pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de sedere în România, precum și a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spatiului Economic European**)
(actualizata până la data de 12 iunie 2007*)
**) Titlul hotărârii a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 44/2004
privind integrarea sociala a strainilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de sedere în România, precum și a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene și a Spatiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 185/2004
, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul unic a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
ministrul administrației și internelor,
pentru administratia publică,
Ministrul educatiei și cercetării,
solidaritatii sociale și familiei,
p. Ministrul finanțelor publice,
București, 9 septembrie 2004.
Anexă
de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 44/2004
privind integrarea sociala a strainilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de sedere în România, precum și a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spatiului Economic European
Titlul anexei a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
Capitolul I — Dispozitii generale ↑ Cuprins
Accesul strainilor care au dobândit o formă de protecție în România la drepturile sociale și participarea acestora la programul de integrare se desfășoară potrivit dispozițiilor Ordonantei Guvernului nr. 102/2000*) privind statutul și regimul refugiatilor în România, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonantei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobândit o formă de protecție în România, denumita în continuare ordonanța, respectiv ale prezentelor norme metodologice.
(1) Prin accesul în condițiile stabilite de lege pentru cetatenii români, în sensul art. 4-9 din ordonanța, se înțelege faptul ca strainii care au dobândit o formă de protecție în România beneficiaza de drepturile sociale, cu indeplinirea condițiilor legale aplicabile cetatenilor români și pe baza documentelor de identitate eliberate de Oficiul Național pentru Refugiati, a altor documente eliberate de autoritățile din tarile de origine, iar în lipsa acestora, pe baza documentelor echivalente eliberate de autoritățile române competente.
(2) Oficiul Național pentru Refugiati, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale și Familiei, Ministerul Educatiei și Cercetarii, Ministerul Sănătății, Autoritatea Naționala pentru Persoanele cu Handicap, Autoritatea Naționala pentru Protectia Copilului și Adoptie și alte institutii cu competente în domeniu stabilesc, în condițiile legii, lista documentelor necesare în vederea accesului strainilor care au dobândit o formă de protecție în România la drepturile sociale, ținând cont de specificul situației strainilor care au dobândit o formă de protecție în România.
Capitolul II — Accesul la drepturile sociale ↑ Cuprins
Secțiunea 1 — Accesul la un loc de muncă și la o locuinta
Strainii care au dobândit o formă de protecție sunt inregistrati ca persoane în cautarea unui loc de muncă la agentia locala pentru ocuparea forței de muncă ori la punctul de lucru în a cărui raza teritoriala își are reședința strainul respectiv.
Prin adaptarea serviciilor oferite de Agentia Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă la nevoile specifice beneficiarilor programelor de integrare, în sensul art. 5 din ordonanța, se înțelege:
a) utilizarea serviciilor interpreților și expertilor în activitățile ce vizeaza cresterea sanselor de ocupare pe piața forței de muncă a strainilor care participa la programul de integrare, inclusiv în traducerea unor materiale didactice necesare în formarea profesionala;
b) organizarea de către agentiile pentru ocuparea forței de muncă judetene și a municipiului București a unor programe de formare profesionala speciale pentru strainii care au obținut o formă de protecție în România;
c) implicarea Agentiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă în facilitarea relatiei dintre strainii care participa la programul de integrare și potentialii angajatori.
Locuintele sociale sunt repartizate strainilor care au dobândit o formă de protecție în România de către autoritățile administrației publice locale competente, pe baza criteriilor de eligibilitate aplicabile cetatenilor români.
Secțiunea a 2-a — Accesul la sistemul de invatamant. Accesul la activitățile specifice de acomodare culturala, consiliere și invatare a limbii române
Cursurile gratuite destinate strainilor care au dobândit o formă de protecție în România, de inițiere în limba română pentru minori, precum și de invatare a limbii române pentru adulti, se organizeaza de inspectoratele scolare judetene și al municipiului București, după metodologiile aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii și Tineretului.
Art. 6 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
(1) Cererile de participare la cursurile menționate la art. 6 se depun de către persoanele interesate la inspectoratele scolare judetene și al municipiului București.
