HOTĂRÂRE nr. 1.210 din 14 octombrie 2003

(1) În cadrul fiecărei autorități și instituții publice se constituie, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice, comisia de disciplina, care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare și propune sancțiunile disciplinare aplicabile funcționarilor publici care le-au săvârșit.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), comisia de disciplina se poate constitui pentru mai multe autorități sau instituții publice în cazul în care, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice respective, exista mai puțin de 12 funcționari publici, astfel:

a) din membrii desemnați din cadrul instituției publice respective și din cadrul autorității sau instituției publice în subordinea sau sub autoritatea căreia este organizată potrivit legii;

b) pentru doua sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia de disciplina pentru inaltii funcționari publici se constituie prin decizie a primului-ministru, la propunerea președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

(4) Comisia de disciplina organizată în condițiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice căreia îi este subordonata sau sub autoritatea căreia este organizată instituția publică pentru care nu se poate constitui comisia de disciplina.

(5) Comisia de disciplina organizată în condițiile alin. (2) lit. b) se constituie ca urmare a stabilirii, prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanților fiecărui consiliu local în cadrul comisiei de disciplina comune.

(1) Comisia de disciplina este compusa dintr-un președinte și 4 membri titulari.

(2) Comisia de disciplina pentru inaltii funcționari publici este compusa dintr-un președinte și 6 membri titulari.

(1) Membrii titulari ai comisiei de disciplina constituite la nivelul unei autorități sau instituții publice sunt desemnați astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorității sau instituției publice;

b) 2 membri, de către organizația sindicala reprezentativa a funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice.

(2) Membrii titulari ai comisiei de disciplina comune pentru mai multe autorități sau instituții publice sunt desemnați cu respectarea următoarelor condiții:

a) comisia de disciplina să fie compusa dintr-un număr egal de reprezentanți ai fiecărei autorități sau instituții publice pentru care se constituie;

b) numărul reprezentanților desemnați de către conducătorii autorităților sau instituțiilor publice pentru care se constituie comisia de disciplina să fie egal cu numărul reprezentanților desemnați de către organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici din cadrul acestor autorități sau instituții publice.

(3) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat, reprezentanții vor fi desemnați prin votul majorității funcționarilor publici din respectiva autoritate sau instituție publică. Alegerea reprezentanților funcționarilor publici se face prin vot secret.

(4) Pentru fiecare comisie de disciplina se vor desemna cel puțin 2 membri supleanți, cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2) sau, după caz, ale art. 3 alin. (3).

(1) În cazul comisiei de disciplina constituite la nivelul unei autorități sau instituții publice, desemnarea președintelui comisiei de disciplina și a supleantului acestuia se face de către conducătorul autorității sau instituției publice în urma consultării cu organizația sindicala reprezentativa ori cu funcționarii publici din aparatul propriu, dacă aceștia nu sunt organizați în sindicat sau dacă sindicatul nu este reprezentativ. Supleantul președintelui comisiei de disciplina nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanți ai comisiei de disciplina.

(2) În cazul comisiei de disciplina comune pentru mai multe autorități sau instituții publice, președintele comisiei de disciplina și supleantul acestuia se desemnează în condițiile alin. (1), pe baza propunerii comune a conducătorilor autorităților sau instituțiilor publice sau, după caz, a primarilor unităților administrativ-teritoriale respective.

(3) Președintele comisiei de disciplina pentru inaltii funcționari publici și supleantul acestuia se desemnează prin decizie a primului-ministru, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

(1) Mandatul președintelui și al membrilor comisiei de disciplina este de 3 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Președintele și membrii comisiei de disciplina își exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplina până la data expirării duratei acestuia sau înainte de termen, în condițiile art. 15.

(3) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplina, se va proceda la constituirea viitoarei comisii de disciplina, în condițiile prezentei hotărâri.

(1) Pot fi membri în comisia de disciplina numai funcționarii publici definitivi care au o probitate morala recunoscută.

(2) Nu poate fi membru în comisia de disciplina funcționarul public care se afla în una dintre următoarele situații de incompatibilitate:

a) este soț, ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul autorității sau al instituției publice;

b) este membru al comisiei paritare;

c) a fost sancționat disciplinar, iar sancțiunea disciplinară nu a fost radiată, în condițiile legii.

