LEGE nr. 179 din 17 mai 2004 (*actualizată*)

a) pentru limita de vârsta;

b) anticipata;

c) anticipata parțială.

(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de vârsta politistii în activitate care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:

a) au implinit vârsta de 55 de ani;

b) au o vechime în serviciu de minimum 25 de ani, din care efectiv ca politist sau militar 15 ani*).

(2) Limitele de vârsta în gradul profesional până la care politistii pot fi mentinuti în activitate sunt:

a) pentru agentii și ofiterii de politie, până la gradul de comisar-sef - 55 de ani;

b) pentru ofiterii de politie cu gradul de comisar-sef de politie, în cazuri temeinic justificate și dacă starea de sănătate le permite indeplinirea atribuțiilor, cu aprobarea ministrului administrației și internelor, care se da semestrial 57 de ani;

c) pentru ofiterii de politie cu gradul de chestor de politie ori superior - 60 de ani.

a) au implinit vârsta de 50 de ani și inceteaza raporturile de serviciu ca urmare a reorganizarii unor unități de politie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de politistii respectivi, precum și pentru alte nevoi ale Ministerului Administrației și Internelor și nu sunt posibilitati pentru a fi incadrati în alte functii similare în aceeasi unitate sau în alte unități de politie;

b) inceteaza raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacității de muncă, dovedita cu acte eliberate de comisia de expertiza medico-militara.

(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipata parțială politistii în activitate, indiferent de vârsta, care au o vechime efectiva în serviciu de minimum 20 de ani, din care cel puțin 10 ani ca politist sau militar, și se afla în una dintre urmatoarele situații:

a) inceteaza raporturile de serviciu ca urmare a reorganizarii unor unități de politie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de politistii respectivi, precum și pentru alte nevoi ale Ministerului Administrației și Internelor și nu sunt posibilitati pentru a fi incadrati în alte functii similare în aceeasi unitate sau în alte unități de politie;

b) inceteaza raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacității de muncă, dovedita cu acte eliberate de comisia de expertiza medico-militara.

(2) Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza proportional cu numărul anilor de serviciu.

(1) Politistii care, la data încetării raporturilor de serviciu, nu indeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de stat beneficiaza de aceasta la vârsta de cel puțin 55 de ani, dacă indeplinesc condițiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b).

(2) Pensia acordată potrivit alin. (1) este pensie pentru limita de vârsta și se stabileste proportional cu vechimea calculată conform art. 18 și, după caz, art. 77 alin. (3).

a) la implinirea varstei de 50 de ani, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca politist sau militar;

b) la implinirea varstei de 50 de ani, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale cel puțin 15 ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca politist sau militar.

a) a avut calitatea de politist sau functionar public cu statut special în instituțiile din sistemul de aparare, ordine publică și securitate naționala;

b) a avut calitatea de militar;

c) a indeplinit serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus;

d) a fost elev al unei scoli de subofiteri sau agenti de politie ori student al unei institutii militare de invatamant pentru formarea militarilor sau al unei institutii de invatamant pentru formarea politistilor;

e) a fost concentrata sau mobilizata ca rezervist;

f) a fost în captivitate.

(1) Dovada privind vechimea în serviciu și celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fisa de pensie, întocmită pe baza datelor din dosarul personal sau din alte documente legale.

(2) Dovada privind vechimea dobandita prin activități prestate în alta calitate decat cea de politist sau militar se face cu carnetul de muncă ori cu alte documente eliberate de unitatile în care și-a desfășurat activitatea persoana în cauza.

(1) Între sistemul de pensii al politistilor și celelalte sisteme de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) pensia politistilor se stabileste doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 18, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în celelalte sisteme de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei doar în unul dintre sisteme.

(1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei politistilor este salariul de baza brut avut în ultima luna de activitate, care include salariul pentru gradul profesional detinut la data încetării raporturilor de serviciu.