(2) Inspectoratele scolare judetene și al municipiului București asigura înscrierea solicitantilor la cursuri și le comunică acestora unitatea de invatamant unde vor avea loc aceste cursuri.
(1) În localitățile unde Oficiul Național pentru Refugiati sau structurile sale teritoriale nu au sedii, spatiile necesare pentru desfășurarea cursurilor gratuite de invatare a limbii române pentru adulti prevăzute la art. 6 sunt puse la dispoziție de inspectoratele scolare judetene.
Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
(2) Dotarea spatiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv rechizitele necesare desfășurării cursurilor, se asigura, conform normelor stabilite prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului educatiei și cercetării, de către institutia care a pus la dispoziție aceste spatii.
(3) Manualele necesare desfășurării cursurilor prevăzute la art. 6 se asigura de Ministerul Educatiei, Cercetarii și Tineretului, prin inspectoratele scolare judetene și al municipiului București.
Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
Fiecare persoana adulta, participanta în programul de integrare, poate beneficia saptamanal de doua sesiuni de acomodare culturala de cate doua ore fiecare, desfășurate în conformitate cu planul individual.
Oficiul Național pentru Refugiati poate incheia conventii de parteneriat și contracte de acordare a serviciilor incluse în programul de integrare cu alte institutii publice sau cu organizații neguvernamentale.
Capitolul III — Protocolul de participare în programul de integrare, cazarea și ajutorul financiar ↑ Cuprins
Secțiunea 1 — Cererea de participare în programul de integrare, evaluarea nevoilor individuale și incheierea protocolului de participare în programul de integrare
(1) Cererile de participare în programul de integrare se inainteaza personal de către solicitant Oficiului Național pentru Refugiati.
(2) În cazul copiilor sub 16 ani, cererea de participare în programul de integrare se inainteaza de către reprezentantul legal.
(3) Modelul cererii de participare în programul de integrare, precum și al protocolului prevăzut la art. 15 din ordonanța se aproba de către seful Oficiului Național pentru Refugiati.
(4) Decizia privind includerea solicitantului în programul de integrare se ia de către Oficiul Național pentru Refugiati, în termen de 5 zile lucratoare de la primirea cererii, dacă solicitantul indeplineste condițiile prevăzute la art. 16 din ordonanța.
(1) Interviul pentru evaluarea nevoilor individuale în vederea stabilirii tipului de asistența sau a activităților necesare pentru integrarea sociala are loc în maximum 30 de zile de la depunerea cererii de participare la programul de integrare.
(2) Protocolul prevăzut la art. 15 din ordonanța se incheie în maximum 30 de zile de la data interviului.
(3) Dacă persoana care solicită includerea în programul de integrare refuza să semneze protocolul în termenul prevăzut la alin. (2), se considera ca aceasta renunta la program.
(4) Evaluarea nevoilor individuale se realizează în stransa legătură cu evaluarea nevoilor familiei solicitantului.
(1) Decizia asupra cererii de prelungire a duratei de aplicare a planului individual se ia de către Oficiul Național pentru Refugiati în urma reevaluarii nevoilor solicitantului de consiliere, acomodare culturala și de invatare a limbii române.
(2) La luarea deciziei privind prelungirea aplicarii planului individual se va tine seama și de activitatea desfășurată de strain în cadrul programului de integrare, de frecventa participării, de eforturile depuse de acesta, inclusiv în vederea gasirii unui loc de muncă, și de modul de comportare atât în timpul cursurilor și al activităților vizand facilitarea integrarii, cat și în societate în general.
Secțiunea a 2-a — Dreptul de cazare
(1) Concomitent cu cererea de participare în programul de integrare, strainul care a obținut o formă de protecție în România și care nu dispune de mijloace de întreținere poate depune și o cerere de cazare în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiati.
(2) Solutionarea cererilor de cazare inaintate în condițiile art. 21 din ordonanța se realizează pe baza unei anchete sociale intreprinse de personalul desemnat de Oficiul Național pentru Refugiati.
(3) În cazul familiilor, cererea de cazare este depusa de un membru adult al familiei.
