Articolul 1
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
(1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție.
(2) Senatul se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor Constituției, ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului regulament.
Senatul nou-ales se întrunește în locul, ziua și la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Președintele României, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Constituția României, republicată.
(1) Senatul legal constituit alege Biroul permanent.
(2) Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Senatului sunt conduse de senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de președinte senior, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulți senatori au exercitat același număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă senator dintre aceștia va conduce lucrările Senatului.
(3) Refuzul sau imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președinte sau unul ori mai mulți secretari desemnați potrivit alin. (2) atrage de drept înlocuirea acestora cu următorul senator care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (2) din rândul senatorilor prezenți.
(4) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.
(1) Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa ședință, o comisie compusă din 15 senatori.
(2) Numărul senatorilor care sunt propuși în Comisia de validare de fiecare partid, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau alianță electorală trebuie să reflecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri și se stabilește prin negocieri realizate de reprezentanții acestora.
(3) Partidele, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale fac propuneri nominale în limita numărului stabilit potrivit alin. (2).
(4) Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenți. Președintele senior prezintă aceste propuneri plenului Senatului în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid, fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, fiecărei alianțe politice sau alianțe electorale. Senatul hotărăște asupra propunerilor cu votul majorității senatorilor prezenți.
(5) Nu pot să facă parte din comisia de validare senatorii împotriva cărora au fost înregistrate, la Senat, sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.
(1) Comisia de validare își începe de îndată activitatea, alegându-și un președinte și 2 vicepreședinți, care alcătuiesc biroul comisiei și se organizează în 4 grupe de lucru cuprinzând fiecare câte 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei.
(2) Desemnarea președintelui și a vicepreședinților se face prin negociere, potrivit configurației politice rezultate din alegeri.
(1) Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central și le predă președintelui Comisiei de validare, după constituirea acesteia.
(2) Președintele Comisiei de validare, împreună cu vicepreședinții, repartizează grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea circumscripțiilor electorale, cu excepția celor referitoare la membrii comisiei.
(3) Verificarea legalității alegerii senatorilor se face de către grupele de lucru. Verificarea legalității alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de către cei 12 membri ai grupelor de lucru.
(4) Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate să prezinte, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru și a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorității membrilor acestora.
(5) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate, precum și a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare se face în plenul comisiei.
(6) Comisia de validare se pronunță prin votul majorității membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum și asupra contestațiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa.
(7) Contestațiile pot fi formulate de cetățeni români cu drept de vot.
(1) Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispozițiilor legii electorale privind candidatura sau obținerea mandatului, precum și în cazul în care există o hotărâre definitivă și irevocabilă privind săvârșirea de către senatorul în cauză a unei infracțiuni legate de derularea procesului electoral.
(2) Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât și în plenul Senatului. În fața Comisiei de validare cel în cauză își poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Comisia de validare întocmește un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
Raportul este aprobat de Comisia de validare, cu votul majorității membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemnează și fac parte din raport.
Senatul se întrunește, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de președintele acesteia.
(1) Senatul hotărăște prin vot asupra listei cuprinzând numele și prenumele senatorilor propuși pentru validarea alegerii, ordonați pe circumscripții electorale.
(2) Senatul dezbate și hotărăște prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare.
(3) Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.
(1) Senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege.
(2) Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.
(1) Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.
(2) Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum și depunerea jurământului de către acesta.
Atribuțiile Comisiei de validare revin Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Odată cu constituirea acesteia, activitatea Comisiei de validare încetează.
(1) După validare și depunerea jurământului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.
(2) Un grup parlamentar poate fi constituit și poate funcționa numai dacă cuprinde cel puțin 7 senatori, care au fost aleși pe listele aceluiași partid, ale aceleiași organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice sau alianțe electorale.
(3) Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
(4) Senatorii care au fost aleși pe listele unei alianțe electorale sau ale unei alianțe politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale componente, fie un singur grup parlamentar al alianței. Partidele sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot constitui și grupuri comune.
(5) Senatorii aparținând partidelor sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.
(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și senatorilor aleși sau deveniți independenți.
(7) Este interzisă constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau să poarte denumirea unui partid, a unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, a unei alianțe electorale sau alianțe politice care nu a obținut mandate de senator în alegeri.
Grupurile parlamentare își aleg un lider, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcție de caz, și un secretar. La începutul fiecărei sesiuni ordinare, conducerea grupurilor parlamentare este anunțată în plenul Senatului.
