ORDONANTA nr. 7 din 19 iulie 2001 - (*actualizată*)

a) impozitul pe venitul anual global reprezintă suma datorată de o persoană fizica pentru veniturile realizate într-un an fiscal, determinata prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit în condițiile prezentei ordonanțe;

b) venitul anual global impozabil reprezintă suma veniturilor nete realizate din activități independente, din salarii, din cedarea folosinței bunurilor, precum și a veniturilor de aceeași natura realizate din străinătate, obținute de persoanele fizice române, din care se scad pierderile fiscale reportate și deducerile personale;

c) venitul brut aferent fiecărei categorii de venit cuprinde sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natura;

d) venitul net/pierderea pentru fiecare categorie de venit reprezintă diferența dintre venitul brut și cheltuielile aferente deductibile;

e) cheltuielile aferente deductibile sunt acele cheltuieli efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;

f) deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabila acordată contribuabilului, cuprinzând deducerea personală de baza și deducerile personale suplimentare, în funcție de situația proprie și/sau a persoanelor aflate în întreținere, după caz;

g) creditul fiscal extern reprezintă suma plătită în străinătate cu titlu de impozit și recunoscută în România, care se deduce din impozitul pe venit datorat în România;

h) impozitul final este impozitul stabilit asupra categoriilor de venituri impuse separat și care nu se includ în venitul anual global impozabil, conform prezentei ordonanțe.

i) baza fixa reprezintă locul prin intermediul căruia activitatea unei persoane fizice române care nu are domiciliul în România sau a unei persoane fizice străine pe teritoriul României se desfășoară, în totalitate sau numai parțial, în scopul obținerii de venit.

(1) Este subiect al impozitului pe venit, în condițiile prezentei ordonanțe, persoana fizica rezidență, denumita în continuare contribuabil:

a) persoana fizica română cu domiciliul în România, pentru veniturile obținute atât din România, cat și din străinătate;

b) persoana fizica română fără domiciliu în România, pentru veniturile obținute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat;

c) persoana fizica străină, pentru veniturile obținute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat.

(2) Sunt, de asemenea, contribuabili, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum și persoanele fizice străine, care realizează venituri din România în alte condiții decât cele menționate la alin. (1) lit. b) și c) și potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri, după caz.

(1) Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a) venituri din activități independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;

d) venituri din dividende și dobânzi;

e) venituri din pensii, pentru suma ce depășește 5.700.000 lei pe luna;

f) venituri din activități agricole, definite potrivit prezentei ordonanțe;

g) alte venituri.

(2) În categoriile de venituri prevăzute la alin. (1) se includ atât veniturile în bani, cat și echivalentul în lei al veniturilor în natură.

a) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fonduri publice, precum și cele de aceeași natura primite de la terțe persoane, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru concediul plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala;

b) contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai angajaților cu ocazia zilei de 1 iunie și a sarbatorilor Craciunului sau a altor sarbatori similare, specifice altor culte religioase recunoscute de lege, precum și angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 1.100.000 lei pentru fiecare persoana și eveniment;

c) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi însemnate în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, precum și în cazul unor boli grave sau incurabile, acordate angajatului;

d) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurați;

e) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse ca urmare a unor acțiuni militare, conform legii;

f) pensiile I.O.V.R., sumele fixe de îngrijire pentru pensionării care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, altele decât cele plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări sociale și cele finanțate de la bugetul de stat;

g) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozițiilor legale în materie;

h) contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecție și de lucru, alimentației de protecție, medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, precum și alte drepturi de protecție a muncii, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

i) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări sau mecenat;

j) alocația individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, suportată integral de angajator, și hrana acordată potrivit dispozițiilor legale;

k) veniturile obținute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile corporale din patrimoniul personal, exclusiv cele obținute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, precum și cele obținute din operațiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract;

l) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

m) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, a indemnizației acordate pe perioada delegării și detașării în alta localitate, în țara și în străinătate, precum și în cazul deplasarii în cadrul localității, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;

n) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situata într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate stabilite potrivit legii, în care își au locul de muncă;

o) drepturile în bani și în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenții și elevii militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile;

p) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare profesională în cadru institutionalizat;

r) sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire și donație;

s) veniturile din agricultura și silvicultura, cu excepția celor prevăzute la cap. II subcap. B secțiunea a 7-a.

