LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*)

a) pentru limita de vârsta;

b) anticipata;

c) anticipata parțială.

a) vârsta de 55 de ani;

b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani.

a) au împlinit vârsta de 50 de ani și sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militară.

(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipata parțială cadrele militare în activitate, indiferent de vârsta, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani ca militar, și care se afla în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parțiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporțional cu numărul anilor de serviciu.

(1) Cadrele militare în activitate care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parțială, astfel:

a) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar;

b) la împlinirea vârstei de 45 de ani, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale cel puțin 15 ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar.

(2) Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament și cercetare, supersonice, precum și scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parțială la cerere, indiferent de vârsta, dacă au o vechime de cel puțin 10 ani efectiv ca militar.

a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;

b) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ pentru formarea cadrelor militare;

c) a fost concentrata sau mobilizata ca rezervist;

d) a fost în captivitate.

e) a avut calitatea de funcționar public cu statut special, în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

(1) Dovada privind vechimea în serviciul militar și celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fișa de pensie întocmită pe baza datelor din fișa matricola sau din alte documente legale.

(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în alta calitate decât cea de militar, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit Legii nr. 19/2000.

(1) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme.

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară bruta avută în ultima luna de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezerva.

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcție în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puțin solda de grad. La media obținută se adauga solda de grad prevăzută la alin. (1).

(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).

(4) Pentru cadrele militare pensionate în condițiile art. 15 și art. 31 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

a) pentru activitatea desfășurata în condiții normale, 60%;

b) pentru activitatea desfășurata în condiții deosebite, 62%;

c) pentru activitatea desfășurata în condiții speciale, 64%.

(1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfășurata în condiții deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale. Dacă au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare activității desfășurate în condiții normale se acordă un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții speciale sau deosebite.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiții:

a) 1 an și 3 luni în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite;

b) 1 an și 6 luni în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale;

c) 2 ani în situație de război sau în alte condiții prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

(1) Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru pensiile militare aflate în plată la această dată, la prima actualizare, conform art. 48 alin. (1) lit. a).

(1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în munca, pe durata nedeterminată sau pe durata determinata, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcției în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în munca, dobândite până la data pensionării.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cu excepția celor aflate în situațiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. g), pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective*).

a) producerii unor accidente în timpul și din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar și tuberculozei;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar.

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, precum și afectarea capacității de autoservire, necesitand îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând sa presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezerva.

(1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiza medico-militară. Constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiza medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naționale, ministrul administrației și internelor și directorul Serviciului Roman de Informații.

(2) Comisiile de expertiza medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor sau Serviciului Roman de Informații, după caz.

(3) Împotriva deciziilor medicale emise în condițiile alin. (2) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară.

(4) Termenul de rezolvare a contestațiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.

(5) Deciziile comisiilor centrale de expertiza medico-militară, date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanțele judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.

(1) Cadrele militare în activitate care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puțin jumătate din condițiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:

(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate și cei care la data ivirii invaliditatii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc condiția de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilește proporțional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 22-24.

(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adauga, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condițiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

(1) Pensionării de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militară.

(2) După fiecare revizuire comisiile de expertiza medicomilitara emit o noua decizie medicală prin care se stabilește, după caz:

a) menținerea în același grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacității de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

(4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

(5) Revizuirea medicală periodică se poate face și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.

(6) Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care:

a) prezintă invaliditati ireversibile;

b) au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);

c) beneficiază de pensie în condițiile art. 13 lit. b) și ale art. 14 lit. b).

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă își continua studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

c) dacă sunt elevi sau studenți militari ai instituțiilor militare sau civile de învățământ, până la obținerea primului grad de ofițeri, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

d) pe toată durata invaliditatii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b) sau c).

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată și nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât jumătate din salariul mediu brut pe economie.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mica de 15 ani, dar cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta, pe timpul cat este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puțin un an de căsătorie cu persoana decedata.

(2) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs în timpul activității, ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar, asimilată unei boli profesionale, sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

(1) Pensia de urmaș se calculează, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limita de vârsta aflată în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, sustinatorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limita de vârsta și era în plata cu pensie anticipata, pensie anticipata parțială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.

(2) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului prevăzută la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

a) pentru un singur urmaș 50%;

b) pentru 2 urmași 75%;

c) pentru 3 sau mai mulți urmași 100%.

(1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:

a) ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime/salariul de bază al funcției îndeplinite/ indemnizația lunară ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției maxime avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22 - 25, 33 și art. 78 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;

b) în funcție de posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflației, prin hotărâre a Guvernului*);

c) în situațiile în care măsurile de protecție socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condițiile prevăzute la lit. a).

