Articolul 1
Scopul monitorizării SNCISI și definiții
(1) Monitorizarea SNCISI are ca scop colectarea și analiza riguroasă de date de la toți conducătorii de programe SNCISI și, respectiv, coordonatorii RIS3 în vederea asigurării raportării progreselor în implementarea SNCISI și urmăririi progresive, în ritmul implementării acestor programe, a trasabilității și a eficienței fondurilor publice investite în cercetare-dezvoltare, inovare și specializare inteligentă.
(2) Ca parte distinctă a monitorizării SNCISI sunt vizate colectarea de informații și raportarea progreselor în implementarea RIS3 în cele opt regiuni de dezvoltare din România, pentru a reflecta evoluția specializărilor inteligente susținute din fonduri publice la nivel regional și contribuția fiecărui RIS3 la atingerea țintelor naționale prevăzute în SNCISI, precum și contribuția SNCISI la implementarea RIS3, la nivelul fiecărei regiuni.
(3) În scopul aplicării prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc sau au o relevanță specifică după cum urmează:
a) cercetare-dezvoltare - în conformitate cu art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde cercetarea științifică, dezvoltarea experimentală și inovarea bazată pe cercetare științifică și dezvoltare experimentală. Cercetarea științifică cuprinde cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă. Definițiile tipurilor de cercetare din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, și utilizate în sensul prezentelor norme metodologice sunt următoarele:
– cercetarea fundamentală - activitățile experimentale sau teoretice desfășurate, în principal, pentru dobândirea unor cunoștințe noi cu privire la fundamentele fenomenelor și faptelor observabile, fără a se urmări, în mod particular, aplicarea sau utilizarea practică imediată;
– cercetarea aplicativă - investigația originală desfășurată pentru dobândirea de cunoștințe în vederea unui obiectiv practic, specific, care include în înțelesul prezentelor norme metodologice și noțiunea de „cercetare industrială“ definită ca „cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii ori pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv a produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi super-calculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud). Cercetarea industrială cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe și poate include construcția de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfețe simulate ale sistemelor existente, precum și de linii-pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială și, în special, pentru validarea tehnologiilor generice“*1);
*1) În conformitate cu prevederile paragrafului 16 lit. r) din Comunicarea Comisiei Europene privind Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (2022/C 414/01).
– dezvoltarea experimentală - activitatea sistematică, plecând de la cunoștințe rezultate din cercetare și/sau de la experiența practică, care urmărește producerea de noi materiale, produse sau dispozitive, instituirea de noi procese, sisteme și servicii sau îmbunătățirea substanțială a celor existente;
b) codificare și Registru de codificări - codificările în accepțiunea prezentelor norme metodologice reprezintă toate reprezentările alfanumerice prevăzute în Nomenclatorul SNCISI - anexa nr. 1 la SNCISI, precum și alte reprezentări alfanumerice generate, după caz, de conducătorii/coordonatorii de programe și/sau RIS3 pentru a identifica în procesul de dezvoltare și actualizare a platformei naționale integrate de monitorizare a SNCISI și RIS3, denumită în continuare PNIM, tipurile de indicatori de sistem/realizare/rezultat și, respectiv, domeniile de specializare inteligentă la nivel național și regional, precum și domeniile din Agenda strategică de cercetare/domeniile conexe Agendei strategice de cercetare. Registrul de codificări ține evidența indicatorilor prin înregistrarea denumirii, a codului asociat și a sursei de date a indicatorului, precum și a domeniilor mai sus menționate și este dezvoltat și actualizat în permanență de către structura de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe baza contribuțiilor primite de la conducătorii/coordonatorii de programe și/sau RIS3;
c) conducător/coordonator de program*2) - persoana juridică care conduce programe de cercetare, inovare și specializare inteligentă pe baza atribuirii de către autoritatea responsabilă prin contract de conducere a programului sau în baza legislației naționale în vigoare;
*2) Pot fi și autorități de management.
d) import de date - introducerea de date în PNIM în format deschis, de către reprezentanții conducătorilor/coordonatorilor de programe și/sau RIS3 atunci când aceste date necesare monitorizării SNCISI și RIS3, în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, nu pot fi obținute automat prin interconectarea platformei de gestiune a programului cu PNIM, fie pentru că această platformă de gestiune a programului nu a fost dezvoltată sau este insuficient dezvoltată, fie pentru că din rațiuni tehnice temporare API-urile de interconectare nu funcționează corespunzător sau datele necesare nu sunt disponibile în platforma de gestiune a programului;
e) inovare și activități de inovare - în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, care preiau definițiile din edițiile anterioare ale Manualului Oslo*3), inovarea reprezintă implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau substanțial îmbunătățit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în organizarea locului de muncă ori a relațiilor externe*4). Activitățile de inovare nu sunt definite în prezent în Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare; definiția de referință din ediția 4 a Manualului Oslo 2018 pentru activitățile de inovare din mediul de afaceri este: „activități de inovare (în mediul de afaceri) (Oslo, 2018) - activitățile de inovare în mediul de afaceri includ toate activitățile de dezvoltare, financiare și comerciale, întreprinse de o întreprindere și care sunt menite să rezulte într-o inovație pentru întreprindere.“;
*3) Manual OCDE dedicat măsurării activităților științifice, tehnologice și de inovare.