(1) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuții:
a) prezintă Senatului, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, denumirea grupului, precum și componența sa numerică;
b) prezintă Senatului reprezentanții grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum și pentru compunerea comisiilor Senatului și a birourilor comisiilor Senatului;
c) prezintă Senatului candidații grupului pentru funcțiile din Biroul permanent;
d) participă, fără drept de vot, la ședințele Biroului permanent;
e) poate cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament;
f) poate solicita lista nominală a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor în plenul Senatului;
g) poate contesta rezultatul votului exprimat în plenul Senatului;
h) poate cere pauză pentru consultări în grupul parlamentar al cărui lider este sau, după caz, cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare;
i) poate propune modalitatea de vot;
j) poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond;
k) poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi;
l) anunță modificările privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului;
m) cere, în numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propuși de grupul pe care îl reprezintă;
n) informează membrii grupului asupra activităților Senatului și ale comisiilor Senatului;
o) reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului;
p) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului.
(2) Unul dintre viceliderii grupului îl înlocuiește pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului dat de acesta.
(3) Secretarul grupului asigură întocmirea documentelor necesare grupului.
(1) Orice modificare intervenită în conducerea sau în componența unui grup parlamentar se aduce la cunoștință, în scris, președintelui Senatului, sub semnătura liderului de grup.
(2) Președintele de ședință informează senatorii, în prima ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența sau în conducerea grupurilor parlamentare.
(1) Grupurile parlamentare își constituie un secretariat tehnic ale cărui mărime și structură se stabilesc de către Biroul permanent, în funcție de mărimea grupurilor.
(2) Persoanele care compun secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare sunt angajate potrivit legii.
(3) Numirea și eliberarea din funcție a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al Secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar respectiv, prin liderul acestuia.
(1) Grupurile parlamentare au dreptul la mijloacele de transport și la logistica necesare în vederea desfășurării activității stabilite de Biroul permanent, în funcție de mărimea grupurilor.
(2) În funcție de posibilități, Biroul permanent asigură logistică și senatorilor care nu sunt afiliați la niciun grup parlamentar.
(1) După constituirea legală a Senatului se aleg președintele Senatului și ceilalți membri ai Biroului permanent.
(2) Biroul permanent al Senatului se compune din: președintele Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent.
(3) Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată.
(4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.
(1) Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
(2) Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți.
(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toți candidații care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat și toți candidații care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a obținut votul majorității senatorilor prezenți.
(4) Constatarea rezultatelor votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
(1) Președintele este ales pe durata mandatului Senatului.
(2) Odată cu alegerea președintelui Senatului, activitatea președintelui senior încetează.
(1) Propunerea de repartizare a celorlalte funcții din Biroul permanent se stabilește, după alegerea președintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanții grupurilor parlamentare.
(2) Numărul de reprezentanți în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, în care se include și președintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup față de numărul total de senatori, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
(3) În cazul în care nu se ajunge la un acord în cel mult 3 zile, problemele rămase în divergență se supun plenului Senatului, care decide prin votul majorității senatorilor prezenți.
(4) Constatarea rezultatelor votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către comisia prevăzută la art. 23 alin. (4).
(1) Alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor se face la începutul fiecărei sesiuni ordinare, conform art. 25 alin. (1) și (2).
(2) Propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor repartizate se anunță în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaților propuși pentru funcțiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului și se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți.
(1) Odată cu alegerea celorlalți membri ai Biroului permanent, activitatea secretarilor asistenți desemnați în condițiile art. 4 încetează.
(2) În locul secretarilor asistenți a căror activitate a încetat, președintele Senatului va nominaliza 2 dintre secretarii aleși, în calitate de secretari de ședință, cu respectarea următoarelor reguli: un secretar de la majoritate, unul de la opoziție și cu observarea art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată.
Calitatea de președinte al Senatului, de vicepreședinte, secretar sau chestor încetează, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calității de senator, potrivit art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, a demisiei din funcție sau a revocării în condițiile prezentului regulament.
(1) Revocarea din funcție a președintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puțin una dintre următoarele împrejurări:*
a) încalcă prevederile Constituției;
b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.
* Prevederile fostului art. 30 alin. (1) au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005 privind constituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) și (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) și ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 17 noiembrie 2005.
(2) Revocarea din funcția de președinte al Senatului poate fi propusă și de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.**
** Prevederile fostului art. 30 alin. (2) au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 17 noiembrie 2005.
(3) Propunerea de revocare prevăzută la alin. (1) sau (2) se face în scris, sub semnătura inițiatorilor, o singură dată într-o sesiune.