(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).

(1) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna august 2003, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna septembrie 2003 cu 2,65%.

(2) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna august 2003, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, pentru cadrele militare trecute în rezerva sau în retragere până la data de 31 decembrie 2002, se indexează începând cu luna septembrie 2003 cu 1%."

(1) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna februarie 2004, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna martie 2004 cu 2%.

(2) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna februarie 2004, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ulterioare, pentru cadrele militare trecute în rezervă sau în retragere până la data de 31 decembrie 2002, se indexează începând cu luna martie 2004 cu 1%."

(1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel:

a) unității militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplinește condițiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere;

b) centrului militar județean, în cazul celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate.

a) unității militare din care a făcut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere;

b) inspectoratului județean sau secției de informații, centrului militar din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedați.

(2) Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, precum și pentru cele detașate pentru a executa misiuni în afară instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, respectiv prin cele ale unităților din care au fost detașate.

(3) Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Serviciului de Protecție și Paza, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparținând Ministerului Apărării Naționale și, respectiv, Ministerului Administrației și Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

(4) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaș, ai căror sustinatori decedați au fost pensionari militari, cererea și actele de pensionare se pot depune și la organele de pensii în a căror evidenta s-au aflat sustinatorii.

(1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate sa întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului administrației și internelor și directorului Serviciului Roman de Informații.

(1) Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel:

a) de la data încetării plății soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei susținătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).

(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susținătorului pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.

(1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.

(2) Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.

(1) Împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Roman de Informații.

(2) Componenta nominală a comisiilor menționate la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, al ministrului administrației și internelor sau al directorului Serviciului Roman de Informații, după caz.

(3) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanța potrivit Legii nr. 19/2000

(4) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive.

(1) Plata pensiilor se face lunar.

(2) Pensia se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura specială sau reprezentantului legal al acestuia.

(3) Modalitățile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului administrației și internelor și directorului Serviciului Roman de Informații.

(1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) beneficiarul pensiei de urmaș a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativa de omor comisă asupra susținătorului.

(2) Instanțele judecătorești au obligația ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situație organelor de pensii ale instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1).

(1) Plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care:

a) pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de celălalt stat;

b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;

d) beneficiarul unei pensii de urmaș, cu excepția celor prevăzuți la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;

e) copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d);

f) soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recasatoreste.

g) pensionarul realizează venituri din exercitarea unei funcții remunerate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială*).

(2) Plata indemnizației de însoțitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepția nevazatorilor, este internat în instituții de asistența socială sau în unități medicale specializate, în care se asigura supraveghere și îngrijire permanenta.

(3) Persoana care beneficiază de pensie de serviciu și optează pentru exercitarea unei funcții remunerate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, restituie instituției publice din cadrul căreia s-a pensionat, în termen de până la 30 de zile de la data încadrării, ajutorul primit conform art. 31 alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, sau plata compensatorie prevăzută la art. 7 teza a 2-a din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, precum și cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/1999 privind unele măsuri de protecție socială a cadrelor militare și a salariaților civili, care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central, comandamentelor de armă, inspectoratelor generale, marilor unități, unităților și a formațiunilor din compunerea Ministerului de Interne, aprobată prin Legea nr. 267/2001, după caz*).

(1) Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.

(2) În situația în care cererea de reluare în plata a fost depusa după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusa cererea.

(3) Reluarea în plata a pensiei de urmaș suspendate ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului școlar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.

(1) Pot cumula pensia de urmaș cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:

a) copiii urmași, orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c);

b) nevazatorii care beneficiază de pensie.

(2) Beneficiarii pensiei de urmaș, cu excepția celor prevăzuți la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depășesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.

(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemați în rândul cadrelor militare în activitate sau încadrați în instituții ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională ca funcționari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea/instituția în care a fost încadrat.

(3) Unitatea/instituția și militarii rechemați în rândul cadrelor militare în activitate sau încadrați ca funcționari publici cu statut special cu grad profesional pot cere oricând pensionarea în condițiile prezentei legi.

(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcționar public cu statut special cu grad profesional.

(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.

(1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripție de 3 ani.

(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionării decedați, se recuperează de la moștenitori, în condițiile dreptului comun.

(1) Debitele provenite din drepturile de pensie și asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuții în acest sens.

(2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.

a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiții deosebite și speciale de muncă;

b) nerespectarea obligației beneficiarului dreptului de pensie de a comunică organului de pensii modificările survenite privind acordarea și plata pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acestora.

a) cele de la lit. b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;

b) cele de la lit. a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei.