ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 28 din 25 martie 1999 (**republicată**)

(1) Operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

(2) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1), denumiți în continuare utilizatori, cu excepția celor care utilizează aparate de marcat electronice fiscale care potrivit prevederilor art. 3 alin. (2^1) nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare, au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le înmâneze clienților. La solicitarea clienților, utilizatorii vor elibera acestora și factură.

(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, utilizatorii nu au obligația să imprime/să înmâneze bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale clienților. La solicitarea clienților, utilizatorii pot imprima și înmâna acestora bonul fiscal. Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziției.

(3) Aparatele de marcat electronice fiscale sunt livrate prin distribuitori autorizați. În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin distribuitor autorizat se înțelege operatorul economic pe numele căruia a fost eliberată autorizația prevăzută la art. 5 alin. (2).

(4) În baza autorizației de distribuție, distribuitorul are dreptul de a comercializa, direct sau prin intermediul operatorilor economici prevăzuți în autorizație, denumiți în continuare unități acreditate pentru comercializare, aparatele de marcat electronice fiscale, inclusiv produsele complementare acestora, pentru care a obținut autorizația prevăzută de prezenta ordonanță de urgență.

(5) Distribuitorul autorizat are obligația să asigure service-ul, direct sau prin intermediul operatorilor economici prevăzuți în autorizație, denumiți în continuare unități acreditate pentru service, atât pentru aparatele comercializate în mod direct, cât și pentru cele comercializate prin intermediul unităților acreditate pentru comercializare.

(6) Distribuitor autorizat poate fi producătorul, importatorul sau persoana juridică română care achiziționează din statele membre ale Uniunii Europene aparate de marcat electronice fiscale. În situația defectării aparatelor de marcat electronice fiscale utilizatorii sunt obligați ca, în momentul constatării defecțiunii, să anunțe distribuitorul autorizat care a livrat aparatul sau, după caz, unitatea acreditată pentru service a acestui distribuitor autorizat.

(7) O unitate este acreditată dacă se află pe lista unităților propuse pentru acreditare pentru comercializarea și/sau service-ul unui aparat de marcat electronic fiscal, iar această listă a fost acceptată de Comisie și a fost cuprinsă în autorizație potrivit prezentei ordonanțe de urgență.

(8) În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcțiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligați să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe, în condițiile legii, pentru respectivele operațiuni și facturi, la cererea clientului. Obligația privind înregistrarea operațiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care desfășoară activitatea de transport în regim de taxi, precum și celor care utilizează pentru înregistrarea veniturilor aparate de marcat electronice care sunt integrate în echipamente nesupravegheate.

(8^1) În cazul prevăzut la alin. (8), operatorii economici utilizatori au obligația să notifice imediat distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, astfel încât utilizatorul să poată să facă dovada comunicării notificării la distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, în fața organelor de control. La momentul comercializării aparatului de marcat electronic fiscal sau ulterior, părțile contractante stabilesc modul în care operatorul economic notifică distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată în cazul defectării aparatului de marcat electronic fiscal. Notificarea efectuată în alt mod decât cel stabilit de părțile contractante nu este valabilă.

(9) Se interzice operatorilor economici care, potrivit legii, au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu acestea, să înmâneze clienților documente care atestă plata contravalorii bunurilor achiziționate sau serviciilor prestate, altele decât bonurile fiscale, cu excepția situației prevăzute la alin. (8).

(10) În cazul în care operatorii economici prevăzuți la alin. (1) nu înmânează clientului bonul fiscal sau înmânează un alt document decât bonul fiscal, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2^1) și (8), clientul este obligat să solicite operatorului economic înmânarea bonului fiscal.

(10^1) În cazul în care operatorii economici prevăzuți la alin. (1) refuză emiterea și înmânarea bonului fiscal clientului, cu excepția situației prevăzute la alin. (8), acesta din urmă are dreptul de a beneficia de bunul achiziționat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

(11) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1), cu excepția celor care utilizează aparate de marcat electronice fiscale care potrivit prevederilor art. 3 alin. (2^1) nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare, sunt obligați să afișeze la loc vizibil un anunț detaliat de atenționare a clienților cu privire la obligația respectării dispozițiilor prevăzute la alin. (9), (10) și (10^1). Modelul și conținutul anunțului se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(1) Prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri și alte activități de servire a băuturilor». Bacșișul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

(2) Pentru operatorii economici prevăzuți la alin. (1), bacșișul încasat de la clienți se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Prevederile art. 1 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.

(3) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației. Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat.

(4) Este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) nu au obligația de a evidenția bacșișul pe bonul fiscal.

(6) Bacșișul se evidențiază distinct pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate și este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacșiș».

(7) În situația în care, la solicitarea clienților, utilizatorii eliberează acestora și factură, bacșișul se evidențiază distinct și pe aceasta. Sumele reprezentând bacșiș, astfel evidențiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entități plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol și au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

(8) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.

(9) Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacșișului de la client de către operatorul economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariați nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

(10) Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii prevăzute la alin. (8) sunt calificate ca venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV - cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V - Contribuții sociale obligatorii din același act normativ. Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

(11) În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, prevăzută la alin. (5), se optează pentru evidențierea bacșișului pe bonul fiscal, prevederile prezentului articol sunt aplicabile integral în mod corespunzător, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.

(1) În sensul dispozițiilor art. 1 alin. (1), aparate de marcat electronice fiscale sunt: casele de marcat, precum și alte sisteme ce includ dispozitive cu funcții de case de marcat, care înglobează constructiv un modul fiscal, prin intermediul căruia controlează memoria fiscală, dispozitivul de imprimare și afișajul client.

(2) Aparate de marcat electronice fiscale sunt considerate și casele de marcat electronice fiscale și alte sisteme ce includ dispozitive cu funcții de case de marcat, echipate cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic, care înglobează constructiv un modul fiscal, prin intermediul căruia controlează memoria fiscală, dispozitivul de imprimare, dispozitivul de memorare, afișajul client, dispozitivul de salvare externă și dispozitivul de comunicație externă care permite integrarea într-un sistem informatic;

(2^1) Prin excepție de la dispozițiile alin. (2), în cazul aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, cu excepția celor care sunt integrate în automatele utilizate pentru livrarea de produse energetice, astfel cum acestea sunt definite în titlul VIII din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, înglobarea constructivă a dispozitivului de imprimare și a afișajului client nu este obligatorie.

(2^2) Configurația, precum și caracteristicile tehnice și funcționale ale aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2^3) Prin excepție de la dispozițiile alin. (2), în cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

(3) Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele funcții esențiale:

(4) Memoria fiscală este un dispozitiv unic inscriptibil din modulul fiscal, care trebuie să permită obligatoriu acumulări progresive ale datelor, fără ca acestea să poată fi modificate sau șterse, precum și conservarea în timp a acestora pe o perioadă de 5 ani.

(5) În memoria fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale se vor stoca următoarele date: denumirea și codul de identificare fiscală a emitentului, adresa de la locul de instalare a aparatului, logotipul și seria fiscală ale aparatului, precum și datele prevăzute la alin. (3) lit. d). În cazul aparatelor de marcat electronice fiscale definite la alin. (2) memoria fiscală mai conține identificatorul jurnalului electronic, precum și datele provenite din securizarea jurnalului electronic.

(6) Aparatele de marcat electronice fiscale sunt sigilate prin aplicarea unui sigiliu fiscal de către persoane autorizate în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice.

(7) Ministerul Finanțelor Publice, prin direcția de specialitate realizează, gestionează și publică pe site-ul propriu Registrul distribuitorilor autorizați și a aparatelor de marcat electronice fiscale pe care aceștia le comercializează, precum și o listă a unităților acreditate pentru comercializarea și/sau service-ul respectivelor aparate, inclusiv a tehnicienilor de service înregistrați, cu specificarea elementelor de identificare ale acestora.