(4) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa ședință, îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) sau (2) și decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei ședințe de plen.
(1) Președintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce ședința Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa.
(2) La conducerea ședințelor prevăzute la alin. (1), președintele Senatului va fi înlocuit de unul dintre vicepreședinți, desemnat de Biroul permanent.
(1) Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată prin votul secret al majorității senatorilor, funcția de președinte devine vacantă și, imediat, se organizează alegeri, în conformitate cu prevederile art. 23.***
*** Prevederile fostului art. 32 alin. (1) au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 17 noiembrie 2005.
(2) Pe perioada vacanței funcției de președinte al Senatului, atribuțiile acestuia vor fi îndeplinite de unul dintre vicepreședinți, desemnat de Biroul permanent.
(3) După alegerea unui nou președinte al Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte funcții din Biroul permanent, procedându-se potrivit dispozițiilor prezentului regulament, astfel încât noul Birou permanent să reflecte configurația politică rezultată din alegeri.
(1) Revocarea oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus.
(2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care decide introducerea ei în proiectul de ordine de zi a următoarei ședințe de plen.
Vicepreședintele sau secretarul căruia i s-a propus revocarea nu poate participa, după caz, la conducerea ședinței Biroului permanent sau la conducerea celei de plen, în care se discută această cerere, dar își poate exercita dreptul de vot.
Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată cu votul secret al majorității senatorilor, funcția respectivă din Biroul permanent devine vacantă și, în aceeași ședință, liderul grupului parlamentar anunță nominalizarea altui candidat care este supus votului plenului Senatului.
(1) Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuții:
a) propune datele de începere și de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, cu respectarea art. 66 alin. (1) din Constituția României, republicată;
b) cere președintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinară, conform art. 66 alin. (2) din Constituția României, republicată;
c) propune înscrierea pe ordinea de zi a aprobării Regulamentului Senatului sau a modificărilor acestuia;
d) pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Senatului;
e) primește proiectele de lege sau propunerile legislative și decide:
– reținerea proiectului la Senat și sesizarea comisiilor permanente competente în vederea întocmirii rapoartelor și avizelor, în cazul în care Senatul este competent să dezbată și să adopte ca primă Cameră sesizată, precum și în cazul în care Senatul este sesizat de către Camera Deputaților;
– transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei Deputaților, în cazul în care aceasta este competentă să le dezbată și să le adopte ca primă Cameră sesizată, ca urmare a hotărârii plenului Senatului și cu avizul Comisiei pentru constituționalitate;
f) dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a rapoartelor comisiilor tuturor senatorilor, după îndeplinirea cerinței prevăzute la lit. e) și publicarea acestora pe site-ul Senatului;
g) stabilește, cu consultarea președinților comisiilor, repartizarea proiectelor de lege și a inițiativelor legislative către comisii pentru amendamente, avize și întocmirea rapoartelor, precum și termenul pentru fiecare dintre acestea;
h) întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Senatului și programul de activitate;
i) organizează relațiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu organizațiile parlamentare internaționale;
j) supune aprobării Senatului proiectul de buget al acestuia și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
k) aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale comisiilor permanente, pe baza raportului Comisiei pentru regulament;
l) exercită controlul financiar-contabil intern, prin intermediul chestorilor, și ia hotărârile ce se impun în acest domeniu;
m) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia;
n) propune Senatului numirea sau revocarea secretarului general și a secretarilor generali adjuncți;
o) aprobă statul de funcții și regulamentele de organizare și funcționare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general;
p) controlează activitatea serviciilor Senatului;
q) aprobă Regulamentul privind paza și accesul în sediul Senatului;
r) adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru senatori și aparatul tehnic;
s) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotărâte de Senat.
(2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemnează în stenograme și procese-verbale și se înregistrează audio. La decizia Biroului permanent, se pot realiza și înregistrări video ale ședințelor.
(3) Senatorii pot obține, de îndată, copii de pe stenogramele Biroului permanent, cu excepția părților declarate confidențiale prin votul Biroului permanent, care pot fi numai consultate.
(1) Biroul permanent se convoacă de președintele Senatului sau la solicitarea a cel puțin 5 dintre ceilalți membri ai săi ori a unui grup parlamentar.
(2) Convocarea trebuie însoțită de o propunere de ordine de zi și, eventual, de o propunere privind invitarea altor persoane la anumite puncte de pe ordinea de zi.