(3) Prevederile alin. (2) lit. b) nu se aplică în cazul autorităților sau al instituțiilor publice care au până la 12 funcționari publici.

(4) În vederea stabilirii situației de incompatibilitate a unui membru al comisiei de disciplina, acesta va prezenta, la solicitarea conducătorului autorității respective, cazierul administrativ și o copie a dosarului profesional.

(5) Președintele, membrii și secretarul comisiei de disciplina, pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei de disciplina, au dreptul la un spor lunar de 5% care se aplică la salariul de baza al fiecăruia și se acordă în lunile în care comisia de disciplina își desfășoară activitatea. Sporul se acordă de către autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia este organizată comisia de disciplina.

(1) Poate fi desemnat președinte al comisiei de disciplina un funcționar public definitiv care îndeplinește următoarele condiții:

a) este funcționar public din clasa I;

b) are, de regula, studii superioare juridice sau administrative;

c) are o probitate morala recunoscută;

d) nu se afla în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2).

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) și b) nu este obligatorie în cazul autorităților și instituțiilor publice care au până la 12 funcționari publici.

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina se suspenda de drept în următoarele situații:

a) a fost detașat în cadrul altei autorități sau instituții publice;

b) a săvârșit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplina;

c) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplina.

(2) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplina se constata prin raportul comisiei de disciplina, care se aduce de îndată la cunoștința persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina se suspenda, la cerere, în următoarele situații:

a) se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2);

b) s-a pronunțat în orice mod cu privire la fapta sesizată, anterior soluționării cauzei;

c) este soț, ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu funcționarul public a cărui fapta a fost sesizată și se afla pe rolul comisiei de disciplina.

(2) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existenta situațiilor prevăzute la alin. (1) și se înaintează președintelui comisiei de disciplina.

(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplina se va pronunța cu privire la existenta situațiilor prevăzute la alin. (1), precum și cu privire la suspendarea mandatului.

(4) Cererea de suspendare se poate formula în scris și de către membrul comisiei de disciplina aflat în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și se înaintează președintelui comisiei.

(5) Cererea de suspendare produce efecte după doua zile de la data constatării existenței uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplina. Raportul comisiei de disciplina se aduce de îndată la cunoștința persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina încetează înainte de termen, în următoarele situații:

a) renunțarea la calitatea de membru;

b) a fost suspendat din funcția publică pe o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare;

c) a fost transferat în cadrul altei autorități sau instituții publice;

d) i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare;

e) i s-a aplicat o sancțiune disciplinară;

f) a fost sancționat cu închisoare contravențională.

(2) Cererea de renunțare la calitatea de membru se înaintează președintelui comisiei de disciplina și produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă președintele comisiei de disciplina, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplina se constata printr-un raport al acesteia, care se aduce de îndată la cunoștința persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

(1) Prevederile art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 14 și ale art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru mandatul președintelui comisiei de disciplina. Cererea de suspendare a mandatului președintelui comisiei de disciplina și cererea de renunțare la aceasta calitate se înaintează persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina.

(2) Suspendarea de drept a mandatului președintelui comisiei de disciplina se constata de către persoana prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina. Persoana prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina verifica existenta situațiilor prevăzute la art. 11 alin. (1) și emite actul prin care constata suspendarea de drept a președintelui comisiei de disciplina.

(3) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existenta situațiilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare poate fi formulată și de către președintele comisiei de disciplina, dacă se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al carei act administrativ a fost constituită comisia de disciplina, care verifica dacă în cuprinsul cererii se regaseste vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) și emite actul prin care constata suspendarea președintelui comisiei de disciplina.

(1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al comisiei de disciplina, atribuțiile acestuia se vor exercita de un membru supleant.

(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului președintelui comisiei de disciplina, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 6 alin. (1).

(3) În cazul în care comisia de disciplina nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanți sau, după caz, a supleantului președintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanți ori a președintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condițiile prezentei hotărâri.

(1) Comisia de disciplina are un secretar titular și un secretar supleant, numiți prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplina, care au, de regula, studii superioare juridice sau administrative. Secretarul titular și supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplina.

(2) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător și pentru secretarul titular și supleantul acestuia.

