Caracterizare alternativă Factori fizici și chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părți de râu și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Mărime Factori opționali distanța de la izvor dinamica apei (în funcție de debit și pantă) lățimea medie a apei adâncimea medie a apei panta medie a apei structura și forma albiei minore categoria de evacuare a râului (debit) forma văii debit (transport) solide capacitate de tamponare compoziția medie a substratului cloruri domeniul de temperatură a aerului temperatura medie a aerului precipitații Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile lacurilor și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Adâncime Geologie Mărime Factori opționali adâncimea medie a apei forma lacului timpul de retenție temperatura medie a aerului domeniul de variație a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrienților compoziția medie a substratului fluctuația de nivel a apei Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retenție temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compoziția medie a substratului forma intervalul de variație a temperaturii apei Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor costiere și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali viteza curenților expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retenție (pentru golfurile interioare) compoziția medie a substratului intervalul de variație a temperaturii apei
DELIMITAREA ȘI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ
CARACTERIZAREA IMPACTURILOR ȘI PRESIUNILOR GENERATE DE
ACTIVITĂȚILE ANTROPICE
1. APE DE SUPRAFAȚĂ
1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafață
În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apă de suprafață și se va realiza o caracterizare inițială a tuturor acestor corpuri, în concordanță cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării inițiale a acestora, corpurile de apă de suprafață pot fi grupate astfel:
a) corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafață artificiale sau corpuri de apă puternic modificate;
b) pentru fiecare categorie de apă de suprafață, corpurile de apă de suprafață relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2;
c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferențiate în funcție de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de suprafață din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferențiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafață, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A";
d) dacă este folosit "sistemul B" trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere ca la folosirea "sistemului A". Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că, condițiilor de referință biologice specifice tipului pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare.
e) pentru corpurile de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate diferențierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafață care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective;
f) se va elabora o hartă/hărți (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanță cu gradul de diferențiere cerut conform "sistemului A".
1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafață
1.2.1. Râuri
"Sistem A"
┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiuni │Ecoregiunile stabilite la nivel european │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │Clasificare în funcție de altitudine │ │ │ Înaltă: > 800 m │ │ │ Medie: 200 - 800 m │ │ │ Joasă: < 200 m │ │ │Clasificare în funcție de suprafața bazinului hidrografic │ │ │ Mică: 10 - 100 kmp │ │ │ Medie: > 100 - 1.000 kmp │ │ │ Mare: > 1.000 - 10.000 kmp │ │ │ Foarte mare: > 10.000 kmp │ │ │Geologie │ │ │ Calcaroasă │ │ │ Silicioasă │ │ │ Organică │ └──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘
"Sistem B"
1.2.2. Lacuri
"Sistem A"
┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiune │Ecoregiunile stabilite la nivel european │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │Clasificare în funcție de altitudine │ │ │ Înaltă: > 800 m │ │ │ Mijlocie: 200 - 800 m │ │ │ Mică: < 200 m │ │ │Clasificare în funcție de adâncimea medie │ │ │ < 3 m, │ │ │ 3 m - 15 m │ │ │ > 15 m │ │ │Clasificare în funcție de mărimea suprafeței │ │ │ 0,5 - 1 kmp │ │ │ 1 - 10 kmp │ │ │ 10 - 100 kmp │ │ │ > 100 kmp │ │ │Geologie │ │ │ Calcaroasă │ │ │ Silicioasă │ │ │ Organică │ └──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘
"Sistem B"
1.2.3. Ape tranzitorii
"Sistem A"
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tipologie fixată│ Elemente de descriere │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiuni │Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la │ │ │nivel european: │ │ │Marea Baltică │ │ │Marea Barents │ │ │Marea Norvegiei │ │ │Marea Nordului │ │ │Oceanul Atlantic de Nord │ │ │Marea Mediterană │ │ │Marea Neagră │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │În funcție de salinitatea medie anuală │ │ │ < 0,5 la mie: apă dulce │ │ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │ │ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │ │ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │ │ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │ │ │În funcție de mărimea medie a mareei │ │ │ < 2 m: micro-maree │ │ │ 2 - 4 m: mezo-maree │ │ │ > 4 m: macro-maree │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘
"Sistem B"
1.2.4. Ape costiere
"Sistem A"
┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiune │Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:│ │ │Marea Baltică │ │ │Marea Barents │ │ │Marea Norvegiei │ │ │Marea Nordului │ │ │Oceanul Atlantic de Nord │ │ │Marea Mediterană │ │ │Marea Neagră │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │În funcție de salinitatea medie anuală: │ │ │ < 0,5 la mie: apă dulce │ │ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │ │ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │ │ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │ │ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │ │ │În funcție de adâncimea medie: │ │ │ ape puțin adânci: < 30 m │ │ │ intermediare: 30 - 200 m │ │ │ adânci: > 200 m │ └──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘
"Sistem B"
1.3. Stabilirea condițiilor de referință specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață
a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condițiile hidromorfologice și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la stare ecologică foarte bună, așa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condițiile de referință biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1;