(1) La nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală se întocmește în formă electronică un registru național de evidență a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în județe și în sectoarele municipiului București, după caz, denumit în continuare Registru*).

(2) Informațiile conținute în Registru, metodologia și procedura de înregistrare a acestora se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(3) Supravegherea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale se realizează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, în condițiile legii.

(4) În vederea realizării supravegherii și monitorizării aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici prevăzuți la art. 1 alin. (1) au obligația de a asigura conectarea la distanță a aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

(5) Procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum și data începând cu care acestea se conectează la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(1) Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal care trebuie să cuprindă cel puțin: denumirea și codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și seria fiscală ale aparatului; numărul de ordine; data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; prețul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.

(2) Bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal definit la art. 3 alin. (2) trebuie să conțină pe lângă elementele definite la alin. (1) și următoarele elemente: unitatea de măsură, codul de identificare fiscală al beneficiarului, la cererea acestuia, precum și numărul de identificare al bonului.

(2^1) Data și ora emiterii bonului fiscal, numărul de identificare al bonului fiscal, precum și seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal definit la art. 3 alin. (2) se tipăresc pe bonul fiscal și sub formă de cod QR.

(3) Rola-jurnal emisă cu aparatul de marcat electronic fiscal definit la art. 3 alin. (1) este documentul pe care se înscriu toate datele din bonurile fiscale și se păstrează în arhiva operatorilor economici timp de 2 ani de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia a fost întocmit.

(4) Jurnalul electronic emis cu aparatul de marcat electronic fiscal definit la art. 3 alin. (2) este setul de fișiere electronice securizate, existente în dispozitivul de memorare, care conține toate datele din bonurile fiscale, precum și toate operațiunile din regimul de înregistrare.

(5) Jurnalul electronic se păstrează în dispozitivul de memorare, în arhiva operatorilor economici, timp de 5 ani de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia a fost întocmit.

(6) Raportul fiscal de închidere zilnică este documentul emis cu aparatul de marcat electronic fiscal care conține date de sinteză cu caracter fiscal: denumirea și codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și seria fiscală ale aparatului; numărul de ordine numerotat progresiv; data și ora emiterii; numărul bonurilor emise în ziua respectivă; valoarea totală a operațiunilor efectuate și totalul taxei pe valoarea adăugată, cu precizarea nivelului cotei, valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea taxelor care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.

(7) Raportul fiscal de închidere zilnică emis de aparatul de marcat electronic fiscal definit la art. 3 alin. (2) trebuie să conțină pe lângă datele definite la alin. (6) și următoarele date: numărul de bonuri fiscale care au înscris codul de identificare fiscală al beneficiarului, valoarea totală a acestora, total taxă pe valoarea adăugată aferentă, identificatorul jurnalului electronic, numărul și valoarea reducerilor, anulărilor, sume de serviciu, precum și sumele rezultate pentru fiecare mijloc de plată utilizat. Sumele de serviciu reprezintă sumele de bani utilizate pentru plata restului către client, puse la dispoziția operatorului aparatului de marcat electronic fiscal la începutul fiecărei zile de lucru. Acestea se regăsesc în soldul contului de casă și, de asemenea, în soldul de la sfârșitul zilei de lucru.

(8) Registrul special prevăzut la art. 1 alin. (8) și raportul fiscal de închidere zilnică sunt documente avute în vedere de către organele fiscale cu ocazia verificării veniturilor care stau la baza determinării impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat. Registrul special prevăzut la art. 1 alin. (8), precum și rapoartele fiscale de închidere zilnică se arhivează și se păstrează pe o perioadă de 5 ani, calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exercițiului financiar în care au fost emise. Obligația privind arhivarea și păstrarea raportului fiscal de închidere zilnică pe o perioadă de 5 ani nu se aplică operatorilor economici care utilizează aparate de marcat electronice fiscale care, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (2^1), nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare.