(4) Prin ancheta sociala prevăzută la alin. (2) se evidentiaza, în principal:
a) mijloacele de întreținere din momentul obtinerii formei de protecție și din perioada desfășurării procedurii de determinare a statutului de refugiat;
b) eforturile depuse de solicitant în vederea gasirii unui loc de muncă;
c) comportamentul social atât în centrul de cazare, dacă a beneficiat de cazare, cat și în societate în general;
d) alte informații despre situația financiară a solicitantului și a familiei sale.
(5) Termenul prevăzut la art. 21 alin. (2) din ordonanța curge din momentul finalizarii anchetei sociale.
(1) Până la finalizarea anchetei sociale, pe baza unei declaratii pe propria raspundere privind mijloacele de întreținere, strainii care au obținut o formă de protecție în România și care solicită cazare pe perioada desfășurării programului de integrare pot fi cazati din momentul depunerii cererii de participare la programul de integrare, în limita locurilor disponibile. În acest scop, între Oficiul Național pentru Refugiati și solicitant se incheie un contract de închiriere în care se stabilesc drepturile și oblibațiile părților, în condițiile legii.
(2) Dacă ancheta sociala dovedeste ca strainii care au obținut o formă de protecție în România și au solicitat cazare pe perioada desfășurării programului de integrare au suficiente mijloace de întreținere, Oficiul Național pentru Refugiati reziliaza contractul de închiriere prevăzut la alin. (1).
(3) De prevederile alin. (1) pot beneficia strainii care au dobândit o formă de protecție în România după intrarea în vigoare a ordonantei, precum și strainii care, la data intrarii în vigoare a acesteia, beneficiau de drept de cazare în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiati.
(4) Cazarea în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiati se face pe baza platii unei chirii stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, ce are la baza chiria stabilita la nivel local pentru spatiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, și a cheltuielilor de întreținere.
Autoritățile administrației publice locale pot pune la dispoziție spatiile prevăzute la art. 21 alin. (3) din ordonanța pe baza platii unei chirii stabilite la nivel local pentru spatiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
(1) Pentru a beneficia de inchirierea locuintelor prevăzute la art. 21 alin. (5) din ordonanța, strainii care au dobândit o formă de protecție în România trebuie să indeplineasca cumulativ urmatoarele condiții:
a) să aibă finalizat programul de integrare;
b) să aibă suficiente mijloace financiare pentru a putea achita chiria stabilita de lege pentru locuintele aflate în proprietatea sau în administrarea statului, precum și întreținerea.
(2) Inchirierea locuintelor prevăzute la art. 21 alin. (5) din ordonanța se realizează prin incheierea unui contract, în condițiile legii, după efectuarea unei anchete sociale de către personalul Oficiului Național pentru Refugiati.
(3) Contractul de închiriere prevăzut la alin. (2) se incheie pentru o perioadă de 12 luni și poate fi prelungit succesiv pentru perioade de 12 luni de către Oficiul Național pentru Refugiati, la cerere, în urma reevaluarii situației beneficiarului.
(4) În cazul neachitarii de către locatar a cheltuielilor aferente chiriei, utilitatilor și intretinerii pentru o perioadă de 3 luni, contractul de închiriere se reziliaza de drept, locatarul este obligat sa părăsească de îndată locuinta, iar sumele necesare acoperirii cheltuielilor restante se achită de la bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în limita fondurilor alocate, urmand a fi recuperate de la persoana în cauza.
(5) Pentru locuintele prevăzute la art. 21 alin. (5) din ordonanța, urmatoarele cheltuieli se suporta de la bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în functie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinatie de la bugetul de stat:
a) sumele necesare în vederea acoperirii cotei-părți din cheltuielile de reparatii și întreținere stabilite de asociația de proprietari a imobilului;
b) sumele necesare asigurarii locuinței împotriva daunelor de orice fel, precum și a celor produse tertilor;
c) sumele necesare pentru cheltuielile cu spatiile respective pe perioada când acestea sunt nelocuite;
d) sumele necesare igienizarii spatiilor ori de cate ori locuinta se preda unui nou locatar, dar nu mai mult de doua ori pe an;
e) sumele necesare constituirii fondului de rulment.
(6) Bunurile și utilitatile care se pun la dispoziție pentru locuintele prevăzute la art. 21 alin. (5) din ordonanța se stabilesc prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative.
Art. 16^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
Secțiunea a 3-a — Ajutorul financiar
Acordarea ajutorului rambursabil se face după procedura prevăzută în Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 102/2000*) privind statutul și regimul refugiatilor în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 622/2001.
(1) Ajutorul material prevăzut la art. 22 alin. (4) din ordonanța se acordă strainilor care participa în programul de integrare și care nu au mijloace de întreținere, numai pentru primele doua luni de la data obtinerii formei de protecție.
(2) Prin ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitantilor statutului de refugiat se înțelege ajutorul prevăzut la art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000*), cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul IV — Rolul instituțiilor statului și al autorităților administrației publice locale și cooperarea interinstituțională în domeniul integrarii strainilor care au dobândit o formă de protecție în România ↑ Cuprins
Secțiunea 1 — Rolul Oficiului Național pentru Refugiati și cooperarea interinstituțională în domeniul integrarii strainilor care au dobândit o formă de protecție în România
(1) În indeplinirea rolului de coordonator al activității celorlalte institutii ale statului, autorități ale administrației publice locale și organizații neguvernamentale implicate în procesul de integrare a strainilor care au dobândit o formă de protecție în România, Oficiul Național pentru Refugiati:
a) asigura comunicarea între toate aceste institutii, cu precadere în ceea ce priveste strainii care participa la programul de integrare;
b) centralizeaza informațiile și datele statistice transmise trimestrial sau ori de cate ori este nevoie de către toate instituțiile implicate în integrarea strainilor care au dobândit o formă de protecție.
(2) Prin monitorizarea cazurilor individuale de către Oficiul Național pentru Refugiati se înțelege urmarirea și sprijinirea procesului de integrare în societatea românească a strainilor care au obținut o formă de protecție în România, la nivel individual și familial, atât în timpul derularii programului de integrare, cat și după stabilirea acestora în comunitatea locala respectiva.
(3) Oficiul Național pentru Refugiati elaboreaza și prezinta Guvernului, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, un raport anual cu privire la situația strainilor care au obținut o formă de protecție în România și face propuneri de imbunatatire a politicilor în domeniul integrarii acestora în societate.
Elaborarea planului individual de mediere prevăzut la art. 25 din ordonanța se realizează de către agentiile locale de ocupare a forței de muncă, cu participarea unei persoane desemnate de Oficiul Național pentru Refugiati.
Agentiile locale de ocupare a forței de muncă informeaza atât beneficiarii programului de integrare, cat și Oficiul Național pentru Refugiati despre ofertele de locuri de muncă puse la dispoziția acestora.
Oficiul Național pentru Refugiati informeaza autoritățile administrației publice locale spre care au fost orientati strainii despre aceste persoane, inclusiv despre drepturile și oblibațiile lor în România.
Consiliile locale informeaza, la cerere, Oficiul Național pentru Refugiati despre posibilitatea obtinerii unei locuinte sociale de către strainii care au obținut o formă de protecție în România și despre valoarea medie a chiriei în comunitatea respectiva.
(1) În indeplinirea obligației prevăzute la art. 30 din ordonanța, autoritățile administrației publice locale desemneaza un functionar public care monitorizează integrarea strainului în comunitatea respectiva și faciliteaza accesul acestuia la drepturile sociale.
(2) Functionarul public prevăzut la alin. (1) colaboreaza cu Oficiul Național pentru Refugiati în vederea întocmirii planului de asistența pentru strainii care au dobândit o formă de protecție în România care își stabilesc reședința în comunitatea respectiva.
Prin încetarea asistentei oferite de Oficiul Național pentru Refugiati în vederea integrarii, în sensul art. 27 alin. (2) din ordonanța, se înțelege încetarea furnizarii serviciilor prevăzute în planul individual, inclusiv a cazarii în spatiile prevăzute la art. 21 din ordonanța, și a subventionarii chiriei prevăzute la art. 29 alin. (3) din ordonanța.
