Capitolul III — DESPRE MINISTERIULU PUBLICU DE LINGA TRIBUNALE

Procurorii tribunaleloru corectionali și, în localitățile unde asemenea tribunale nu sînt, procurorii tribunaleloru civili, sînt insarcinati cu descoperirea și urmarirea tutuloru delicteloru și crimeloru cari sînt de competinta tribunaleloru loru sau a curtii juratiloru.

Sînt de o potriva competinti pentru functiunile prescrise prin articolulu precedinte, procurorulu locului unde s-a comisu delictulu sau crima, alu locului unde este reședința prevenitului și alu locului unde prevenitulu se va pute afla.

Aceste functiuni, în casu de crime sau de delicte comise afara din teritoriulu României și menționate la art. 4 și 5, din codicele penale, voru fi indeplinite de procuratorulu de linga tribunalulu de anteia instanța alu locului unde va resede prevenitulu sau de celu de la loculu unde prevenitulu se va pute afla, sau de alu locului unde se afla cea de pe urma reședința cunoscuta a prevenitului.

Procurorii de linga tribunalele de anteia instanța și toți ceilalti oficiari ai politiei judiciare, voru ave, în esercitiulu functiuniloru loru, dreptulu de a cere nemijlocitu ajutorulu puterii publice.

Procurorulu, la casu de împiedicare, va fi inlocuitu prin substitutulu seu, sau, candu acesta nu s-aru pute, printr-unu judecatoru insarcinatu speciale de presedinte.

Procurorii de linga tribunalele de anteia instanța voru fi indatorati, îndată ce afla unu delictu, sa dea în scire procurorului generale alu curtii de apelu, și sa esecute ordinile sale în ceea ce privesce tote lucrarile politiei judiciare, fără ca printr-acesta să se împiedice de a prinde la timpul și de a constata urmele delictului.

Ei voru ingriji de a se tramite, de a se notifica și de a se esecuta ordonantele ce voru fi date de judicatorulu de instructiune, după regulele stabilite la capulu (r)despre judecatorii de instructiune.

SECȚIUNEA II: Modulu de prcedere alu procuroriloru de tribunale în esercitiulu functiuniloru loru

Ori ce autoritate constituita, ori ce functionaru sau oficiaru publicu, care, în esercitiulu functiuniloru sale, ar lua cunoscinta de vre o crima sau delictu, va fi datoru de a informa îndată pe procuratorulu tribunalului în a cărui circonscriptiune se va fi comisu crima sau delictulu, sau pe procuratorulu de linga tribunalulu unde prevenitulu s-ar pute afla, și de a transmite acestui magistratu tote informarile, procesele verbali și actele relative la faptulu incriminatu.

Ori cine va fi avutu ocasinue de a cunosce prin sine insusi vre unu atentatu, fie în contra sicurantei publice, fie în contra vietei sau proprietății cuiva, de asemenea va fi datoru sa informeze pe procuratorulu locului faptului, sau pe procuratorulu locului unde prevenitulu se va pute afla.

Denuntarile voru fi redactate de denuntatori sau de unu imputeruicitu din parte-le speciale pentru acesta, sau de procuratorulu tribunalului după cererea denuntatoriloru. Ele voru fi totu dauna subscrise de procuratoru pe fiecare foia și de denuntatori sau de imputernicitii loru. Dacă denuntatorii sau imputernicitii loru nu sciu sau nu voescu sa subscrie, procuratorulu va face mențiune de acesta. Procuratiunea va remane totu dauna alaturata la actulu de denuntare, și denuntatorulu va fi admisu a scote copia după, actulu seu de denuntare.

În tote casurile de delictu flagrante, dacă faptulu va fi de natura a trage după sine o condemnatiune criminale, procuratorulu tribunalului va merge fără nici o intardiare la fața locului spre a face procesele verbali necesarie pentru a se constata fiinta și starea corpului delictului, starea locului și spre a primi declararile personeloru, cari aru fi fostu fața, sau cari aru ave informari de datu. Procurorulu va insciinta de mergerea sa pe judecătorului de instructiune, fără cu tote acestea, a fi datoru sa-lu astepte spre a procede.

Procurorulu va pute inca, în casulu articolului precedente, sa chiame la procesului seu verbale pe rude, vecini sau pe omenii casei, pe cari fi va crede în stare sa dea lamuriri asupra faptului, va primi declararile loru pe cari numitii le voru subscrie; declararile priimite în urmarea acestui articolu și a articolului precedente, voru fi subscrise de părți, iar nesciindu sau nevoindu a le subscrie, se va face mențiune de acesta.

Procurorulu va pute opri pe ori cine de a esi din casa, sau de a se departa de la loculu unde se face cercetarea, pînă după incheerea procesului seu verbale. Contravenitorii se voru pune la arestu, dacă se voru pute prinde. Acesta pedepsa va fi pronunțată de judecătorului de instructiune, în urma conclusiuniloru procuratorului și după ce contravenitorulu va fi fostu citatu; iar dacă acesta nu se va infatisa, pedepsa sa va pronunță și în lipsa lui, fără nici o alta formalitate sau terminu și fără opositiune nici apelu. Pedepsa nu va pute trece peste dece dile de inchisore și una suta lei amenda.