(9) Operatorii economici care utilizează aparate de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1) și (2), la umplerea memoriei fiscale, atunci când aceasta trebuie înlocuită ca urmare a defectării, ori când nu mai poate fi folosită de către utilizatori din diverse motive, precum și în cazul în care aceștia își încetează activitatea, sunt obligați să asigure păstrarea și arhivarea memoriilor fiscale pentru o perioadă de 5 ani calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exercițiului financiar în care au fost întocmite.

(10) Nu este obligatorie înlocuirea memoriei fiscale a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate, aceasta putând fi utilizată până la umplere, în următoarele cazuri:

(11) La înlocuirea memoriei fiscale obligatoriu se efectuează și schimbarea dispozitivului de memorare a jurnalului electronic.

(12) Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligați:

(12^1) Eliminat.

(13) Distribuitorii autorizați sunt obligați ca, în mod direct sau prin unitățile acreditate, să completeze, la cererea utilizatorilor, manualul de utilizare cu informații privind tipul și caracteristicile tehnice ale consumabilelor, dacă manualul de utilizare a aparatului respectiv nu conține astfel de informații.

(14) Furnizorii consumabilelor destinate aparatelor de marcat electronice fiscale, operatori economici producători, importatori sau comercianți, sunt obligați să livreze utilizatorilor numai consumabilele prevăzute în contractele ferme încheiate conform alin. (12) lit. d).

(1) În vederea autorizării distribuitorilor și înregistrării unităților de comercializare și/sau service propuse spre acreditate de către aceștia, se constituie, sub autoritatea Ministerului Finanțelor Publice, Comisia de autorizare a distribuitorilor pentru aparate de marcat electronice fiscale avizate tehnic, denumită în continuare Comisie.

(2) Comercializarea, service-ul și utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale pe teritoriul României sunt permise numai după obținerea autorizației de distribuție emise de Comisie.

(3) Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie să fie dotate de către distribuitor cu manual de utilizare a acestora, precum și cu o broșură cu pagini numerotate, care conține evoluția exploatării aparatului, denumită carte de intervenții. Utilizatorii aparatelor sunt obligați să păstreze cartea de intervenții, iar împreună cu unitățile acreditate pentru service răspund de completarea și de actualizarea acesteia cu datele referitoare la identitatea utilizatorului și la intervențiile service efectuate. În cazul revânzării aparatului de marcat electronic fiscal, cartea de intervenții însoțește aparatul.

(4) Operatorii economici sunt admiși la procedura de autorizare numai pentru aparatele de marcat electronice fiscale care se încadrează în prevederile prezentei ordonanțe de urgență și pentru care asigură service pentru perioada de garanție, postgaranție și piese de schimb.

(5) Distribuitorii autorizați, precum și unitățile din rețeaua acestora acreditate pentru service, după caz, au obligația să asigure, în termen de maximum 72 de ore de la solicitarea utilizatorului, instalarea aparatului nou, precum și înlocuirea memoriei fiscale sau a dispozitivului de memorare a jurnalului electronic în cazul în care sunt defecte sau capacitatea de stocare a fost epuizată.

(6) Distribuitorii autorizați, precum și unitățile de service acreditate sunt obligați să dea curs solicitării organelor cu competență în domeniul controlului, în vederea realizării activității de control a aparatelor livrate.

(7) Pentru aparatele definite la art. 3 alin. (2) distribuitorii au obligația să pună la dispoziția organului fiscal programele de citire electronică a memoriei fiscale, programele de citire și verificare a jurnalului electronic, precum și instrucțiunile de utilizare.

(8) Distribuitorii autorizați, precum și unitățile din rețeaua acestora acreditate pentru a efectua service la aparate de marcat electronice fiscale nu pot avea calitatea de utilizatori ai respectivelor aparate.

(9) În vederea autorizării ca distribuitor de aparate de marcat electronice fiscale, operatorul economic trebuie să dețină avizul tehnic favorabil privind caracteristicile tehnice ale modelului aparatului de marcat electronic fiscal pe care dorește să îl distribuie.