a) veniturile membrilor misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare, cu condiția reciprocității, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional și a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, precum și veniturile nete în valută acordate personalului trimis în misiune permanenta în străinătate, potrivit legii;

b) veniturile oficialilor organismelor internaționale realizate în cadrul acestor organisme ca urmare a activității desfășurate în România; calitatea de oficial este confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

c) veniturile persoanelor fizice străine care desfășoară în România activități de consultanța în cadrul unor acorduri de finanțare gratuita încheiate de Guvernul României cu alte guverne sau organizații internaționale guvernamentale ori neguvernamentale;

d) veniturile obținute de corespondenții de presa străini, cu condiția reciprocității;

e) premiile și orice alte avantaje în bani și/sau în natura, obținute de elevi și studenți la concursuri interne și internaționale;

f) premiile obținute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice;

g) sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii;

h) sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute în rezerva ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară neta, acordate acestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condițiile de pensie;

i) sumele reprezentând diferențe de dobânda subventionata la creditele acordate, subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, precum și uniformele obligatorii și drepturile de echipament, potrivit legislației în vigoare;

j) veniturile reprezentând avantajele în bani și/sau în natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de război, invalizilor și văduvelor de război, accidentatilor de război în afară serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmașilor eroilor-martiri, răniților, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, precum și persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;

k) alte venituri prevăzute la art. 35 și 39;

l) veniturile din salarii ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator și stabilirea condițiilor de aplicare se fac prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informatiei și al ministrului finanțelor publice.

(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Venitul impozabil realizat pe o fracțiune de an se considera venit anual impozabil.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic în situația în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

(1) Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii și din pensii din trimestrul IV al anului 2001, baremul lunar de impunere în vigoare se actualizează, prin ordin al ministrului finanțelor publice, în funcție de rata inflației realizate pe perioada iunie-august 2001 comunicată de Institutul Național de Statistica.

(2) Pentru anul fiscal 2001 impozitul anual se calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual obținut pe baza baremului prevăzut la alin. (1), corectat cu rata inflației realizate pe perioada septembrie-decembrie 2001, comunicată de Institutul Național de Statistica. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2001 este următorul:

(3) Începând cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăților anticipate cu titlu de impozit se stabilește luându-se în calcul 1/2 din rata inflației prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei inflației realizate pe perioada ianuarie-octombrie și a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finanțelor publice**).

(4) Începând cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflației realizate față de cea prognozata pe perioada impozabilă.

(1) În înțelesul prezentei ordonanțe, veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum și din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfășurate în mod independent, în condițiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrica și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor și altele asemenea.

(1) Venitul net din activități independente se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.

(2) Venitul net din activități independente se determina ca diferența între venitul brut și cheltuielile aferente deductibile.

(3) Venitul brut cuprinde sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natura, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, rămase după încetarea definitivă a activității. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub forma de credite.

(4) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) amenzile, majorările de întârziere și penalitățile, altele decât cele de natura contractuală;

b) donațiile de orice fel;

c) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depășesc limitele prevăzute de lege;

d) cheltuielile pentru protocol, care depășesc limita de 0,25% aplicată asupra bazei calculate conform alin. (5);

e) ratele aferente creditelor angajate;

f) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziționarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor legale;

g) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate și neimputabile;

i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare;

j) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

k) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizației zilnice de delegare sau de detașare, acordate pe perioada delegării și detașării în alta localitate, în țara și în străinătate, în interesul serviciului, care depășesc limitele stabilite pentru societățile comerciale;

l) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor care depășesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naționala a României și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;

m) alte sume care depășesc limitele cheltuielilor prevăzute prin legislația în vigoare.

(5) Baza de calcul la care se aplică limitele de cheltuieli prevăzute la alin. (4) lit. c) și d) se determina prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face calculul plafonului.

(6) Venitul net din activități independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociații între persoane fizice, fără personalitate juridică, se calculează la nivelul asociației, conform prevederilor prezentului articol, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV.

(7) Venitul net din activități independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociații dintre persoane fizice și persoane juridice, care nu dau naștere unei persoane juridice, se calculează la nivelul asociației, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV.

