ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023

Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice,

ținând seama de faptul că fundamentarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 trebuie realizată pe o serie de măsuri fiscal-bugetare aprobate prin acte normative,

luând în considerare Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România (2020/C 116/01), potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar excesiv,

având în vedere necesitatea creării unui spațiu bugetar pentru alocarea de sume pentru susținerea investițiilor publice și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix,

ținând cont de faptul că pentru perioada 2024-2026 se impune o construcție bugetară responsabilă și credibilă, crearea de spațiu fiscal, vital în economii în curs de dezvoltare în condițiile unui cadru internațional și intern dificil,

având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2024-2026, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024,

ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creșterea cheltuielilor bugetare permanente,

deoarece neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar în anul 2024, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7% din produsul intern brut, ceea ce va avea ca efect creșterea datoriei publice cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia,

luând în considerare faptul că situația prezentată întrunește premisele unei situații urgente și extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ potrivit, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecințe negative, în sensul că ar genera atât un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanțelor publice, cât și întârzieri în adoptarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024,

ținând cont de faptul că este necesară implementarea de măsuri urgente și viabile care să asigure respectarea de către România a termenelor și jaloanelor stabilite prin Planul național de redresare și reziliență, PNRR, în domeniul reformei fiscale care să fie în concordanță și cu recomandările formulate de către Comisia Europeană,

cunoscând faptul că sunt necesare venituri suplimentare pentru susținerea consolidării fiscale, în domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se stabilesc reguli pentru reducerea sferei de aplicare a acestui sistem fiscal, precum și pentru prevenirea divizării artificiale a întreprinderilor cu scopul de a accesa regimul microîntreprinderilor, iar în domeniul impozitului pe profit se reglementează măsuri de limitare a anumitor tipuri de cheltuieli, a recuperării pierderii fiscale, în vederea lărgirii bazei impozabile.

Având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane -condiționalități pentru PNRR, această situație ducând la creșterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecințe negative majore asupra gradului de îndeplinire a obligațiilor asumate,

pentru evitarea riscului de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR,

luând în considerare dificultățile constatate în aplicarea unitară a facilităților fiscale acordate salariaților care desfășoară activitate în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară, precum și activitatea de creare de programe pentru calculator, fapt ce impune clarificarea reglementărilor în vigoare,

ținând cont de faptul că lipsa clarificărilor privind modalitatea de aplicare a prevederilor fiscale referitoare la determinarea plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații, pentru indemnizațiile de delegare, detașare, creează premisele aplicării neunitare a regimului fiscal reglementat, fapt ce poate conduce la stabilirea unor sume suplimentare în sarcina angajatorilor, se impune completarea prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în acest sens.

Având în vedere faptul că, în prezent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor nu se acordă cheltuieli forfetare deductibile la stabilirea venitului net anual, deducerea cheltuielilor efectuate pentru obținerea veniturilor fiind posibilă exclusiv în situația în care contribuabilul optează pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se impune reglementarea unui regim fiscal echitabil, simplu și eficient, care facilitează conformarea voluntară a contribuabililor și reduce sarcina administrativă, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul persoanelor fizice care realizează venituri de această natură.

Ținând seama de faptul că norma primară, în speță Legea nr. 239/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, nu a asigurat reguli fiscale suficiente și neechivoce de aplicare a stimulentului fiscal reglementat pentru educația timpurie, care să conducă la stabilitate și eficiență legislativă, necesitând revizuirea reglementărilor inițiale, iar măsura suspendării stimulentului fiscal încetează la data de 31 decembrie 2023, este necesară implementarea unei măsuri în cazul sumelor suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, astfel încât să permită aplicarea acesteia.

Ținând cont de necesitatea creșterii eficienței colectării obligațiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată,

având în vedere riscul de declanșare a procedurii de infringement în cazul neconformării cu cele sesizate de către Comisia Europeană cu privire la unele neconcordanțe de natură tehnică referitoare la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare),

ținând cont de necesitatea implementării în legislația națională a prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen, precum și de faptul că, în lipsa luării urgente a acestei măsuri, noile reguli obligatorii stabilite la nivelul UE privind marcarea motorinei nu vor putea fi aplicate,

în vederea evitării întârzierilor nejustificate în activitatea de comercializare a produselor accizabile,

având în vedere faptul că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, vizați de obligația de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, sunt în imposibilitatea de a respecta termenul final de dotare stabilit pentru data de 31 decembrie 2023, în condițiile inexistenței pe piață, în prezent, a acestor dispozitive,

ținând seama și de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative în sensul că ar conduce la sancționarea operatorilor economici care comercializează bunuri/prestează servicii prin intermediul automatelor comerciale, începând cu data de 1 ianuarie 2024, pentru neîndeplinirea obligației de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, în condițiile în care fapta nu este imputabilă acestora,

având în vedere necesitatea evitării apariției unor disfuncționalități atât în activitatea marilor rețele comerciale, cât și în activitatea specifică a unor contribuabili,

ținând seama de solicitările repetate ale mediului de afaceri din perspectiva cerințelor de conformare care privesc respectarea plafonului de numerar aflat în casierie la sfârșitul fiecărei zile și preîntâmpinarea unor dificultăți din perspectiva utilizării infrastructurii existente, respectiv a aparatelor de marcat electronice fiscale, inclusiv a celor de tipul „self checkout“,

având în vedere necesitatea constituirii unor structuri dedicate care să răspundă în mod corespunzător și operativ sarcinilor rezultate din angajamentele, recomandările internaționale formulate de instituții financiare internaționale, precum: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional etc., și din obiectivele majore ale politicii externe a României, cum ar fi OCDE,

întrucât problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, consolidare fiscală, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

București, 14 decembrie 2023.

Nr. 115.

------