(3) Secretarul titular și secretarul supleant ai comisiei de disciplina pentru inaltii funcționari publici se numesc prin decizie a primului-ministru.

(4) În cazul în care secretarul comisiei de disciplina se afla în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, va fi înlocuit de secretarul supleant.

a) prezumția de nevinovatie, conform căruia se prezuma ca funcționarul public este nevinovat atât timp cat vinovăția sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul funcționarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat de un apărător sau de a fi reprezentat;

c) celeritatea procedurii, care presupune obligația comisiei de disciplina de a proceda fără întârziere la soluționarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege și de prezenta hotărâre;

d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergențe de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplina;

e) proportionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă să fie aplicată;

f) legalitatea sancțiunii, conform căruia comisia de disciplina nu poate propune decât sancțiunile disciplinare prevăzute de lege;

g) unicitatea sancțiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singura sancțiune disciplinară.

a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;

b) propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

c) propune menținerea, modificarea sau anularea sancțiunii disciplinare aplicate în condițiile prevăzute la art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care această măsură a fost contestată la conducătorul autorității sau instituției publice;

d) întocmește rapoarte cu privire la fiecare cauza pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului autorității sau instituției publice.

a) stabilește locul, data și ora când au loc ședințele comisiei de disciplina;

b) conduce ședințele comisiei de disciplina;

c) coordonează activitatea comisiei de disciplina și a secretarului acesteia;

d) reprezintă comisia de disciplina în fața conducătorului autorității sau instituției publice, a altor autorități sau instituții publice, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, precum și în fața oricărei alte persoane fizice sau juridice.

a) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcționarului public;

b) convoacă, la cererea președintelui comisiei de disciplina, membrii comisiei de disciplina, funcționarul public a cărui fapta formează obiectul dosarului, persoana care a făcut sesizarea și persoanele care urmează să fie audiate;

c) redactează și semnează alături de membrii comisiei de disciplina și de președintele acesteia, procesul-verbal al ședințelor comisiei de disciplina;

d) redactează și semnează, alături de membrii comisiei de disciplina și de președintele acesteia, actele emise de comisia de disciplina și le înaintează conducătorului autorității sau instituției publice;

e) tine evidentele sesizarilor și ale rapoartelor și efectuează alte lucrări necesare în vederea desfășurării activității comisiei de disciplina.

(1) Sesizarea îndreptată împotriva unui funcționar public se adresează comisiei de disciplina din cadrul autorității sau instituției publice sau, după caz, comisiei organizate pentru autoritatea sau instituția publică în care acesta își desfășoară activitatea.

(2) În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorității sau instituției publice ori conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui fapta este sesizată, acesta are obligația sa o transmită de îndată comisiei de disciplina competente.

(1) Comisia de disciplina poate fi sesizată de:

a) conducătorul autorității sau instituției publice;

b) conducătorul compartimentului în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui fapta este sesizată;

c) orice persoană care se considera vătămată prin fapta unui funcționar public.

(2) Sesizarea trebuie să cuprindă:

a) numele, prenumele, domiciliul și, după caz, locul de muncă și funcția deținută de persoana care a formulat sesizarea;

b) numele, prenumele și, dacă este posibil, compartimentul în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui fapta este sesizată;

c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;

d) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;

e) data și semnatura.

(3) Sesizarea se formulează în scris și este însoțită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susțin.

(4) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoștința de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de doua luni de la data săvârșirii faptei care constituie abatere disciplinară.

(5) Indiferent carei autorități sau instituții publice îi este adresată sesizarea, aceasta se depune de către persoana care a primit-o, la secretarul comisiei de disciplina, care are obligația sa o înregistreze și sa o prezinte președintelui comisiei de disciplina în termen de maximum doua zile de la data înregistrării.

(1) Președintele comisiei de disciplina va fixa de îndată termenul de prezentare și va dispune citarea funcționarului public a cărui fapta a fost sesizată și a persoanelor indicate în sesizare, precum și a celui care a formulat sesizarea. Citarea se face cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare.

(2) Procedura de citare în fața comisiei de disciplina se face prin scrisoare recomandată sau prin înștiințare scrisă de luare la cunoștința prin semnatura. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen fixat de președintele comisiei de disciplina.