Secțiunea a 2-a — Acordarea subventiilor pentru chiria locuinței
(1) De prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanța pot beneficia strainii care au parcurs programul de integrare și care respecta decizia Oficiului Național pentru Refugiati cu privire la comunitatea locala în care urmeaza sa primeasca un loc de muncă și să își stabileasca reședința.
(2) Pentru a beneficia de prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanța strainul se adreseaza cu o cerere scrisa Oficiului Național pentru Refugiati.
(1) Cererea prevăzută la art. 26 este însoțită de contractul de închiriere înregistrat la administratia locala a finanțelor publice, precum și de o adeverinta din partea organului competent al administrației publice locale, din care să reiasă ca solicitantul nu a refuzat nejustificat o locuinta sociala.
(2) Decizia asupra cererii prevăzute la art. 26 se ia de către Oficiul Național pentru Refugiati pe baza documentelor prevăzute la alin. (1), cuantumul subventiei acordate fiind de până la 50% din valoarea chiriei.
Capitolul V — Asistența cazurilor speciale ↑ Cuprins
Secțiunea 1 — Evaluarea, cazarea și includerea în programul de integrare
Oficiul Național pentru Refugiati informeaza instituțiile cu atribuții în domeniu despre existenta cazurilor speciale pe care acestea urmeaza să le preia în asistența.
(1) Oficiul Național pentru Refugiati împreună cu instituțiile competente evalueaza situația persoanelor care se încadrează în categoria cazurilor speciale și stabileste dacă acestea necesita asistența specializata.
(2) Prin asistența specializata oferita cazurilor speciale de către instituțiile care au competente în domeniu se înțelege asistența oferita de personal pregatit în cadrul centrelor special amenajate pentru astfel de cazuri.
(3) Cazurile speciale care necesita asistența specializata din partea instituțiilor care au competente în domeniu sunt preluate de către acestea imediat după evaluarea prevăzută la alin. (1).
(1) Până în momentul clarificarii situației cazurilor speciale, prin evaluarea prevăzută la art. 29 alin. (1), persoanele care se încadrează în categoria cazurilor speciale beneficiaza de cazare în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiati, în limita locurilor disponibile.
(2) În sensul art. 34 alin. (2) din ordonanța, pot beneficia de cazare în unul dintre centrele Oficiului Național pentru Refugiati persoanele cu handicap care se pot ingriji singure, persoanele care au atins vârsta pensionarii și nu beneficiaza de pensie și victimele torturii, dacă aceste persoane nu sunt insotite de cel puțin un membru adult al familiei care le poate intretine, precum și familiile monoparentale cu copii minori.
Cazurile speciale prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanța sunt incluse în programul de integrare și beneficiaza în paralel de serviciile instituțiilor cu atribuții în domeniul asistentei cazurilor speciale.
(1) Cazurile speciale pot fi cazate gratuit în centrele Oficiului Național pentru Refugiati, în condițiile prevăzute de art. 34 alin. (2) din ordonanța.
(2) Situațiile cazurilor speciale care nu necesita asistența specializata și primesc cazare din partea Oficiului Național pentru Refugiati se evalueaza de către Oficiul Național pentru Refugiati la fiecare 6 luni, în scopul determinarii necesității de prelungire a asistentei oferite.
Secțiunea a 2-a — Asistența minorilor neinsotiti
(1) Oficiul Național pentru Refugiati informeaza Autoritatea Naționala pentru Protectia Copilului și Adoptie despre existenta minorilor neinsotiti care au primit o formă de protecție în România.
(2) Autoritatea Naționala pentru Protectia Copilului și Adoptie intreprinde masurile necesare includerii minorilor neinsotiti care au primit o formă de protecție în România în sistemul de protecție a copilului, în termen de 15 zile de la data înștiințării primite de la Oficiul Național pentru Refugiati.
Prin adaptarea serviciilor Autorității Naționale pentru Protectia Copilului și Adoptie la nevoile minorilor neinsotiti care au primit o formă de protecție în România se înțelege:
a) pregătirea speciala a personalului din centrele de plasament;
b) utilizarea serviciilor interpreților și expertilor în activitățile desfășurate în centrele de plasament;
c) adaptarea condițiilor de cazare la specificul cultural al minorilor neinsotiti care au primit o formă de protecție în România.