(3) Biroul permanent invită la lucrările sale liderii grupurilor parlamentare, președinții comisiilor parlamentare sau alte persoane, ori de câte ori consideră necesar.
(1) Biroul permanent lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă hotărârile cu votul deschis al majorității membrilor prezenți. Hotărârile importante se publică pe site-ul Senatului.
(2) Oricare membru al Biroului permanent poate cere consemnarea în stenogramă sau în procesul-verbal a rezultatului nominal al votului.
(1) Președintele Senatului are următoarele atribuții:
a) convoacă Senatul în sesiuni ordinare și extraordinare;
b) conduce lucrările Senatului și asigură respectarea programului orar și a ordinii de zi;
c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabilește ordinea votării, explică semnificația votului și anunță rezultatul votului;
d) asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor și respectarea Constituției și a Regulamentului Senatului;
e) convoacă și conduce lucrările Biroului permanent;
f) reprezintă Senatul în relațiile cu Președintele României, Camera Deputaților, Guvernul, Curtea Constituțională, precum și cu alte autorități și instituții interne ori internaționale;
g) poate sesiza Curtea Constituțională, în condițiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) și e) din Constituția României, republicată;
h) dispune de fondul președintelui, conform legii și în limitele prevederilor bugetare;
i) aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate;
j) aprobă indemnizațiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum și decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit legii;
k) prezintă Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului președintelui;
l) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotărâte de Senat.
(2) Președintele Senatului asigură interimatul funcției de Președinte al României, conform art. 98 din Constituția României, republicată.
(1) Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile stabilite de Biroul permanent sau încredințate de președintele Senatului.
(2) Vicepreședinții conduc activitatea Biroului permanent și a Senatului, la solicitarea președintelui sau, în absența acestuia, prin decizie.
(3) În perioada în care președintele Senatului asigură interimatul funcției de Președinte al României, atribuțiile președintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președintele Senatului.
(4) Fiecare vicepreședinte coordonează și activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent.
(5) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (4), vicepreședintele coordonator poate participa la lucrările comisiilor, fără drept de vot, prezentând informări Biroului permanent.
(1) Secretarii Senatului au următoarele atribuții:
a) participă la conducerea ședințelor de plen, asistându-l pe președintele Senatului, în ordinea hotărâtă de Biroul permanent, aparținând, de regulă, unul majorității și celălalt opoziției;
b) semnalează președintelui înscrierile la cuvânt, în ordinea în care acestea au fost făcute;
c) prezintă președintelui propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului;
d) urmăresc prezența senatorilor la lucrări;
e) verifică cvorumul de ședință și efectuează apelul nominal, din dispoziția președintelui;
f) consemnează rezultatul votului atunci când acest lucru se impune;
g) răspund de evidența hotărârilor adoptate;
h) urmăresc întocmirea stenogramelor și verifică transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a;
i) urmăresc evidența situației proiectelor de lege și a propunerilor legislative înregistrate la Senat și țin legătura cu autoritățile publice implicate în procedura de legiferare, potrivit repartizării Biroului permanent;
j) urmăresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative;
k) urmăresc evidența proiectelor de lege și a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputaților pentru care Senatul decide în mod definitiv;
l) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotărâte de Biroul permanent sau de Senat.
(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-k) se îndeplinesc prin serviciile Senatului.
(1) Chestorii Senatului au următoarele atribuții:
a) prezintă Senatului proiectul de buget și contul de încheiere a exercițiului bugetar anual;
b) verifică modul de gestionare a patrimoniului și exercită controlul financiar intern asupra cheltuielilor efectuate;
c) verifică funcționarea și calitatea serviciilor Senatului, potrivit repartizării Biroului permanent;
d) asigură menținerea ordinii în timpul ședințelor de plen și în întregul sediu al Senatului;
e) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotărâte de Biroul permanent sau de Senat.
(2) Chestorii prezintă informări Biroului permanent, iar la sfârșitul fiecărei sesiuni ordinare prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, denumit în continuare Comitetul liderilor, este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare, constituite potrivit configurației politice a Senatului.