*4) Conform ediției 4 a Manualului Oslo 2018, tipurile de inovare au fost reduse de la patru la două, respectiv inovarea de produs și inovarea de proces de afacere definite astfel:
inovarea de produs (Oslo, 2018) - „un bun sau serviciu nou sau îmbunătățit, care diferă semnificativ față de bunurile sau serviciile anterioare ale întreprinderii și care a fost introdus pe piață“;
inovarea de proces de afacere (Oslo, 2018) - „un proces de afacere nou sau îmbunătățit pentru una sau mai multe funcții de afacere, care diferă semnificativ față de procesele de afacere anterioare ale întreprinderii și care a fost introdus în utilizare de către întreprindere“.
f) interconectare - legătura creată între două sisteme informatice, prin intermediul unor API-uri*5), în înțelesul folosit în cuprinsul Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate;
*5) Interfață de programare a aplicației (din engleză: application programming interface). Printr-un API se pot transmite bidirecțional date între aplicații software într-un mod formalizat.
g) observator de cercetare și inovare - sistem de colectare a datelor de cercetare, inovare și specializare inteligentă de la nivelul întregului sistem național de CDI care poate furniza rapoarte extinse relevante, astfel încât să justifice pe termen mediu și lung decizii legislative bazate pe dovezi. Obiectivul de observator de cercetare și inovare este prezentat în detaliu în Recomandarea nr. 3.1 a Raportului Policy Support Facility din anul 2022*6) și reprezintă ținta de dezvoltare pe termen mediu și lung a PNIM reglementată prin prezentele norme metodologice;
*6) https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/8a4a2522-eac3-11ec-a534-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-259353375
h) NABS, corelat cu conceptul de alocare bugetară pentru CD - Nomenclatorul pentru analiza și comparația bugetelor și programelor științifice, utilizat de către Institutul Național de Statistică și de către EUROSTAT;
i) Registrul de complementarități și sinergii SNCISI - registru dezvoltat și actualizat de către structura de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, bazat atât pe activitatea proprie de monitorizare a SNCISI prin intermediul PNIM, cât și pe sesizările/informările primite în acest sens de la conducătorii/coordonatorii de programe/RIS3;
j) rezultate CDI - în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, care definește rezultatele activităților de cercetare-dezvoltare obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice;
k) RIS3 - strategii de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă, definite în înțelesul prezentelor norme metodologice ca strategii regionale*7) în domeniul cercetării și inovării, care stabilesc priorități în scopul de a crea un avantaj competitiv, prin dezvoltarea punctelor forte, proprii cercetării și inovării, și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor, în vederea abordării coerente a oportunităților emergente și a evoluțiilor pieței, evitând suprapunerea și fragmentarea eforturilor, prin preluarea conceptului utilizat de prevederile art. 2 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;
*7) Strategia națională de specializare inteligentă face parte integrantă din SNCISI.
l) sinergie între fonduri - o interacțiune specifică între două programe diferite care maximizează finanțarea, calitatea și impactul investițiilor în C I*8);
*8) Detalii privind înțelegerea practică a conceptului și exemple de sinergii în finanțare care vizează inclusiv maximizarea impactului investițiilor în domenii de specializare inteligentă se regăsesc în anexa la Comunicarea Comisiei Europene C (2022) 4747 final referitoare la sinergiile între programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională și programul-cadru Orizont Europa, document disponibil la https://research-and-innovation.ec.europa.eu/system/files/ 2022-07/c_2022_4747_1_en_annex.pdf
m) sistemul registrelor naționale - în conformitate cu prevederile SNCISI, sistemul registrelor naționale asigură integrarea datelor colectate de diverse sisteme informatice primare, oferă un tablou de bord (indicatori agregați, vizualizări geografice etc.), permite interogări ad-hoc pentru toate părțile interesate (guvernul, ministere, comitete strategice, consilii consultative MCID, organisme de implementare naționale și regionale, coordonatorilor RIS3, comunitatea CDI etc). Sistemele informatice primare vor fi interconectate și interoperabile cu Sistemul registrelor naționale CDI. Acest sistem coordonat de către MCID include, dar nu este limitat la: Registrul rezultatelor CDI, Registrul organizațiilor CDI, Registrul cercetătorilor, inovatorilor și antreprenorilor - componente ale BRAINMAP și Registrul infrastructurilor de cercetare ERRIS (Engage in the Romanian Research Infrastructure System);
n) sisteme informatice primare - în conformitate cu prevederile SNCISI, sistemele informatice primare de colectare a datelor asociate programelor de finanțare sunt reprezentate de trei paliere:
– programele de finanțare, asociate planurilor la nivel național și regional, vor avea un sistem informatic dedicat;
– sistemul SMIS/MySMIS va asigura colectarea datelor pentru toate prioritățile care susțin finanțarea CDI, asociate tuturor programelor cu finanțare europeană (naționale și regionale);
– sistemul EVOC (UEFISCDI) va asigura colectarea datelor pentru programele finanțate prin Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027, denumit în continuare PNCDI IV.