(2) În cazul în care au avut loc modificari ale salariului pentru functia indeplinita, în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media salariilor de baza lunare brute din această perioadă, cu excepția salariului pentru gradul profesional. La media obtinuta se adauga salariul gradului profesional prevăzut la alin. (1).

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care modificările au fost determinate de majorări sau indexari stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.

(4) Când pensia se stabileste ulterior încetării raporturilor de serviciu fără drept la pensie, asupra cuantumului acesteia se aplică masurile de actualizare prevăzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsa între data încetării raporturilor de serviciu și data solicitarii pensiei.

a) pentru activitatea desfășurată în condiții normale, 60%;

b) pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, 62%;

c) pentru activitatea desfășurată în condiții speciale, 64%.

(1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale se acordă politistilor care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale. Dacă au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare activității desfășurate în condiții normale se acordă un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în condiții deosebite sau speciale.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an intreg lucrat în asemenea condiții:

a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite;

b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale;

c) 2 ani, în situație de razboi sau în alte condiții prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

(1) Politistii pensionari care beneficiaza de pensie de serviciu se pot incadra cu contract de muncă pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, precum și în orice alta forma de muncă prevăzută de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare functiei în care sunt incadrati, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în munca, dobandite până la data pensionarii.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu salariul realizat, indiferent de nivelul salariului respectiv.

(1) Au dreptul la pensie de invaliditate politistii care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

a) producerii unor accidente în timpul și din cauza indeplinirii atribuțiilor de serviciu, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul și din cauza indeplinirii serviciului și tuberculozei;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu indeplinirea atribuțiilor de serviciu.

(2) Sunt asimilate atribuțiilor de serviciu și atribuțiile indeplinite în calitate de militar.

a) invaliditatea de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacității de muncă, precum și afectarea capacității de autoservire, necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala după încetarea raporturilor de serviciu.

(1) Incadrarea în grad de invaliditate se face de către comisiile de expertiza medico-militara.

(2) Comisiile de expertiza medico-militara de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara a Ministerului Administrației și Internelor.

(3) Împotriva deciziilor medicale, emise în condițiile alin. (2), se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara.

(4) Termenul de solutionare a contestatiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.

(5) Deciziile Comisiei Centrale de Expertiza Medico-Militara, date în solutionarea contestatiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instantele judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.

(1) Politistii în activitate, care și-au pierdut capacitatea de muncă datorita unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu indeplinirea atribuțiilor de serviciu, beneficiaza de pensia de invaliditate numai dacă indeplinesc cel puțin jumătate din condiția de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmeaza:

(2) Au dreptul la pensie de invaliditate și cei care, la data ivirii invaliditatii aparute ca urmare a unei boli contractate sau a unor accidente survenite în timpul și/sau din cauza serviciului, nu mai aveau calitatea de politist în activitate, dar indeplinesc condiția de vechime în serviciu, prevăzută la alin. (1).

(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileste proportional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 23-25.

(2) La procentul stabilit pentru vechimea în serviciu efectiv realizata în condițiile alin. (1) se adauga, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii complete, urmatoarele procente:

a) 1%, pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8%, pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6%, pentru invaliditate de gradul III.

(3) Cuantumul pensiei de invaliditate, stabilit în condițiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmeaza:

a) cu 10%, pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15%, pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20%, pentru gradul III de invaliditate.

(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militara.

(2) După fiecare revizuire, comisiile de expertiza medico-militara emit o noua decizie medicală prin care se stabileste, după caz:

a) menținerea în acelasi grad de invaliditate;

b) incadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacității de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

(4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

(5) Revizuirea medicală periodica se poate face și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la implinirea varstei de 55 de ani.

(6) Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

a) prezinta invaliditati ireversibile;

b) au implinit vârsta prevăzută la alin. (5);

c) beneficiaza de pensie de serviciu anticipata sau de pensie de serviciu anticipata parțială, în condițiile art. 13 lit. b) și ale art. 14 alin. (1) lit. b).

(1) La implinirea varstei prevăzute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei de serviciu pentru limita de vârsta, pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajeaza.