(10) Pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2), avizul tehnic favorabil se eliberează de către instituția publică/instituția de drept public, desemnată prin ordin al ministrului pentru societatea informațională.

(11) Procedura de avizare tehnică a modelelor de aparate de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului pentru societatea informațională.

(12) Distribuitorii autorizați sau unitățile acreditate pentru service sunt obligați să țină evidența intervențiilor tehnice asupra aparatelor de marcat electronice fiscale prin întocmirea unui dosar de asistență tehnică pentru fiecare aparat, în care arhivează documentele primite sau emise în legătură cu efectuarea intervenției tehnice asupra aparatului în cauză. Intervențiile tehnice și/sau reparațiile efectuate de tehnicianul de service al distribuitorului autorizat sau al unității acreditate pentru service se notează în dosar sub formă de tabel. Dosarul se păstrează la sediul distribuitorilor autorizați sau unităților acreditate pentru service, după caz, pe toată perioada de funcționare a aparatului.

(13) Pentru eliberarea avizului prevăzut la alin. (9) se stabilesc tarife care se plătesc anticipat, se constituie ca venituri proprii ale instituției publice/instituției de drept public prevăzute la alin. (10) și se actualizează anual, în funcție de rata inflației, prin ordin al ministrului pentru societatea informațională.

(14) Avizele privind distribuția aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor autorizați își mențin valabilitatea până la data expirării, dar nu mai târziu de data de 31 iulie 2018.

(1) Distribuitorii autorizați care își încetează activitatea de comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum și cei cărora li s-a retras autorizația de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale rămân răspunzători în continuare pentru obligațiile ce le revin pe o perioadă de 5 ani de la data încetării comercializării aparatelor.

(2) În cazul în care utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale își încetează activitatea, precum și în cazul aparatelor confiscate potrivit legii ori preluate spre valorificare de societățile bancare ca urmare a neachitării împrumutului contractat pentru achiziționarea acestor aparate, valorificarea lor se va realiza numai prin distribuitorii autorizați.

(3) În cazul distribuitorilor autorizați care au încetat activitatea sau au fost radiați din registrul comerțului și nu au cedat drepturile și obligațiile ce le revin în condițiile legii pentru efectuarea operațiunilor de service la aparatele de marcat electronice fiscale livrate, utilizatorii se pot adresa oricărui alt distribuitor autorizat, urmând ca acesta din urmă să comunice în scris Comisiei preluarea obligației privind efectuarea service-ului pentru tipul/modelul de aparat de marcat electronic fiscal al utilizatorului în cauză.

(4) Distribuitorii autorizați care își încetează activitatea de comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale au obligația ca în termen de 10 zile de la data încetării activității să notifice acest fapt în scris Comisiei.

(5) În situația în care distribuitorii prevăzuți la alin. (1) nu își mai onorează obligațiile ce le revin pentru aparatele livrate după perioada prevăzută la alin. (1), utilizatorii se pot adresa oricărui alt distribuitor autorizat, urmând ca acesta din urmă să comunice în scris Comisiei preluarea obligației privind efectuarea service-ului pentru tipul/modelul de aparat de marcat electronic fiscal al utilizatorului în cauză.

(1) Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici după cum urmează:

(2) În situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru care a fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei.

(3) În situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. b) pentru care fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei.

(4) În situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celei de la alin. (1) lit. c) pentru care a fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei.

(5) În situația în care, într-un interval de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), pentru care a fost sancționat, se aplică o amendă egală cu dublul amenzii prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), după caz, și se dispune confiscarea sumei nejustificate.

(6) În situația în care, într-un interval de 12 luni, operatorul economic săvârșește cel puțin două contravenții din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), pentru care a fost sancționat, se aplică o amendă egală cu triplul amenzii prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), după caz, și se dispun confiscarea sumei nejustificate și suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 15 zile.