Comitetul liderilor are următoarele atribuții:
a) aprobă proiectul ordinii de zi a ședințelor și programul de activitate al Senatului, cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relația cu Parlamentul, și dispune publicarea acestora pe pagina de internet a Senatului; ședința Comitetului liderilor este programată ulterior ședinței Biroului permanent prin care se întocmește proiectul ordinii de zi;
b) stabilește algoritmul de reprezentare a grupurilor parlamentare în organele de lucru ale Senatului sau, după caz, ale Parlamentului, precum și componența nominală a acestora;
c) stabilește componența numerică și nominală a delegațiilor la organizațiile parlamentare internaționale;
d) stabilește timpul total de dezbatere și alocarea acestuia pentru luări de cuvânt la dezbaterile politice, la lucrările plenului Senatului, precum și timpul total necesar și alocarea acestuia pentru luări de cuvânt la declarațiile politice, întrebări și interpelări;
e) stabilește algoritmul de reprezentare a grupurilor parlamentare în cadrul conducerii autorităților publice a căror numire este în competența Senatului sau, după caz, a Parlamentului;
f) înaintează Biroului permanent propuneri privind diferite aspecte de ordin administrativ sau financiar care au legătură cu activitatea grupurilor parlamentare;
g) stabilește modul de repartizare a locurilor în sala de ședință pentru grupurile parlamentare, pentru senatorii aleși ca independenți sau deveniți independenți, la începutul legislaturii sau pe parcursul acesteia;
h) îndeplinește orice alte atribuții din însărcinarea Biroului permanent sau a plenului Senatului.
(1) Comitetul liderilor hotărăște cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar în numărul total al senatorilor, potrivit configurației politice a Senatului.
(2) La lucrările Comitetului liderilor din Senat participă, fără drept de vot, președintele Senatului și, după caz, reprezentantul Guvernului pentru relația cu Parlamentul.
(3) Comitetul liderilor se întrunește săptămânal și ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a președintelui Senatului sau a Biroului permanent.
(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întrunește și lucrează în mod regulamentar dacă membrii prezenți reprezintă majoritatea senatorilor. La ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa președintele Senatului, care, în acest caz, prezidează ședința. În absența președintelui Senatului, ședința va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar.
(5) În situația în care liderul grupului parlamentar absentează la ședința Comitetului liderilor, acesta este înlocuit, cu drepturi depline, de un vicelider sau de un alt membru al grupului parlamentar desemnat de către liderul de grup.
(6) Ședințele Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se înregistrează de către Senat prin mijloace electronice și se stenografiază.
1. Dispoziții comune
Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activității de legiferare, precum și pentru realizarea funcției de control parlamentar.
(1) Senatul își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere sau comisii comune cu Camera Deputaților.
(2) Numărul comisiilor de anchetă, speciale sau comune, denumirea și competența fiecărei astfel de comisii, precum și numărul membrilor acestora se hotărăsc de către Senat, la propunerea Biroului permanent sau a Comitetului liderilor, după caz.
(1) Numărul locurilor în comisii ce revine fiecărui grup parlamentar se stabilește de Comitetul liderilor, în termenul hotărât de Biroul permanent, astfel încât să se respecte
configurația politică a Senatului la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. În cazul în care unul dintre membrii comisiei demisionează sau este exclus din grupul parlamentar care l-a propus, grupul parlamentar respectiv poate propune un alt reprezentant. Propunerea se supune la vot în plenul Senatului.
(2) Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului.
(1) Propunerile nominale se anunță de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată.
(2) Toți senatorii, cu excepția președintelui Senatului, sunt obligați să facă parte din cel puțin o comisie permanentă.
(3) Un senator nu poate face parte din mai mult de trei comisii permanente, cu excepția Comisiei pentru regulament.
(4) Senatul aprobă componența nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți.
Liderii grupurilor parlamentare pot anunța oricând decizia grupului de a opera schimbări între membrii grupului privind apartenența la comisii, cu respectarea numărului total al membrilor comisiei, a numărului de reprezentanți ai grupului respectiv și a prevederilor art. 48 alin. (3). Schimbările se supun votului Senatului.
(1) Comisiile sunt conduse de un birou compus din: un președinte, un vicepreședinte și un secretar.
(2) Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente.
(1) Componența membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabilește de Comitetul liderilor, astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, precum și principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. Componența astfel stabilită se supune votului plenului Senatului.
(2) Funcțiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.
(1) Propunerile nominale pentru funcțiile din birourile comisiilor se fac prin lider, de grupurile parlamentare cărora le-au fost atribuite, cu observarea principiului prevăzut de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată.
(2) În prima ședință a comisiilor, convocată de președintele Senatului, se aduce la cunoștința membrilor acestora componența birourilor, negociată potrivit alin. (1).
(1) Revocarea unui membru al biroului comisiei se face de către grupul care l-a desemnat.