(3) În cuprinsul scrisorii sau al înștiințării scrise prevăzute la alin. (2) se indica locul, data și ora ședinței comisiei de disciplina.

(4) Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplina, în cuprinsul scrisorii sau al înștiințării scrise se indica, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3), și obiectul sesizării.

(5) Funcționarului public a cărui fapta constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancțiunea nulității, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa. În situația în care comisia de disciplina considera ca funcționarul public poate influența sau exercita presiuni asupra persoanei care a făcut sesizarea, va păstra confidențialitatea numelui și a adresei acestuia până la data începerii cercetării faptei funcționarului public.

(1) La primul termen de prezentare, comisia de disciplina verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 24.

(2) În cazul în care comisia de disciplina constata că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a), c) și e) sau alin. (4), sesizarea este clasata.

(3) În situația în care comisia de disciplina constata îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2), poate începe cercetarea abaterii disciplinare. În situația în care pentru soluționarea cauzei sunt necesare înscrisuri sau orice alte dovezi, comisia de disciplina solicita persoanelor prevăzute la art. 25 alin. (1) să le depună până la următorul termen.

(1) Cercetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

(2) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune:

a) audierea persoanei care a formulat sesizarea;

b) audierea funcționarului public a cărui fapta constituie obiectul sesizării;

c) audierea oricăror alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului;

d) culegerea informațiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;

e) administrarea probelor, precum și verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate.

(3) Termenele de prezentare în fața comisiei de disciplina se stabilesc astfel încât sa nu se depășească de regula o perioadă de 7 zile lucrătoare.

(1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancțiunea nulității. Procesul-verbal se semnează de președinte, de membrii comisiei de disciplina, de secretarul acesteia, precum și de persoana audiată.

(2) Refuzul funcționarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație referitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un proces-verbal.

(1) În urma administrării probelor, membrii comisiei de disciplina vor întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activității de cercetare desfășurate de comisia de disciplina.

(2) Referatul va fi adus la cunoștința funcționarului public împotriva căruia a fost formulată sesizarea, precum și persoanei care a sesizat comisia de disciplina, în vederea formulării unor eventuale obiecții în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data luării la cunoștința.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (2) formulează obiecții, acestea vor fi analizate de comisia de disciplina în termenul fixat de președinte, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea lor. Președintele comisiei de disciplina poate să admită sau sa respingă obiecțiile, în tot ori în parte.

(1) Ședințele comisiei de disciplina sunt publice, cu următoarele excepții:

a) atunci când funcționarul public împotriva căruia a fost formulată sesizarea a solicitat în scris ca acestea sa nu fie publice;

b) atunci când președintele comisiei de disciplina a solicitat ca acestea sa nu fie publice pentru motive temeinic justificate.

(2) Lucrările fiecărei ședințe a comisiei de disciplina se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte, de membrii și de secretarul acesteia.

(3) Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu împiedica desfășurarea ședințelor comisiei de disciplina, dacă citarea s-a făcut cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 25.

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, comisia de disciplina întocmește rapoarte pe baza concluziilor majorității membrilor săi.

(2) Raportul comisiei de disciplina cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să conțină următoarele elemente:

a) numărul și data de înregistrare a sesizării;

b) numele, prenumele și funcția deținută de funcționarul public a cărui fapta a fost cercetata, precum și compartimentul în care acesta își desfășoară activitatea;

c) numele, prenumele, funcția și domiciliul persoanei care a sesizat fapta, precum și ale persoanelor audiate;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită;

e) probele administrate;

f) propunerea privind sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;

g) motivarea propunerii;

h) numele, prenumele și semnatura președintelui, ale membrilor comisiei de disciplina, precum și ale secretarului acesteia;

i) data întocmirii raportului.

(3) Opiniile separate, formulate în scris și motivate, se vor anexa la raportul comisiei de disciplina.

(4) Raportul comisiei de disciplina se înaintează persoanei competente să aplice sancțiunea, în termen de 3 zile de la data ultimei ședințe.

(1) Comisia de disciplina formulează propunerea cu privire la sancțiunea aplicabilă, pe baza referatului prevăzut la art. 30.

(2) Comisia de disciplina poate să propună:

a) sancțiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârșirea abaterii disciplinare de către funcționarul public;

b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirma săvârșirea unei abateri disciplinare.

