CERINȚE GENERALE
pentru toate clasele de depozite de deșeuri
1. Cerințe generale la amplasarea și proiectarea unui depozit
1.1. Cerințe generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deșeuri se face ținându-se seama de planurile de urbanism general și de planurile de urbanism zonal.
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme:
1.1.2.1. Faza preliminară
1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deșeuri în următoarele zone:
a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă; excepțiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacă din verificările în fiecare caz rezultă că amplasamentul este corespunzător;
b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
c) zone ce se constituie în arii naturale protejate și zone de protecție a elementelor patrimoniului natural și cultural;
d) zone de protecție a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autoritățile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic;
e) în excavații din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;
f) zone portuare, zone libere.
1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ține seama de:
a) condițiile geologice, hidrogeologice, pedologice și geotehnice de pe amplasamentul depozitului și în zonele imediat învecinate;
b) poziționarea față de zonele locuite existente sau planificate; distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1.000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase; construcțiile individuale vor fi luate în considerare separat;
c) poziționarea în zone seismice sau în zone active tectonic;
d) poziționarea în zone în care pot apărea alunecări de teren și căderi de pământ în mod natural, respectiv în care există posibilitatea apariției acestor fenomene în urma exploatărilor miniere în subteran sau la suprafață.
1.1.2.1.3. Amploarea investigațiilor geologice, pedologice și hidrogeologice depinde de condițiile specifice fiecărui amplasament și de clasa de depozit ce intenționează să se realizeze. În fiecare caz se va avea grijă să existe posibilitatea unei investigații a terenului de fundare până la o adâncime destul de mare.
1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât să nu apară deteriorări ale sistemului de impermeabilizare la bază și să nu fie periclitată stabilitatea corpului depozitului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate:
a) se definește clasa de depozit care se intenționează a se realiza;
b) se identifică și se inventariază amplasamentele acceptate;
c) se analizează amplasamentele, în funcție de clasa de depozit și de tipurile de deșeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparații pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obținerea acordului de mediu;
(la 22-12-2010, Lit. d) a pct. 1.1.3. al anexei 2 a fost modificată de art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 22 decembrie 2010, prin înlocuirea unei sintagme. )
e) autoritatea competentă analizează Raportul la studiul de evaluare a impactului și a soluției de proiectare și stabilește, după consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în funcție de care se ia decizia realizării obiectivului.
1.1.4. Distanțele minime de amplasare față de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentrațiilor de poluanți în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului și sănătății.
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
● Criterii geologice, pedologice și hidrogeologice:
a) caracteristicile și dispunerea în adâncime a straturilor geologice;
b) folosințele actuale ale terenurilor și clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară și socială pentru populația din zonă;
c) structura (caracteristici fizico-chimice și bacteriologice), adâncimea și direcția de curgere a apei subterane;
d) distanța față de cursurile de apă, față de albiile minore și majore ale acestora, față de apele stătătoare, față de apele cu regim special și față de sursele de alimentare cu apă;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de apă de pe versanți la precipitații.
● Criterii climatice:
a) direcția dominantă a vânturilor în raport cu așezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanți în atmosferă;
b) regimul precipitațiilor.
● Criterii economice:
a) capacitatea depozitului și durata de exploatare;
b) distanța pe care se efectuează transportul deșeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilități).
● Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament;
c) topografia terenului.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condițiilor menționate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respectă legislația de mediu în vigoare.
1.2. Cerințe generale la proiectarea și realizarea unui depozit
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deșeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală;
b) perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:
a) natura și proveniența deșeurilor care urmează să fie depozitate;
b) cantitățile de deșeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;
c) tehnologiile de tratare a deșeurilor înainte de depozitare și/sau în incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adică:
– modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza și taluzurile interioare ale digurilor de protecție);
– modul de protecție a sistemului de impermeabilizare;
– sistemul de drenare, colectare, epurare și evacuare a levigatului, apelor pluviale și a apelor exfiltrate;
e) sistemul de colectare, înmagazinare și valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit;
f) organizarea tehnică a depozitului, utilitățile;
g) instrucțiunile de exploatare a depozitului;
h) procedura de închidere a depozitului;
i) sistemul de control și de supraveghere a depozitului;
j) măsurile de siguranță în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea și combaterea exploziilor și planul de intervenție în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
k) măsuri pentru asigurarea condițiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecție;
l) măsuri de protecție a muncii.
Soluția tehnologică care va fi adoptată este opțiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei hotărâri și a cerințelor Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, adoptat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, acesta asumându-și răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu și pentru sănătatea populației.
1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finală cu continuarea acțiunii de captare a gazelor de depozit și a drenării apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.3. Cerințe generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1. În vederea protecției solului și a apei subterane și de suprafață, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecție și acoperișul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluțiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant astfel încât depozitul să răspundă cerințelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat și proiectat astfel încât să satisfacă condițiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane și/sau de suprafață și a asigura colectarea eficientă a levigatului în conformitate cu secțiunea 2.1 "Controlul apei și gestiunea levigatului"; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active și prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/postînchidere.
1.3.3. Bariera geologică este creată de condițiile geologice și hidrogeologice de sub și din vecinătatea unui depozit și trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare și prevenire a unui potențial risc ecologic pentru sol și apa subterană.
Bariera geologică a bazei și taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerințele de permeabilitate și grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protecției solului, apei freatice și de suprafață cel puțin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiții:
– depozit pentru deșeuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 5 m;
– depozit pentru deșeuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 1 m;
– depozit pentru deșeuri inerte: K ≤ 1,0 x 10^-7 m/s; grosime ≥ 1 m.