(2) Funcția respectivă devine vacantă, iar grupul parlamentar, prin liderul său, face o nouă desemnare.
(3) Pierderea calității de membru al unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a funcției de conducere în cadrul unei comisii parlamentare.
Locurile vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de către senatori aparținând grupului parlamentar căruia i-a fost atribuită funcția respectivă, nominalizați de liderul grupului, potrivit art. 51.
(1) Comisiile adoptă propriul regulament de organizare și funcționare care se transmite pentru întocmirea raportului Comisiei pentru regulament și spre aprobare Biroului permanent.
(2) Comisiile își modifică și completează propriul regulament de organizare și funcționare, ori de câte ori este necesar.
Biroul fiecărei comisii întocmește propuneri pe care le supune votului comisiei privind:
a) ordinea de zi a fiecărei ședințe;
b) atribuțiile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei;
c) constituirea de subcomisii, precum și sarcinile și competența acestora;
d) organizarea de ședințe, de consultări sau audieri pe diverse teme din domeniul de activitate a comisiei;
e) alte măsuri ce interesează bunul mers al activităților comisiei.
Președintele comisiei are următoarele atribuții:
a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Biroul permanent, cu Comitetul liderilor și cu celelalte comisii;
b) conduce ședințele comisiei, conform normelor stabilite în Regulamentul Senatului și în regulamentul comisiei;
c) invită, din proprie inițiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, să participe la lucrările comisiei persoane din afara acesteia;
d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la ședințele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce;
e) semnează rapoartele și celelalte acte elaborate de comisie;
f) îndeplinește alte atribuții prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul majorității membrilor acesteia.
Vicepreședintele îndeplinește, în lipsa sau la cererea președintelui, atribuțiile acestuia, precum și alte atribuții prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul comisiei.
Secretarul comisiei are următoarele atribuții:
a) ține evidența prezenței senatorilor la ședințele comisiei;
b) urmărește primirea avizelor de la celelalte comisii permanente și a punctului de vedere al Guvernului;
c) asigură redactarea tuturor actelor comisiei;
d) numără voturile exprimate în ședințele comisiei;
e) urmărește întocmirea proceselor-verbale ale ședințelor comisiei;
f) contrasemnează toate actele comisiei;
g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul acesteia.
(1) Convocarea ședințelor comisiei se face, potrivit programului de lucru al Senatului, de președintele acesteia sau, în lipsa sa, de vicepreședintele care îl înlocuiește, pe baza hotărârii biroului comisiei.
(2) Ședințele comisiilor pot avea loc în același timp cu cele ale plenului, ale Biroului permanent sau ale Comitetului liderilor, numai cu aprobarea Biroului permanent.
(3) În afara programului de lucru, comisiile pot fi convocate și pot ține ședințe cu aprobarea sau din dispoziția Comitetului liderilor. Aceste ședințe trebuie anunțate tuturor membrilor comisiei cu cel puțin 24 de ore înainte de ora programată pentru desfășurare.
(1) Comisiile pot adopta avize și rapoarte numai în prezența majorității membrilor.
(2) Avizele și rapoartele comisiilor se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Prin excepție, actele Comisiei pentru regulament se adoptă cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar reprezentat de membru în numărul total al senatorilor, conform configurației politice a Senatului.
(3) Votul în comisie este deschis. La propunerea oricărui membru, comisia poate decide prin vot ca anumite avize și rapoarte să fie supuse votului secret.
(4) La propunerea oricărui membru, votul se va consemna nominal în procesul-verbal sau în stenogramă.
(1) Senatorul care absentează nemotivat la 3 ședințe ale unei comisii speciale, de anchetă sau de mediere va fi înlocuit de drept de grupul parlamentar respectiv.
(2) La ședințele comisiilor pot participa și senatori din alte comisii sau deputați care au legătură cu materialele aflate în dezbatere, fără a avea drept de vot.
(3) Biroul comisiei hotărăște condițiile și limitele participării la ședințele comisiei a unor persoane interesate, care au înaintat acesteia o cerere scrisă și motivată, sau a personalului de specialitate al Senatului.
(4) Senatorul care absentează motivat de la lucrările comisiei din care face parte poate fi înlocuit, pentru acea ședință, de un alt senator, cu drept de vot, din același grup parlamentar, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar respectiv.
(1) Membrii Guvernului sau reprezentanții mandatați ai acestora au acces la lucrările comisiilor.
(2) În cazul în care comisiile solicită participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituții publice, prezența acestora este obligatorie.