(1) Pentru contribuabilii care realizează venituri din activități independente și își desfășoară activitatea individual, venitul net se determina pe bază de norme de venit. Ministerul Finanțelor Publice, prin ordin al ministrului finanțelor publice, stabilește nomenclatorul activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe bază de norme de venit.

(2) Normele de venit și coeficienții de corectie ai acestora, stabiliți în funcție de condițiile specifice de desfășurare a activității, se aproba de direcțiile generale ale finanțelor publice teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice până cel târziu în ultima zi a lunii decembrie a anului fiscal precedent celui pentru care sunt stabiliți.

(3) Organul fiscal competent va comunică contribuabilului până la data de 15 aprilie a anului fiscal suma reprezentând venitul net și nivelul plăților anticipate în contul impozitului anual.

(4) În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit și care își desfășoară activitatea pe perioade mai mici de un an normele de venit se reduc proporțional cu perioada nelucrata.

(5) Norma de venit, comunicată contribuabilului potrivit alineatelor precedente, reprezintă venit net și intră în componenta venitului anual global impozabil.

(6) Pentru contribuabilii care desfășoară mai multe activități la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul se stabilește în funcție de norma de venit cea mai mare. Contribuabilii care desfășoară atât activități impuse pe bază de norme de venit, cat și activități care nu se regăsesc în nomenclatorul prevăzut la alin. (1) se impun în sistem real.

(7) Activitatea de taximetrie se impune numai pe bază de norme de venit, inclusiv în situația în care aceasta activitate se desfășoară în cadrul unor agenți economici, în baza unor înțelegeri, altele decât contractul individual de muncă sau convenția civilă de prestări de servicii.

(8) Pentru contribuabilii care desfășoară mai multe activități, printre care și cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru activitatea de taximetrie.

(1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă totalitatea încasărilor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura realizate din drepturi de proprietate intelectuală.

(2) Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicată la venitul brut, precum și a contribuțiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

(3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de arta monumentala se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%, aplicată la venitul brut, precum și a contribuțiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

(1) Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impusi pe bază de norme de venit, precum și cei care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 16.

(2) Opțiunea se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent până la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o dată cu depunerea declarației privind venitul estimat și este obligatorie pentru contribuabil pe perioada anului fiscal. Opțiunea se considera reînnoită pentru un nou an fiscal în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renunțare la opțiunea privind impunerea în sistem real.

(1) Beneficiarii de venit datorează în cursul anului un impozit reținut la sursa, reprezentând plati anticipate, stabilit în situațiile și în cuantumurile următoare:

a) 15% din venitul brut încasat, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală;

b) 10% din venitul brut încasat, ca urmare a valorificării de bunuri în regim de consignație;

c) 10% aplicat la venitul brut încasat, ca urmare a unor activități desfășurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial;

d) 10% din venitul brut încasat, în cazul activităților de expertiza contabila, tehnica judiciară și extrajudiciara;

e) 10% din venitul brut încasat din activitățile desfășurate în baza unei convenții/contract civil încheiat în condițiile Codului civil.

(2) Plătitorii veniturilor prevăzute la alin. (1) au obligația sa calculeze, sa retina și sa vireze impozitul la bugetul de stat până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata venitului.

(3) Impozitul reținut de persoana juridică în contul persoanei fizice pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română, care nu da naștere unei persoane juridice, reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligația calculării, reținerii și virarii impozitului determinat conform metodologiei stabilite în legislația privind impozitul pe profit revine persoanei juridice române.

a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) drepturile de solda lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

c) indemnizația lunară bruta, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

d) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

e) veniturile realizate în baza unor convenții/contracte civile de prestări de servicii, altele decât cele realizate din activități independente;

f) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, conform legii;

h) indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;

i) alte drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor.

(1) Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.

(2) Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a următoarelor cheltuieli, după caz:

a) contribuțiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecția socială a șomerilor, pentru asigurările sociale de sănătate, contribuția individuală de asigurări sociale, precum și alte contribuții obligatorii stabilite prin lege, după caz;

b) o cota de 15% din deducerea personală de baza, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale, o dată cu deducerea personală de baza la același loc de muncă.

(3) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculează și se retine la sursa de către plătitorii de venituri.