Procurorulu va pune mana pe arme și pe ori ce altu lucru va pare ca a servitu sau a fostu destinatu la comiterea crimei sau a delictului, precumu și pe ori ce va pare unu productu alu acelui faptu, cu unu cuventu pe tote cate ar pute servi spre descoperirea adeverului; elu va interpela pe prevenitu să se esplice asupra lucruriloru luate cari i-se voru areta, va incheia despre tote unu procesu verbale care se va subscrie de prevenitu, iar nevoindu sau nesciindu a-lu subscie, se va face mențiune de acesta.

Dacă crima sau delictulu este de asa natura incatu să fie de credutu ca s-aru pute face probe din niscari-va chartii sau alte lucruri ce se afla în posesiunea prevenitului, procuratorulu sa va transporta îndată în locuinta lui, spre a face perquisitiunea obiecteloru ce i s-ar pare ca ar pute se ajute la darea pe fața a adeverului.

Dacă se afla în domiciliulu prevenitului ce va chartii sau obiecte, cari ar pute servi ca proba în greutatea sau spre usurarea lui, procuratorulu va face procesu verbale de dinsele, și va pune mana pe ele.

Obiectele luate de procuratoru voru fi incuiate sau inveluite ori numai închise după natura loru, etiquetate și sigilate cu sigiliulu seu.

Operațiunile prescrise prin articolele de mai susu, se voru face în presenta prevenitului, dacă va fi arestatu, sau, dacă elu insusi nu va voi sau nu va pute sa asiste, în presinta unui alu seu imputernicitu. Obiectele i se voru presinta spre a le recunosce și a le insemna cu mana sa, dacă ar cere trebuinta, și la casu de nesciinta sau refusu din parte-i, se va face mențiune de acesta în procesului verbale.

Procurorulu tribunalului, la casu de flagrante delictu, și candu faptulu va fi de natura a trage după sine o pedepsa criminale, va pune la oprela pe prevenitii presenti în contra caroru ar fi indicie grave. Dacă prevenitulu nu este presinte, procurorulu va da o ordonanța spre a-lu indatora să se infatisede; acesta ordonanța se numesce mandatu de aducere. Denuntarea singura nu constitue o presumtiune indestula spre a motiva darea acestei ordonante în contra unui individu ce are domiciliu. Procurorulu va procede chiaru în acea și la interogarea, prevenitului adusu inaintea sa.

Flagrante delictu se numesce delictulu ce se comite acumu, sau care de curendu se comise. Se va socoti asemenea flagrante delictu casulu candu prevenitulu este urmaritu prin strigatulu publicu, și casulu candu se gasescu asupra lui lucruri, arme, instrumente sau chartii, cari dau prepusu ca elu este atoru sau complice, indestulu numai ca acestea să se fi petrecutu aproape de loculu și de timpulu comiterii delictului.

Procesele verbali ce va face procurorulu, în virtutea articoleloru precedenti, voru fi redactate în fiinta și cu subsemnătura comisarului de politia, alu comunei unde s-a comisu crima sau delictulu, sau a sub-prefectului ori a adjunctului seu, sau a primarului ori a adjutorului seu, sau a doui cetatiani dolmiciliati în aceeasi comuna. Va pute cu tote aceste procurorulu sa faca procesele verbali fără asistența de marturi, candu nu va fi putinta sa și-i procure îndată. Fia care foia a procesului verbale va fi subscrisa de procuratoru și de persoanele cari voru fi asistatu la facerea lui; la casu de nevointa sau neputinta din parte-le de a subscrie se va face mențiune de acesta în procesului verbale.

Procurorulu, cerendu trebuinta, va lua împreună cu densnlu una sau done persoane, presupuse, prin artea sau profesiunea loru, capabili de a apretia natura și circumstantele crimei sau delictului.

În casu de vre o morte violente sau de vre o morte a carii causa e necunoscuta sau banuita, procurorulu va cere asistența unui sau doui medici sau chirurgi, cari voru face reportu despre causele mortii și despre starea cadaverului. Persoanele chiamate în casulu acestui articolu și alu articolului precedente, voru face, inaintea procuratorului, juramentu de a rosti aretarile și parerile ce ar ave, pe a loru onore și consciinta.

Procurorulu va transmite fără intardiare judecatorului de instructiune procesele verbali, actele, chartiile, și instrumentele facute sau luate în urmarea articoleloru precedenti, pentru ca să se poate procede după cumu se va areta la capulu (r)despre judecatorii de instructiune, și, în terminulu acesta, prevenitulu va remane sub mana judecatii supusu mandatului de aducere.

Afara de casulu aretatu în art. 31, procurorulu, infomatu, sau printr-o denuntiare, sau prin ori care altu modu, ca s-a comisu în circonscriptiunea sa vre o crima sau delictu, sau ca vre o persona prevenita de vre o crima sau delictu se afla în circonscriptiunea sa, va fi datoru a cere de la judecătorului de instructiune ca sa ordone cercetarile cuvenite, și chiar ca să se transporte la fața locului, de este trebuinta pentru a face acolo procesele verbali necesarie precumu se va areta la capulu (r)despre judecatorii de instructiune.