1.3.4. Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafața analizată și pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metodă standardizată sau recunoscută internațional.
1.3.5. Acolo unde bariera geologică nu satisface în mod natural condițiile menționate anterior, ea poate fi completată în mod artificial și întărită prin alte mijloace care să realizeze o protecție echivalentă.
O barieră geologică construită nu trebuie să fie mai subțire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).
1.3.6. În afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie să fie prevăzut cu o impermeabilizare artificială care îndeplinește cerințele de rezistență fizico-chimică și de stabilitate în timp, corespunzătoare condițiilor de etanșare cerute, și cu un sistem etanș de colectare a levigatului pentru a se asigura că acumularea de levigat la baza depozitului se menține la un nivel minim.
Tabelul nr. 2.1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria depozitului Deșeuri nepericuloase Deșeuri periculoase ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Impermeabilizare artificială necesară necesară Strat drenant ≥ 0,5 m necesar necesar ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.3.7. Dacă autoritatea centrală sau regională pentru protecția mediului, după evaluarea potențialelor pericole față de mediu, consideră că este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeței superioare. Recomandările pentru etanșarea suprafeței sunt:
Tabelul nr. 2.2
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria depozitului Deșeuri nepericuloase Deșeuri periculoase ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Strat filtrant de gaze necesar nu este necesar Impermeabilizare artificială nu este necesar necesar Impermeabilizare naturală necesară necesară Strat drenant > 0,5 m necesar necesar Acoperire superioară cu pământ > 1 m (din care pământ vegetal ≥ 0,15 m) necesară necesară ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.3.8. Autoritatea centrală sau regională pentru protecția mediului stabilește condiții generale ori specifice pentru depozitele de deșeuri inerte și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menționate anterior.
1.3.9. Autoritatea centrală pentru protecția mediului stabilește condițiile generale sau specifice pentru depozitele de deșeuri subterane și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menționate anterior.
2. Cerințe generale de control și protecția factorilor de mediu
2.1. Controlul apei și gestiunea levigatului
2.1.1. În corelație cu caracteristicile depozitului și cu condițiile meteorologice vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru:
a) controlul cantității de apă din precipitațiile care pătrund în corpul depozitului;
b) prevenirea pătrunderii apei de suprafață și/sau subterane în deșeurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate și a levigatului;
d) epurarea apei contaminate și a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deșeuri inerte; decizia este luată de autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă evaluarea, ținându-se seama de amplasarea depozitului și a deșeurilor care trebuie acceptate, arată că depozitul nu reprezintă un pericol potențial pentru mediu.
2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacuează conform următoarelor variante:
a) la o stație de epurare proprie și apoi într-un receptor natural;
b) la o stație de preepurare proprie și apoi într-o stație de epurare orășenească.
2.1.4. Șanțurile de gardă trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafețele învecinate depozitului.
2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact și/sau bilanț de mediu, decide, în conformitate cu secțiunea 2.1 "Controlul apei și gestiunea levigatului", că nu este necesară colectarea și tratarea levigatului sau a stabilit că depozitul nu prezintă pericol potențial pentru sol, apa freatică sau de suprafață, condițiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică.
2.2. Controlul gazului
2.2.1. Sistemul de colectare și evacuare a gazelor de fermentare constă din conducte, puțuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalații de prelucrare/ valorificare.
2.2.2. Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care acceptă deșeuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
2.2.3. Colectarea, tratarea și folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât să nu producă pagube sau distrugerea mediului și să reducă riscurile pentru sănătatea populației.
2.2.4. Controlul acumulării și migrării gazului de depozit, precum și cantitatea și compoziția gazului se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4, pct. 2.2.4 și tabelul nr. 4.2.
2.3. Asigurarea stabilității
2.3.1. Repartizarea deșeurilor în depozit trebuie făcută astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deșeuri și a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare și evacuare a apelor exfiltrate și a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecărilor.
2.3.2. Dacă există impermeabilizare artificială, trebuie apreciat dacă substratul geologic - ținându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizării.
2.4. Sisteme de siguranță și pază
2.4.1. Depozitele se împrejmuiesc și se instituie paza lor pentru reducerea posibilităților de pătrundere ilegală pe amplasament a oamenilor și animalelor.
2.4.2. Porțile se închid în afara orelor de lucru.
2.4.3. Sistemul de control și de acces la fiecare depozit trebuie să conțină un program de măsuri pentru a detecta și a descuraja aruncarea ilegală de deșeuri în depozit.
2.5. Combaterea altor inconveniente și riscuri
2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea și a altor noxe și riscuri, precum:
a) emisia de mirosuri și praf;
b) particule materiale antrenate de vânt;
c) zgomot și trafic;
d) păsări, paraziți și insecte;
e) formarea de aerosoli;
f) incendii, explozii, alunecări.
2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament să nu fie dispersate pe drumurile publice și în zonele învecinate.
2.6. Încadrarea în peisaj
Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deșeuri se realizează în funcție de folosințele terenurilor adiacente, prin:
a) realizarea unei perdele vegetale de protecție cu o lățime ce se va stabili în proiect și, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori și arbuști repede crescători;
b) amplasarea în frontul vizual a construcțiilor social-administrative;
c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d) înierbarea cu plante ierboase (graminee) și plantarea unor specii rezistente la poluanți pe suprafețele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanților și introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.