(2) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I își mentin dreptul la indemnizatia de însoțitor, indiferent de pensia pentru care opteaza.

a) până la implinirea varstei de 16 ani;

b) dacă își continua studiile intr-o formă de invatamant organizata potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

c) dacă sunt elevi sau studenti ai instituțiilor de invatamant pentru formarea politistilor, până la obtinerea primului grad profesional, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

d) dacă sunt elevi sau studenti militari ai instituțiilor militare ori civile de invatamant, până la obtinerea primului grad de ofiter, maistru militar sau subofiter, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

e) pe toata durata invaliditatii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b), c) sau d).

(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei de 55 de ani, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedata și nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decat un sfert din salariul mediu brut pe economie.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mica de 15 ani, dar nu mai puțin de 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe timpul cat este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puțin un an de căsătorie cu persoana decedata.

(2) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta și de durata căsătoriei, dacă decesul sotului sustinator s-a produs în timpul activității de politist, ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul și din cauza indeplinirii serviciului sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decat un sfert din salariul mediu brut pe economie.

(1) Pensia de urmas se calculeaza, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limita de vârsta aflata în plata sau pensia la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, sustinatorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii condițiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta și acesta era în plata cu pensie anticipata, pensie anticipata parțială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.

(2) Baza de calcul pentru stabilirea pensiei la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat este cea prevăzută la art. 22 alin. (2). Asupra cuantumului pensiei se aplică masurile prevăzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsa între data încetării raporturilor de serviciu și data solicitarii pensiei.

(3) Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinatorului, prevăzută la alin. (1), în functie de numărul urmasilor indreptatiti, astfel:

a) pentru un singur urmas, 50%;

b) pentru 2 urmasi, 75%;

c) pentru 3 sau mai mulți urmasi, 100%.

(1) Cuantumul pensiilor politistilor se actualizeaza după cum urmeaza:

a) ori de cate ori se majoreaza salariul corespunzător gradului profesional și/sau salariul functiei maxime ale politistilor în activitate, potrivit gradului profesional detinut la data încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentele de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 23-25 și la art. 78 alin. (1);

b) în functie de posibilitatile financiare, în cursul executiei bugetare, prin indexare cu procente care să acopere cu până la 100% rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului.

(2) În situația în care masurile de protecție sociala, prevăzute la alin. (1) lit. b) se regăsesc în majoritatea salariilor de functie și/sau de grad profesional ale politistilor în activitate, pentru functia indeplinita, cuantumul pensiilor se actualizeaza în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a).

(3) Până la incheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, se vor aplica prevederilor alin. (1) lit. b).

(1) Pensia de stat prevăzută la art. 4 lit. a) se acordă la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresata unității din care a facut parte politistul, dacă acesta indeplineste condițiile de pensionare la încetarea raporturilor de serviciu.

(2) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmas, ai caror sustinatori decedati au fost pensionari politisti, cererea și actele de pensionare se depun la Casa de pensii a Ministerului Administrației și Internelor.

(1) În vederea stabilirii pensiei de stat, unitatea prevăzută la art. 49 alin. (1) este obligata sa intocmeasca dosarul de pensionare, aceasta purtând întreaga raspundere pentru exactitatea datelor inscrise.

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de intocmire a dosarului de pensionare se stabileste prin ordin al ministrului administrației și internelor.

(1) Drepturile de pensie se stabilesc și se platesc astfel:

a) de la data încetării platii salariului politistului sau, după caz, a salariului ori pensiei sustinatorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusa la casa de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații;

b) din prima zi a lunii urmatoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusa la casa de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).

(2) Pentru persoanele care indeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului sustinatorului, pensia se stabileste și se plateste cu incepere din prima zi a lunii urmatoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa de pensii.

(1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa de pensii, în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusa contestația.

(2) Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea, în termen de 10 zile de la data emiterii.

(1) Împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestatii pensii care funcționează în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

(2) Componenta nominala a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabileste prin ordin al ministrului administrației și internelor.