(3) La individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarului public comisia de disciplina tine seama de:

a) cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare;

b) împrejurările în care aceasta a fost săvârșită;

c) gradul de vinovăție;

d) gravitatea și consecințele abaterii disciplinare;

e) conduita funcționarului public;

f) existenta unor antecedente disciplinare ale funcționarului public, care nu au fost radiate în condițiile legii.

(4) În cazul în care comisia de disciplina propune aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, aceasta va propune și durata acestora și, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale.

(1) Actul administrativ de sancționare a funcționarului public este emis de persoana competența, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în raportul comisiei de disciplina.

(2) Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplina;

c) motivele pentru care au fost inlaturate apărările formulate de funcționarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile;

d) temeiul legal în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanța competența la care actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară poate fi contestat.

(3) Persoana care este competența, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, nu poate aplica o sancțiune disciplinară mai grava decât cea propusă de comisia de disciplina.

(4) Persoana care este competența, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, poate să aplice o sancțiune mai mica decât cea propusă de comisia de disciplina. În aceasta situație persoana care este competența, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, are obligația de a motiva aplicarea unei sancțiuni mai mici.

(5) Actul administrativ de sancționare se emite în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului comisiei de disciplina și se comunică funcționarului public sancționat, în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterilor disciplinare.

(1) În cazul în care sancțiunea a fost aplicată de conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea conducătorului compartimentului, potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, funcționarul public poate formula contestație la conducătorul autorității sau instituției publice.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) conducătorul autorității sau instituției publice sesizează comisia de disciplina în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestației. În acest caz, comisia de disciplina este competența sa verifice dacă sancțiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (4) și (5) și ale art. 71 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În funcție de rezultatul verificărilor prevăzute la alin. (2), comisia de disciplina poate să propună prin raport menținerea, modificarea sau anularea sancțiunii disciplinare aplicate. Comisia de disciplina nu poate să propună o sancțiune disciplinară mai grava decât cea aplicată.

(1) Comisiile paritare se constituie în cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, cu excepția celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.

(2) Comisia paritara se constituie pentru mai multe autorități sau instituții publice în cazul în care în cadrul autorităților sau instituțiilor publice respective exista mai puțin de 12 funcționari publici, astfel:

a) din membrii desemnați din cadrul instituției publice respective și din cadrul autorității sau instituției publice în subordinea ori sub autoritatea căreia este organizată, potrivit legii;

b) pentru doua sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia paritara organizată în condițiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice căreia îi este subordonata sau sub autoritatea căreia este organizată instituția publică pentru care nu se poate constitui comisia paritara.

(4) Comisia paritara organizată în condițiile art. (2) lit. b) se constituite ca urmare a stabilirii prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanților fiecărui consiliu local în cadrul comisiei paritare comune.

(1) Comisiile paritare sunt compuse dintr-un număr de 4 membri titulari.

(2) Membrii comisiei paritare trebuie să aibă calitatea de funcționar public în cadrul autorității sau instituției publice în care se organizează comisia paritara sau, după caz, în cadrul uneia dintre autoritățile sau instituțiile publice pentru care se organizează comisia paritara.

(3) Membrii titulari ai comisiei paritare constituite la nivelul unei autorități sau instituții publice sunt desemnați astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorității sau instituției publice;

b) 2 membri, de către organizația sindicala reprezentativa a funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice.

(4) Membrii titulari ai comisiei paritare comune pentru mai multe autorități sau instituții publice sunt desemnați cu respectarea următoarelor condiții:

a) comisia paritara să fie compusa dintr-un număr egal de reprezentanți ai fiecărei autorități sau instituții publice pentru care se constituie;

b) numărul reprezentanților desemnați de către conducătorii autorităților sau instituțiilor publice pentru care se constituie comisia paritara să fie egal cu numărul reprezentanților desemnați de către organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici din cadrul acestor autorități sau instituții publice.

(5) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat, reprezentanții vor fi desemnați prin votul majorității funcționarilor publici din respectiva autoritate sau instituție publică. Alegerea reprezentanților funcționarilor publici se face prin vot secret.

(6) Reprezentanții funcționarilor publici în comisia paritara pot să fie desemnați din rândul funcționarilor publici aleși în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanților funcționarilor publici aleși pentru negocierea, în condițiile legii, a acordurilor cu conducerea autorității sau instituției publice.

