Capitolul 16 — Indivizibilitatea loturilor

Pământul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decât pînă la 2 ha la șes și 1 ha la munte și deal.

Pentru locuri de casa, fabrica, grădini de legume, plantații de pomi și vii diviziunea proprietății este permisă fără nici o limita.

Prin derogare dela codul civil și cu respectarea articolului precedent orice proprietar de pămînt poate desemna prin testament pe moștenitorul sau moștenitorii beneficiari cari vor avea sa pagubeasca pe comostenitori după normele legii de fața.

În cazul cînd împărțirea pămîntului între moștenitori nu s-ar putea face, fără a încalcă dispozițiunile art. 120 din lege, și în cazul cînd moștenitorul nu a fost desemnat conform articolului precedent, pământul poate fi atribuit, prin buna înțelegere, unuia din moștenitorii legali, cari sînt ținuți pentru aceasta a se prezenta singuri cînd sînt majori sau prin tutori cînd sînt minori ori interzisi, ori prin minori emancipati, asistați prin curatori, cînd sînt minori emancipati, în fața judecătorului pentru a lua act de învoiala.

Judecătorul de ocol poate să nu aprobe învoiala, numai dacă tutorul sau curatorul e altă persoană decât tatăl și mama moștenitorului și dacă socotește ca învoiala nu ocrotește deajuns interesele moștenitorilor reprezentanți.

În caz de neînțelegere între moștenitori, judecătorul, în termen de 10 zile dela cererea oricăruia dintre ei, îi va chema pe toți prin citatiuni individuale la domiciliu și va cauta sa stabilească o înțelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor moștenitori, inscriind înțelegerea într-un proces-verbal semnat și de părți.

În cazul cînd părțile nu cad la învoiala, judecătorul va trage la sorți lotul sau loturile ce sînt de împărțit între moștenitori, fixând totodată și prețul potrivit cu valoarea inițială și cu cota de scăzut din aceasta valoare pentru a nu impovara prea mult pe viitorul proprietar. El va încheia despre toate aceste operațiuni un proces-verbal, semnat și de părțile interesate.

În toate aceste cazuri, judecătorul de ocol va inainta procesul-verbal de constatare în original Casei centrale a împroprietăririi, oprind însă la dosar o copie cu semnatura sa.

Moștenitorul asupra căruia rămîne pământul ia de drept în sarcina sa întreaga suma cuvenită ca despăgubire fiecărui moștenitor în parte și are obligațiunea sa achite partea fiecăruia în termen de 5 ani, și cu o dobînda de 5% pe an, platibila din 6 în 6 luni, începînd cu luna a doua dela recolta întâia a noului proprietar și continuand anual la același termen. În caz de întîrziere mai mare de 3 luni dela data cînd urma să fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobânzii, comostenitorii pot sa ceara judecătorului de ocol, după normele arătate prin art. 129 din lege, excluderea moștenitorilor cari nu și-au îndeplini obligațiunile, rezilierea împărțelii și facerea unei noui imparteli.

Constructiunile sau îmbunătățirile funciare făcute în cursul posesiunii de moștenitorul asupra căruia a rămas lotul, nu împiedica operațiunea din articolul precedent, judecătorul urmând însă sa stabilească pe baza unei evaluări drepturile la despăgubiri.

Hotărîrea judecătorului de ocol, în cazurile prevăzute de art. 231, 232, 233, va fi definitivă și va fi data fără recurs.

Moștenitorii loturilor pot să se imprumute la Casa centrala a împroprietăririi cu ipoteca asupra loturilor pentru sumele ce trebuie să răspundă celorlalți comostenitori.

În acest caz Casa centrala a împroprietăririi va incasa odată cu ratele împrumutului acordat și anuitatea datorită pentru plata prețului loturilor.

Toți proprietarii de pămînt vor declara indivizibilă și supusă transmisiunii, după dispozițiunile cuprinse în acest capitol, o suprafața de 50 ha.

Declarația va fi facuta în scris la judecătoria de ocol respectiva de către proprietari, cari se vor prezenta în persoana sau prin procurator, cu procura autentică.

Declarația va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situația, întinderea și vecinătățile terenului ce voește sa declare indivizibil și semnatura proprietarului.

În caz cînd proprietarul nu știe carte, declarația poate fi semnată de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoana la judecătorii de ocol. Judecătorul de ocol va primi declarația scrisă a proprietarului, va lua act de voința lui și va încheia proces-verbal de cele constatate.

Declarația și procesul-verbal vor fi transcrise într-un registru anume alcătuit și ținut la judecătoria de ocol pe numele proprietarilor.

Prin derogare la regulele stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pămînt au libertatea de a dona sau a testa porțiunea indivizibilă arătată în art. 126 din lege, fără obligațiunea pentru donator sau legatar de a raporta, nici chiar în numerar, excedentul peste cotitatea disponibilă.