(7) La aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), agentul constatator este obligat să înștiințeze contravenientul că în cazul săvârșirii repetate a acestor fapte, urmează să fie aplicate în mod corespunzător dispozițiile alin. (5) și (6).

(8) În situația prevăzută la alin. (6), dacă operatorul economic achită amenda contravențională, precum și o sumă egală cu de cinci ori amenda aplicată și de cinci ori suma nejustificată confiscată, sancțiunea complementară de suspendare a activității încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de cinci ori amenda aplicată și de cinci ori suma nejustificată confiscată se face venit la bugetul de stat și poate fi achitată la CEC BANK - S.A. sau la unitățile Trezoreriei Statului. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire, dacă aceasta a fost transmisă prin poștă.

(9) Contravenția prevăzută la art. 10 lit. g) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, care se aplică persoanelor fizice.

(10) Pe durata de suspendare a activității, unitatea este sigilată de echipa de control constituită potrivit legii. Concomitent cu sigilarea unității se afișează la loc vizibil un anunț cu privire la această situație. Anunțul va fi scris cu litere de tipar având înălțimea minimă de 10 cm.

(11) Sumele confiscate potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se fac venit la bugetul de stat.

(1) Controlul funcționării și utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, constatarea contravențiilor, precum și aplicarea sancțiunilor se fac de către structurile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și organele sale subordonate, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, respectiv al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de către structurile competente din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și organele sale subordonate, precum și de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

(2) Împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-d) și f)-j), precum și la art. 11 alin. (2), (4), (6) și (13) ori, după caz, jumătate din cuantumul amenzii aplicate potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. e) pct. (ii)-(vi) sau art. 11 alin. (8), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Contravenientul nu are această posibilitate în situațiile prevăzute la art. 11 alin. (3), (5), (7), (9), (10) și (11).

(4) Prin derogare de la art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea nu suspendă executarea în cazul contravențiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) și cc).

(5) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, avertismentul ca sancțiune contravențională principală nu se aplică în cazul contravențiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) și dd), cu excepția situației prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. (e) pct. i).

(6) În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel, contravențiilor prevăzute la art. 10 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, în calitate de autoritate competentă potrivit prevederilor art. 12, efectuează controlul funcționării și utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, constată contravențiile și aplică sancțiunile contravenționale în cazul contravențiilor prevăzute la art. 10 lit. c), e), g) și dd), săvârșite de către operatorii de transport rutier.

(2) În cazul aplicării de către personalul cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a sancțiunii corespunzătoare contravenției prevăzute la art. 10 lit. e), suspendarea activității operatorului de transport rutier se realizează prin reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare a autovehiculului cu care se efectuează cursa regulată, până la momentul în care contravenientul face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii).

(1) În cazul repetării faptei prevăzute la art. 10 lit. m), odată cu aplicarea amenzii contravenționale organele de control propun comisiei retragerea autorizației de distribuție pentru respectivul tip/model de aparat de marcat electronic fiscal, în cazul distribuitorului autorizat, iar în cazul unității acreditate în rețeaua acestuia, excluderea unității din rețeaua de service pentru respectivul tip/model de aparat de marcat electronic fiscal.

(2) În cazul constatării nerespectării dispozițiilor art. 5 alin. (8), organele de control propun comisiei retragerea dreptului de distribuție pentru respectivul tip/model de aparat de marcat electronic fiscal, în cazul distribuitorului autorizat, iar în cazul unității acreditate în rețeaua acestuia, excluderea unității din rețeaua de comercializare și/sau service pentru respectivul tip/model de aparat de marcat electronic fiscal.

(3) Prin retragerea dreptului de distribuție pentru respectivul tip/model de aparat de marcat electronic fiscal se înțelege modificarea autorizației prevăzute la art. 5 alin. (2).

(4) Prin excluderea unității din rețeaua de comercializare și/sau service pentru respectivul tip/model de aparat de marcat electronic fiscal se înțelege modificarea listei unităților acreditate pentru comercializarea și/sau service-ul respectivelor aparate.