(4) Impozitul lunar prevăzut la alin. (3) se determina astfel:

a) la locul unde se afla funcția de baza, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul net din salarii aferent unei luni și deducerile personale acordate pentru luna respectiva;

b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul brut și contribuția la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(5) Abrogat.

(6) În cazul salariilor sau diferențelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datorează un impozit final care se calculează și se retine la sursa de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul brut și contribuțiile obligatorii prevăzute de lege, și nu se cumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc.

(7) Sumele reprezentând prime de vacanta, acordate pe lângă indemnizația de concediu de odihnă, potrivit prevederilor contractelor de muncă sau ale unor legi speciale, în limita salariului de baza din luna anterioară plecării în concediu, se impozitează separat de celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul brut și contribuția la asigurările sociale de sănătate. Veniturile se supun procedurii prevăzute la art. 27.

(8) În cazul veniturilor încasate în avans în cursul anului pentru plata indemnizațiilor de concediu de odihnă, acestea se cuprind în baza de calcul a lunilor la care se referă.

(1) Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informațiilor cuprinse în fișa fiscală.

(2) Plătitorii de venituri au obligația să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fișelor fiscale pentru salariați și pentru persoanele fizice care obțin venituri asimilate salariilor.

(3) Fișa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, mențiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obținute și impozitul reținut și virat în cursul anului, precum și rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub forma de salarii. Până la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordării deducerilor personale suplimentare salariații vor beneficia de deducerea personală de baza, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.

(4) Plătitorul de venituri are obligația sa completeze formularele prevăzute la alin. (1) pe întreaga durata de efectuare a plății salariilor, sa recalculeze și sa regularizeze anual impozitul pe salarii.

(5) Plătitorul este obligat sa păstreze fișa fiscală pe întreaga durata a angajării și sa transmită organului fiscal competent și angajatului, sub semnatura, câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

(6) Datele personale din fișele fiscale se vor completa pe bază de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreținere se acordă pe bază de declarație pe propria răspundere a contribuabilului, însoțită de documente justificative.

(1) Plătitorii de venituri de natura salariala au obligația sa determine venitul anual impozabil din salarii și sa stabilească diferența dintre impozitul calculat la nivelul anului și cel calculat și reținut lunar anticipat în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor, precum și să efectueze regularizarea acestor diferențe în termen de 90 de zile de la această dată, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au fost angajații permanenți ai plătitorului în cursul anului, cu funcție de baza;

b) nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

(2) Diferențele de impozit rezultate din operațiunile de regularizare influențează obligația de plată pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectiva.

(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori, precum și deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

(1) Contribuabilii care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub forma de salarii din străinătate, precum și persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și ale posturilor consulare acreditate în România au obligația ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, sa calculeze impozitul conform art. 24, sa îl declare și sa îl plătească în termen de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

(2) Misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, precum și reprezentantele organismelor internaționale ori reprezentantele societăților comerciale și ale organizațiilor economice străine autorizate, potrivit legii, să își desfășoare activitatea în România pot opta ca pentru angajații acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, sa îndeplinească obligațiile privind calculul, reținerea și virarea impozitului pe veniturile din salarii, prevăzute în prezenta ordonanță.

(3) Persoana juridică sau fizica la care contribuabilul își desfășoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informații organului fiscal competent referitoare la data începerii desfășurării activității de către contribuabil și, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

(1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal.

(2) Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

(3) Venitul brut anual din cedarea folosinței bunurilor se stabilește pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plății chiriei sau a arendei.

(4) În situația în care chiria/arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Naționala a României, din ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.

a) 50%, aplicată la venitul brut, în cazul construcțiilor;

b) 30%, aplicată la venitul brut, în celelalte cazuri.

(1) Dividendul este orice distribuire facuta de o persoană juridică, în bani și/sau în natura, în favoarea acționarilor sau asociaților, din profitul stabilit pe baza bilanțului contabil anual și a contului de profit și pierderi.

(2) Se cuprind în această categorie de venit, în vederea impunerii, și sumele primite ca urmare a deținerii de titluri de participare la fondurile închise de investiții.

(1) Sunt scutite de impozit, potrivit prezentei ordonanțe, dobânzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, precum și obligațiunilor municipale, ale Agenției Naționale pentru Locuințe și ale altor entități emitatoare de obligațiuni care vizează construcția de locuințe.