(3) Data la care are loc ședința comisiei și subiectul în legătură cu care sunt convocați vor fi aduse la cunoștință acestora, cu minimum 48 de ore înainte.
(4) În cazul propunerilor legislative, la dezbateri în comisii sunt invitați, în scris și cu cel puțin 3 zile înainte, inițiatorii.
(1) La ședințele comisiilor pot asista reprezentanții presei.
(2) Comisia, cu majoritate de voturi, decide, în funcție de ordinea de zi, asupra caracterului dezbaterilor.
(1) În cadrul dezbaterilor din comisii, nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este acordat de președinte.
(2) Vorbitorii sunt obligați să se refere strict la subiectul aflat în discuție. În caz contrar, președintele le retrage cuvântul.
(3) La propunerea oricărui membru, comisia poate hotărî limitarea duratei unor dezbateri sau a luărilor de cuvânt, cu votul a două treimi din numărul membrilor comisiei.
(1) În prima ședință după primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia poate desemna, dintre membrii care își exprimă dorința sau la propunerea președintelui, unul sau mai mulți raportori.
(2) Rapoartele și avizele vor cuprinde opinia majorității membrilor comisiei, opinii separate, motivate, ale altor senatori din comisie, la cererea acestora, precum și rezultatul voturilor și menționarea amendamentelor admise sau respinse, în anexe distincte.
(1) Lucrările comisiei vor fi consemnate în procese-verbale, stenograme sau înregistrări audiovideo.
(2) Lucrările comisiei, prin decizia acesteia, pot fi transmise în direct sau înregistrate de către mass-media acreditată la Senat.
(3) Actele și documentele comisiei pot fi consultate de membrii acesteia, precum și de alți senatori. Alte persoane interesate le pot consulta cu aprobarea unui membru al biroului comisiei.
(4) Toate actele și documentele emise de comisie se semnează de președintele de ședință și de secretarul comisiei.
(5) Secretarul comisiei supraveghează personalul de specialitate al acesteia, însărcinat cu evidența și păstrarea tuturor actelor și documentelor comisiei.
(6) La sfârșitul fiecărei ședințe se redactează sinteza lucrărilor care cuprinde ordinea de zi, problemele dezbătute, publicitatea ședinței, numele și prenumele invitaților, cvorumul de ședință, precum și rezultatul votului asupra inițiativelor legislative și a altor probleme dezbătute. Formatul sintezei lucrărilor comisiei se stabilește prin hotărâre a Biroului permanent.
(7) Sintezele lucrărilor comisiei, aprobate și semnate de președintele de ședință și de secretarul comisiei, se publică pe pagina de internet a Senatului, în termen de cel mult 10 zile, cu excepția celor privitoare la lucrările ședințelor secrete, la cele referitoare la date cu caracter personal sau la cele care privesc alte situații cu regim special de protecție prevăzut de lege.
2. Comisiile permanente
(1) Comisiile permanente funcționează pe toată durata mandatului Senatului.
(2) Comisiile permanente sunt următoarele:
I. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări;
II. Comisia pentru constituționalitate;
III. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital;
IV. Comisia pentru politică externă;
V. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională;
VI. Comisia pentru afaceri europene;
VII. Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat;
VIII. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală;
IX. Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic;
X. Comisia pentru administrație publică;
XI. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială;
XII. Comisia pentru învățământ, știință și inovare;
XIII. Comisia pentru sănătate;
XIV. Comisia pentru cultură și media;
XV. Comisia pentru transporturi și infrastructură;
XVI. Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale;
XVII. Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială;
XVIII. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități;
XIX. Comisia pentru românii de pretutindeni;
XX. Comisia pentru mediu;
XXI. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții;
XXII. Comisia pentru regulament;
XXIII. Comisia pentru tineret și sport.
(3) Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, în detaliu, domeniul lor specific de activitate.
(4) Comisia pentru regulament este o comisie permanentă specială formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Membrii Comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent.
În domeniul lor de activitate, comisiile permanente au următoarele atribuții:
a) examinează proiecte și propuneri legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;
b) solicită rapoarte, informații sau documente de la autoritățile publice;
c) efectuează anchete parlamentare și prezintă rapoarte Biroului permanent;
d) dezbat și hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;
e) îndeplinesc alte atribuții prevăzute în regulamentul propriu sau hotărâte de Senat.
Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative sau amendamentele comisiilor în competența cărora intră materia reglementată prin acestea, spre dezbatere și elaborarea rapoartelor sau avizelor.