Minorii neinsotiti care au primit o formă de protecție în România participa, în paralel cu activitățile desfășurate în centrele de plasament, la programul de integrare, după un plan individual stabilit de Oficiul Național pentru Refugiati în colaborare cu Autoritatea Naționala pentru Protectia Copilului și Adoptie.
Activități necesare pentru facilitarea integrarii sociale a strainilor care au dobândit drept de sedere în România și a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spatiului Economic European
Cap. V^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
(1) Cursurile de invatare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanța se organizeaza de inspectoratele scolare judetene și al municipiului București în colaborare cu centrele teritoriale ale Oficiului Național pentru Refugiati și se adreseaza strainilor care nu cunosc limba română.
(2) Cererile de participare la cursurile de invatare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanța, insotite de copia documentului de identitate, se depun de persoanele interesate la inspectoratele scolare judetene și al municipiului București sau la sediile centrelor teritoriale ale Oficiului Național pentru Refugiati, situație în care sunt transmise în termen de 5 zile inspectoratelor scolare în a caror raza domiciliaza beneficiarii.
(3) Cursurile de invatare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanța se organizeaza ori de cate ori este nevoie, cu condiția respectarii numarului minim de cursanti pe grupa, stabilit prin metodologia prevăzută la art. 35^2 alin. (2) din ordonanța.
(4) Perioadele de inscriere, durata cursului, numărul minim și numărul maxim de participanti pentru constituirea grupei de cursanti, modalitatile de evaluare și certificare a competentelor lingvistice, selecția, pregătirea suplimentara și modalitatea de plată a profesorilor, precum și modalitatea de realizare a manualelor se stabilesc prin metodologia prevăzută la art. 35^2 alin. (2) din ordonanța.
(5) Manualele necesare desfășurării cursurilor de invatare a limbii prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanța se achizitioneaza, contra cost, de către participanti la începerea cursului de la inspectoratele scolare judetene și al municipiului București.
(6) Ministerul Educatiei, Cercetarii și Tineretului în colaborare cu Oficiul Național pentru Refugiati evalueaza anual modul de desfășurare a cursurilor de invatare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanța și elaboreaza propuneri de imbunatatire a calității acestora.
(7) Rezultatele evaluării prevăzute la alin. (6) sunt incluse în raportul anual elaborat de Oficiul Național pentru Refugiati conform art. 19 alin. (3).
(8) Dotarea spatiilor prevăzute la art. 35^2 alin. (3) din ordonanța este reglementata prin ordinul comun prevăzut la art. 8 alin. (2).
Art. 35^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
(1) Cererile de participare la sesiunile de acomodare culturala se depun de persoanele prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanța la sediile centrelor teritoriale ale Oficiului Național pentru Refugiati.
(2) În termen de 7 zile de la depunerea cererii, personalul Oficiului Național pentru Refugiati evalueaza, în urma unui interviu, nevoile de acomodare culturala ale persoanelor interesate și, împreună cu acestea, stabileste un plan individual și un program de desfășurare a sesiunilor, care este semnat de către beneficiar.
(3) Oficiul Național pentru Refugiati elibereaza, la cerere, un certificat de participare la sesiunile de acomodare culturala.
Art. 35^2 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
(1) Oficiul Național pentru Refugiati în colaborare cu Autoritatea pentru straini informeaza persoanele prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanța despre posibilitatea de a participa la cursuri de invatare a limbii române și la sesiuni de acomodare culturala și consiliere.
(2) Oficiul Național pentru Refugiati poate apela la interpreți și experti pentru buna desfășurare a sesiunilor de orientare culturala, informare și consiliere, în condițiile art. 38 din ordonanța.
Art. 35^3 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 543 din 6 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 12 iunie 2007.
Capitolul VI — Dispozitii finale ↑ Cuprins
Strainii care, la data intrarii în vigoare a ordonantei, urmeaza programul special de integrare socioprofesionala în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.191/2001 privind aprobarea Programului special pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobândit statutul de refugiat în România continua programul de integrare în condițiile prezentelor norme metodologice.