(3) Comisia de contestatii solutioneaza contestațiile în termenul prevăzut de lege.

(4) Deciziile comisiei de contestatii pot fi atacate la instantele judecătorești competente, potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(5) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiei de contestatii, care nu au fost atacate la instantele judecătorești, sunt definitive.

(1) În cazul în care casa de pensii constata unele erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările corespunzătoare, conform dispozițiilor legale.

(2) Orice revizuire ori modificare legala, operata de casa de pensii, se aduce la cunoștința beneficiarului pensiei, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la operare.

(1) Plata pensiilor se face lunar.

(2) Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.

(3) Modalitatile de plată a pensiilor sunt cele stabilite prin ordinul ministrului administrației și internelor.

(1) Plata pensiei inceteaza începând cu luna urmatoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai indeplineste condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) beneficiarul pensiei de urmas a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor comisa asupra sustinatorului.

(2) Instantele judecătorești au obligația ca, în termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a hotărârii pronuntate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situație Casei de pensii a Ministerului Administrației și Internelor.

(1) Plata pensiei se suspenda începând cu luna urmatoare celei în care:

a) pensionarul își stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a incheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plateste de celalalt stat;

b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicală periodica;

d) beneficiarul unei pensii de urmas, cu excepția celor prevăzuți la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesionala mai mari decat jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;

e) copilul urmas nu mai indeplineste condițiile prevăzute la art. 38 lit. b)-e);

f) sotul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recasatoreste.

(2) Plata indemnizatiei de însoțitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepția nevazatorilor, este internat în institutii de asistența sociala sau în unități medicale specializate, în care se asigura supraveghere și ingrijire permanenta.

(1) Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna urmatoare celei în care a incetat cauza suspendarii, dacă cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendarii.

(2) În situația în care cererea de reluare în plata a fost depusa după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna urmatoare celei în care a fost depusa cererea.

(3) Reluarea în plata a pensiei de urmas suspendate ca urmare a neindeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-e) se face de la data începerii anului scolar/universitar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.

(1) Pot cumula pensia de urmas cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:

a) copiii urmasi, orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii până la varstele prevăzute la art. 38 lit. a)-d);

b) nevazatorii care beneficiaza de pensie.

(2) Beneficiarii pensiei de urmas, cu excepția celor prevăzuți la art. 39-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, dacă veniturile brute realizate nu depasesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.

(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor politisti reincadrati ca politisti sau chemati în randul militarilor se anulează.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care politistul s-a prezentat la unitatea în care a fost incadrat.

(3) Unitatea prevăzută la alin. (2) și politistii reincadrati pot cere oricand pensionarea, în condițiile legii.

(4) La o noua incetare a raporturilor de serviciu vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei este cea stabilita la pensionarea anterioara, la care se adauga perioada cuprinsa între reincadrare și încetarea raporturilor de serviciu.

(5) În baza de calcul al pensiei se ia salariul de baza prevăzut la art. 22.

(1) Sumele rămase neincasate de către pensionarul decedat, reprezentand pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate până la deces, se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, în lipsa acestora, celorlalți mostenitori, în condițiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului de prescriptie de 3 ani.

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereaza de la pensionari, în termenul de prescriptie de 3 ani.

(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infractiuni savarsite de pensionarul politist, se recupereaza de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobanzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionarii decedati, se recupereaza de la mostenitori, în condițiile dreptului comun.

(1) Debitele provenite din drepturile de pensie și asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de Casa de pensii a Ministerului Administrației și Internelor, vor fi transmise organelor financiare cu atribuții în acest sens.

(2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.

a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiții deosebite și speciale de muncă;

b) nerespectarea obligației beneficiarului dreptului de pensie de a comunică casei de pensii modificările referitoare la acordarea și plata pensiei, în termen de 15 zile de la aparitia acestora.

a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei, contraventia prevăzută la lit. a);

b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, contraventia prevăzută la lit. b).