(7) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător și membrilor comisiei paritare.

(1) Contestațiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentanților funcționarilor publici în comisia paritara pot fi depuse de orice funcționar public interesat din cadrul autorității sau instituției publice respective, în scris și motivat, în termen de doua zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de desemnare.

(2) Conducătorul autorității sau instituției publice verifica contestațiile, iar în cazul în care le considera întemeiate anulează rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia.

(1) Membrii comisiei paritare sunt numiți pe o perioadă de 2 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în condițiile prezentei hotărâri.

(1) Președintele comisiei paritare se alege, prin votul membrilor comisiei paritare, din rândul acestora.

(2) Președintele comisiei paritare are următoarele atribuții:

a) conduce ședințele comisiei paritare;

b) coordonează activitatea comisiei paritare;

c) reprezintă comisia paritara în relația cu conducătorul autorității sau instituției publice.

(1) Încetarea și suspendarea calității de membru al comisiei paritare au loc, în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), respectiv art. 15 alin. (1). În aceste situații membrii titulari sunt înlocuiți cu membrii supleanți, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.

(2) Prevederile art. 14 se aplică în mod corespunzător.

(1) Fiecare comisie paritara are un secretar titular și un secretar supleant, funcționar public în cadrul autorității sau instituției publice pentru care se organizează comisia paritara, care nu sunt membri ai acesteia, numiți de conducătorul autorității sau instituției publice prin actul administrativ de constituire a comisiei paritare.

(2) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător secretarului titular și secretarului supleant ai comisiei paritare.

(3) Secretarul titular al comisiei paritare are următoarele atribuții:

a) înregistrează cererea de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;

b) convoacă, la solicitarea președintelui comisiei paritare ori a conducătorului autorității sau instituției publice, membrii comisiei paritare și comunică ordinea de zi a ședinței;

c) pregătește desfășurarea în bune condiții a ședinței;

d) întocmește, redactează și semnează alături de membrii comisiei paritare procesul-verbal al ședinței;

e) redactează avizele emise de comisia paritara și le înaintează spre semnare membrilor acesteia, în termen de doua zile lucrătoare de la data la care a avut loc ședința în care s-a votat avizul.

(4) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se afla în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, acestea vor fi îndeplinite de către secretarul supleant.

a) participa, cu rol consultativ, la negocierea de către autoritățile și instituțiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentații acestora;

b) participa la stabilirea măsurilor de imbunatatire a activității autorităților sau instituțiilor publice pentru care sunt constituite;

c) urmărește permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanții funcționarilor publici cu autoritățile și instituțiile publice;

d) întocmește rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condițiile legii, pe care le comunică conducerii autorității sau instituției publice, precum și conducerii sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici.

(1) Comisia paritara se întrunește la solicitarea:

a) conducătorului autorității sau instituției publice;

b) președintelui acesteia;

c) sindicatului reprezentativ al funcționarilor publici;

d) majorității funcționarilor publici.

(2) Convocarea membrilor comisiei paritare și comunicarea ordinii de zi se fac în scris de către președintele acesteia, prin secretar, în termen de doua zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de întrunire a comisiei paritare.

(1) Comisia paritara este valabil întrunită în prezenta tuturor membrilor.

(2) În cazul în care, din motive obiective, nu pot fi prezenți toți membrii comisiei paritare, ședința se amana la o dată stabilită de președintele acesteia.

(3) În cazul în care nici la data stabilită potrivit alin. (2) nu se pot întruni toți membrii, comisia paritara se considera valabil întrunită în prezenta a jumătate din numărul membrilor săi, cu respectarea principiului paritatii.

(1) Lucrările comisiei paritare se consemnează într-un proces-verbal.

(2) Procesul-verbal al ședinței comisiei paritare va cuprinde următoarele:

a) data și ora la care s-a întrunit comisia paritara;

b) ordinea de zi aprobată de membrii comisiei paritare;

c) mențiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;

d) problemele discutate și soluțiile adoptate;

e) avizul emis de comisia paritara în urma desfășurării ședinței acesteia;

f) opiniile separate;

g) numele și semnatura membrilor care au participat la ședința comisiei paritare.