b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în această secțiune corpurilor de apă de suprafață important modificate sau artificiale, referințele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potențialul ecologic maxim, așa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potențialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani;
c) condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate la lit. a) și b) și condițiile de referință biologice specifice tipului se pot baza fie pe așezarea în spațiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce privește concentrațiile poluanților sintetici specifici, limitele de detecție sunt acelea care pot fi atinse în concordanță cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului;
d) pentru condițiile biologice de referință specifice tipului bazate pe așezarea în spațiu, se va dezvolta o rețea de referință pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață. Rețeaua trebuie să conțină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referință, având dată variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafață și tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);
e) condițiile de referință biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referință pentru a asigura că acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață;
f) acolo unde nu este posibilă stabilirea unor condiții corespunzătoare de referință specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafață, datorită gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variațiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafață. În astfel de circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.
1.4. Identificarea presiunilor antropice
În vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit apele de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele:
a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind epurarea apelor uzate, protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole și, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru pești, calitatea apei pentru moluște și calitatea apei de îmbăiere;
b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, calitatea apei potabile, și pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru pești, calitatea apei pentru moluște, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor și calitatea apei de îmbăiere;
c) estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosințe, inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție;
d) estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei;
e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apă;
f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață;
g) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor.
1.5. Evaluarea impactului
În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilității stării corpurilor de apă de suprafață la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.
În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4. și orice alte informații relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.
Pentru acele corpuri identificate ca având risc de a nu îndeplini obiectivele de calitate a apelor și mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (2^1)-(2^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 43 alin (1^8).
2. APE SUBTERANE
2.1. Caracterizarea inițială
Se va efectua o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului în care există riscul de neîndeplinire a obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea inițială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări inițiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizării terenului, datele referitoare la evacuări și/sau captări sau alte date existente Caracterizarea inițială trebuie să identifice:
a) localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
b) presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafață sunt supuse inclusiv:
(i) surse de poluare difuze;
(ii) surse de poluare punctuale;
(iii) captări;
(iv) realimentare artificială.
c) caracterul general al stratului de suprafață al zonei de recepție din care corpul de apă subterană se realimentează;
d) acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafață sau ecosisteme terestre.
2.2. Caracterizarea ulterioară
Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca având risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și a identificării oricăror măsuri necesare. Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre:
a) caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice;
b) caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea și limitele;
c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor;
d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană;
e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic;
f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apă între corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate;
g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reîncărcării totale;
h) caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuției generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.
2.3. Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane
Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granița dintre două sau mai multe țări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării inițiale efectuate în concordanță cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese și menținute, acolo unde necesar, următoarele informații despre fiecare corp de apă subterană:
a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepția:
(i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie;
(ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie sau care deservește mai puțin de 50 persoane;
b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;
c) compoziția chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane;
d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape;
e) debitele evacuate în aceste puncte;
f) compoziția chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană;
g) folosințele terenului în zona sau zonele de recepție din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanți și alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului.
2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecție a apelor și mediului acvatic mai scăzute/reduse inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:
(i) apelor de suprafață și a ecosistemelor terestre asociate;
(ii) regularizării apei, protecției împotriva inundațiilor și drenaj;
(iii) dezvoltării umane.
2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecție a apelor și mediului acvatic mai puțin stringente și unde, ca rezultat al impactului activității umane, corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.