(1) Orice comisie permanentă care se consideră competentă cu privire la un proiect de lege sau o propunere legislativă, trimisă de Biroul permanent altei comisii, poate solicita acestuia, cu cel puțin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, să îi fie transmise spre avizare sau pentru întocmirea unui raport comun.
(2) În caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotărăște asupra solicitării comisiei, prin votul majorității senatorilor prezenți.
(1) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competența în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative către acea comisie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la comisie.
(2) În caz de refuz din partea Biroului permanent sau în cazul unui conflict de competență între comisii, se procedează potrivit art. 71 alin. (2).
(1) Comisia permanentă sesizată în fond primește și analizează avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă, în termenul stabilit de Biroul permanent.
(2) În cazul nerespectării acestui termen, comisia sesizată în fond poate redacta raportul fără a mai aștepta avizul sau avizele respective.
(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ și al altor instituții sau organisme care, potrivit legii, sunt competente să avizeze un proiect de lege sau o propunere legislativă, precum și la toate amendamentele, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. În cazul amendamentelor respinse se menționează motivele avute în vedere.
(2) Raportul care se înaintează Biroului permanent va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări.
(3) În toate cazurile, raportul va cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise și cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizând Camera decizională pentru fiecare amendament admis sau respins.
(4) În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de lege și propuneri legislative care au același obiect de reglementare, aceasta va întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3).
(5) Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se întocmește raport de respingere.
(6) Prevederile alineatelor precedente se aplică și ordonanțelor Guvernului, cu obligația de a fi prevăzute în raport și măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanțelor respective.
Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat, la cererea motivată a comisiei, fără a depăși 15 zile de la data sesizării de către Biroul permanent, în cazul ordonanțelor de urgență și în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată.
(1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond și, numai dacă aceasta consideră necesar, avizarea se va face și de către o altă comisie.
(2) Pentru observațiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond.
(3) Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va ține o evidență specială a tuturor amendamentelor depuse.
Comisiile permanente pot ține ședințe comune prin decizia Biroului permanent. În asemenea situații, comisiile dezbat și adoptă un raport sau aviz comun.
(1) Orice comisie permanentă poate iniția o anchetă parlamentară, în limitele competențelor sale materiale, cu aprobarea Senatului.
(2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majorității membrilor săi, în care vor fi enunțate obiectivele și scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare și termenul de depunere a raportului.
(3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum și dacă raportul se supune dezbaterii sau aprobării Senatului.
(4) În vederea desfășurării anchetei, comisia permanentă poate invita, pentru a da relații, orice demnitar, funcționar sau angajat al Guvernului și al celorlalte organe ale administrației publice.
(5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înștiințate despre subiectul, data și condițiile audierii cu cel puțin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare și, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului, la solicitarea persoanelor invitate, în condițiile aprobate de Biroul permanent.
(6) Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentele comisiilor permanente.
3. Comisii speciale
(1) La propunerea Biroului permanent, Senatul poate hotărî constituirea unor comisii speciale pentru elaborarea sau avizarea unor propuneri legislative, pentru evaluarea legislației dintr-un anumit domeniu sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înființare a comisiei.
(2) Prin hotărârea de înființare se vor preciza, la propunerea Biroului permanent cu consultarea Comitetului liderilor, senatorii ce compun comisia și biroul acesteia, precum și termenul la care va fi depus raportul comisiei.
(3) Propunerile legislative elaborate sau avizate de comisia specială se distribuie senatorilor pentru formularea de amendamente, în termenul stabilit de Biroul permanent. Pe baza amendamentelor, comisia va întocmi raportul în conformitate cu regulamentul propriu de organizare și funcționare.
(4) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii.
(5) La cererea motivată a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz, comisia poate prezenta la termen un raport preliminar.
(6) Membrii comisiilor speciale își păstrează și calitatea de membri ai comisiilor permanente.
(7) Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiilor speciale vor fi reglementate de birourile acestora, în măsura în care prevederile art. 45-67 nu sunt îndestulătoare.
Procedura de lucru și mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene se realizează în conformitate cu normele procedurale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
4. Comisii de anchetă
(1) La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Senatul poate hotărî înființarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 45-67, art. 78 și ale art. 79 alin. (2)-(7). Raportul comisiei se depune la Biroul permanent, care îl include pe ordinea de zi a plenului Senatului în cel mult 15 zile.
(2) După dezbaterea raportului, Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta.
Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unor experți, comisia de anchetă poate dispune efectuarea de expertize.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.