(2) Dobânzile aferente depunerilor la casa de ajutor reciproc sunt asimilate dobânzilor aferente depozitelor la vedere.

(1) Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum și sumele prevăzute la art. 33 alin. (2) se impun cu o cota de 5% din suma acestora.

(2) Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu o cota de 1% din suma acestora.

(3) Veniturile obținute potrivit alin. (1) și (2) nu se supun globalizarii.

(1) Obligația calculării, reținerii și virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acționari sau asociați. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat bilanțul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculează și se retine de către plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora și se virează de către aceștia, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face calculul dobânzii.

(3) Impozitul reținut conform prezentului articol este impozit final.

a) veniturile obținute din jocuri de noroc;

b) veniturile sub forma de câștiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale;

c) veniturile sub forma câștigurilor din operațiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni de acest gen;

d) veniturile sub forma de premii în bani și/sau în natura, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 și 23;

e) diverse venituri care nu se regăsesc menționate în mod expres în prezenta ordonanță, precum și veniturile cu caracter intamplator.

(1) Veniturile obținute din jocuri de noroc, în bani și/sau în natura, prevăzute la art. 38, se impun prin reținere la sursa cu o cota de 20% aplicată asupra diferenței dintre venitul brut și suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.

(2) Veniturile din premii, în bani și/sau în natura, prevăzute la art. 38, se impun prin reținere la sursa cu o cota de 10% aplicată asupra diferenței dintre venitul brut și suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.

(3) Obligația calculării, reținerii și virarii impozitului revine plătitorilor de venituri, impozitul fiind final.

(1) Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sunt câștigurile de capital obținute ca urmare a operațiunilor de vânzare-cumpărare de valori mobiliare.

(2) Câștigul de capital reprezintă diferența obținută în plus dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare pe tipuri de valori mobiliare, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor.

(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părților sociale, venitul supus impunerii este câștigul obținut ca urmare a vânzării părților sociale. Câștigul din vânzarea părților sociale se determina ca diferența între valoarea de vânzare și valoarea nominală.

(4) Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra câștigului de capital din vânzarea valorilor mobiliare, precum și asupra câștigului din vânzarea părților sociale.

(5) Obligația calculării, reținerii și virarii impozitului pe veniturile sub forma de câștiguri de capital revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz, potrivit legii.

(6) În cazul câștigului obținut ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra părților sociale și al câștigului de capital obținut din operațiunile de vânzare-cumpărare de valori mobiliare în cazul societăților închise, obligația calculării și reținerii impozitului revine dobânditorului de părți sociale sau de valori mobiliare în momentul încheierii tranzacției, pe baza contractului încheiat între părți. Termenul de plată a impozitului pentru plătitorii de venituri către bugetul de stat este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părților sociale sau valorilor mobiliare la registrul comerțului sau în registrul acționarilor, după caz, operațiune care nu se poate efectua fără justificarea virarii impozitului la bugetul de stat.

(7) Pentru veniturile reprezentând câștig de capital din tranzacții pe piața de capital, impozitul se calculează și se retine în momentul înregistrării câștigului la data efectuării tranzacției.

(8) Impozitul calculat, reținut și vărsat conform prevederilor de mai sus, este final.

(9) În cazul tranzacțiilor cu acțiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, valoarea nominală a acestora va fi asimilată cu prețul de cumpărare, la prima tranzactionare.

(10) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale nu se compensează cu câștigul realizat din astfel de operațiuni de vânzare-cumpărare.

(11) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reținerea și virarea impozitului pe câștigul de capital obținut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.

(1) Veniturile obținute sub forma câștigurilor din operațiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum și din orice alte operațiuni de acest gen reprezintă diferențele de curs favorabile rezultate din aceste operațiuni și se impun prin aplicarea unei cote de impozit de 1%, în momentul închiderii operațiunii și evidențierii în contul clientului, iar virarea impozitului se efectuează până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut.

(2) Impozitul calculat, reținut și vărsat conform prevederilor alin. (1) este final.

(3) Pierderile înregistrate nu se compensează cu câștigul realizat din astfel de operațiuni.

(1) Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menționate în prezenta ordonanță se supun impunerii cu o cota de 10%, impozitul fiind final.

(2) Impozitul se calculează și se retine la sursa de către plătitorii de venituri și se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare realizării venitului. În funcție de natura venitului care se încadrează în această categorie, Ministerul Finanțelor Publice, prin ordin al ministrului finanțelor publice, poate stabili alte termene de plată.

(1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurare socială, cat și cele primite cu titlu de pensie finanțată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depășește suma de 5.700.000 lei pe luna.

(2) Venitul net din pensie reprezintă diferența dintre venitul brut din pensie și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate.

(3) Venitul brut din pensie reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări sociale de stat și, după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate.

(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.700.000 lei.

(1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează lunar de unitățile plătitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 44 alin. (4).

(2) Impozitul calculat se retine la data efectuării plății pensiei și se virează la bugetul de stat la unitatea fiscală pe raza căreia își au sediul plătitorii de venituri din pensii, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.

(3) Drepturile de pensii restante se defalca pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat.

(1) Persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor, în sere și în solarii, precum și a arbustilor, plantelor decorative și ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole și altele asemenea datorează un impozit în cota de 15% asupra venitului net, impozitul fiind final.

(2) Venitul net se determina pe bază de norme de venit.

(3) Normele de venit se aproba de către direcțiile generale ale finanțelor publice teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, cu avizul direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, până cel târziu la data de 31 mai a anului fiscal. Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafața și se reduc în caz de calamitati naturale, precum și în situația începerii sau a încetării activității în cursul anului.

(4) Declarația de impunere se depune la organul fiscal pe raza căruia se afla terenul, până la data de 30 iunie a anului fiscal, iar impozitul se plătește la organul fiscal de domiciliu al contribuabilului, în proportiile și la termenele următoare:

(5) Procedura de declarare, stabilire și plata a impozitului se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(6) Contribuabilii care încep o activitate după data de 30 iunie vor depune declarație de impunere în termen de 15 zile de la data începerii activității.

(7) Prin excepție de la prevederile alineatelor anterioare ale prezentului articol, contribuabilii care obțin venituri din activități agricole, definite potrivit prezentei ordonanțe, au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.

(8) Opțiunea se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent până la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o dată cu depunerea declarației privind venitul estimat și este obligatorie pentru contribuabil pe perioada a 3 ani fiscali consecutivi. Opțiunea se considera reînnoită pentru o alta perioada de 3 ani în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renunțare la opțiunea privind impunerea în sistem real.

(1) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activități independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii și asimilate salariilor, obținute în cursul aceluiași an fiscal. Pierderea care rămâne necompensata în cursul aceluiași an fiscal devine pierdere reportata.

(2) Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice române se compensează cu veniturile de aceeași natura, din străinătate, pe fiecare țara, înregistrate în cursul aceluiași an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din țara respectiva.

a) reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal și netransmisibil;

c) pierderea reportata, necompensata după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului;

d) compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și c).

(1) Contribuabilii au obligația sa completeze și să depună la organul fiscal competent o declarație de venit global, precum și declarații speciale, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.

(2) Declarațiile speciale se completează pentru fiecare categorie de venit și pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(3) Organul fiscal competent prevăzut la alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

(4) Contribuabilii care realizează venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, la funcția de baza, pe întregul an fiscal, pentru care angajatorul a efectuat operațiunile prevăzute la art. 27, nu au obligația să depună declarațiile de venit global. De asemenea, contribuabilii care realizează venituri din România, a căror impunere este finala și pentru care exista obligația reținerii la sursa a impozitului anual datorat, nu au obligația să depună declarația specială pentru aceste venituri.

(1) Contribuabilii, precum și asociațiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obligate să depună la organul fiscal competent o declarație referitoare la veniturile și cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepție de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reținere la sursa.

(2) Contribuabilii care au realizat pierderi și cei care au început activitatea în cursul anului fiscal sau au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum și cei care din motive obiective estimeaza ca vor realiza venituri care diferă cu cel puțin 20% față de anul fiscal anterior depun o dată cu declarația specială și declarația estimativă de venit.

(3) Contribuabilul care încetează sa mai aibă domiciliul în România are obligația să depună la organul fiscal competent o declarație a veniturilor impozabile cuprinzând veniturile realizate până la acel moment.

(1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal în raza căruia își are domiciliul contribuabilul ori de alte organe stabilite prin hotărâre a Guvernului, după caz, pe baza declarației de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil, determinat în condițiile prezentei ordonanțe.

(2) Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat pentru anul precedent și emite o decizie de impunere în intervalul stabilit anual prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(3) În aceasta decizie organul fiscal stabilește și diferențele de impozit anual rămase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determina prin scăderea din impozitul anual datorat a obligațiilor reprezentând plati anticipate cu titlu de impozit și a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din categoriile de venituri prevăzute la art. 59.

(4) Organul fiscal va emite o noua decizie de impunere în cazul în care apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat.

(5) Pentru construcțiile de locuințe proprietate personală se acordă o reducere a impozitului pe venit în cuantum de 20% din valoarea materialelor folosite. Se exceptează de la prevederile acestui alineat cei care construiesc locuințe prin Agenția Naționala pentru Locuințe sau beneficiază de alte facilități prevăzute de lege.

(1) Contribuabilii care realizează venituri din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor sunt obligați să efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptându-se cazul reținerilor la sursa.

(2) Plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza căruia se afla sursa de venit, pe fiecare categorie de venit și loc de realizare, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), sumele datorate pentru trimestrele respective se stabilesc la nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferența dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent și suma reprezentând plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declarațiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârșitul anului urmând să fie supus impozitării finale. Plățile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza chiriei sau a arendei din contractul încheiat între părți. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Naționala a României, din ziua precedenta celei în care se efectuează impunerea.

(3) Plățile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepția impozitului pe veniturile din arendare, care se plătește în doua rate egale, până la 1 septembrie inclusiv și, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.

(4) Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plățile anticipate, în următoarele cazuri:

a) contribuabilul nu a depus declarația de venit global pentru anul fiscal încheiat;

b) contribuabilul nu conduce o evidența contabilă sau datele din contabilitatea condusă nu sunt certe;

c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat sau dacă exista documente potrivit cărora datele furnizate sunt incorecte.

(5) Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plată anticipata, emisă conform alin. (1), și de a stabili alte plati anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor date deținute, referitoare la activitatea contribuabilului.

(1) Diferențele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere.

(2) În cazul în care din decizia de impunere rezultă diferențe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu obligații neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferența se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

(1) Plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursa sunt obligați sa comunice organului fiscal competent informații cu privire la calculul impozitului reținut pentru fiecare beneficiar de venit, conform formularului stabilit de către Ministerul Finanțelor Publice. Comunicarea se face până la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat, cu excepția plătitorilor de venituri prevăzuți la art. 21, care vor efectua comunicarea până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat.

(2) Pentru veniturile din salarii informațiile cu privire la calculul impozitului reținut pentru fiecare beneficiar de venit sunt cuprinse în fișa fiscală, pentru care termenul de depunere este prevăzut la art. 26 alin. (5).

(1) Reprezentanții fiscali desemnați potrivit prezentei ordonanțe sunt solidar răspunzători cu beneficiarii de venituri pentru neîndeplinirea obligațiilor de declarare a veniturilor și de plată a impozitelor datorate.

(2) Contribuabilii definiți potrivit prevederilor art. 2 desemnează un reprezentant fiscal, persoana fizica română cu domiciliul în România sau persoana juridică română, în situația în care nu își îndeplinesc obligațiile fiscale în mod direct.

(3) Procedura de desemnare a reprezentantului fiscal se stabilește de Ministerul Finanțelor Publice, prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa constituie infracțiuni:

a) abrogată;

b) abrogată;

c) nerespectarea de către plătitorii de salarii și venituri asimilate salariilor a obligațiilor privind completarea și păstrarea fișelor fiscale;

d) netransmiterea fișelor fiscale și a formularului prevăzut la art. 70 la organul fiscal competent, în termenul prevăzut de prezenta ordonanță;

e) neîndeplinirea obligației de transmitere a fisei fiscale către angajat, prevăzută la art. 26 alin. (5);

f) nedepunerea la termen a declarației prevăzute la art. 28 alin. (3).

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) cele de la lit. a), cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei;

b) cele de la lit. b) și f), cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;

c) cele de la lit. c)-e), cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(3) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu excepția art. 28 și 29.