Pe această pagină
(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și de la dispozițiile art. 278 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, cererea de suspendare a executării actului administrativ care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe se soluționează de către direcția regională vamală în a cărei rază de competență teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul debitorului, cu respectarea dispozițiilor art. 45 și 90 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2913 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului contestatarului de a exercita, împotriva actului administrativ care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, calea de atac prealabilă prevăzută la art. 44 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 268 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Decizia emisă ca urmare a exercitării căii de atac prealabile poate fi atacată de către contestatar la instanța judecătorească competentă, conform prevederilor art. 44 alin. (2) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Instanța soluționează cererea cu respectarea dispozițiilor alin. (1).
(4) Obiectul cererii prevăzute la alin. (1) îl constituie suspendarea executării actului administrativ fiscal care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, emis de autoritatea vamală.
(5) Suspendarea executării actului administrativ fiscal are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
(1) Suspendarea executării actului administrativ fiscal se solicită în termen de 5 zile de la data comunicării acestuia, sub sancțiunea decăderii.
(2) Cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe se transmite la direcția regională vamală în a cărei arie de competență își are domiciliul/sediul solicitantul.
(1) Cererea de suspendare se soluționează de către comisia de soluționare constituită la nivelul direcției regionale vamale în a cărei arie de competență își are domiciliul/sediul solicitantul, în termen de 5 zile de la data depunerii acesteia.
(2) Componența și atribuțiile comisiei de soluționare constituite la nivelul direcției regionale vamale se stabilesc prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.
(1) Cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe se formulează în scris și cuprinde:
a) datele de identificare a solicitantului;
c) motivele de fapt și de drept;
d) dovezile pe care se întemeiază;
e) semnătura solicitantului sau a împuternicitului acestuia.
(2) La cerere se anexează următoarele înscrisuri:
a) înscrisuri care atestă că solicitantul se află în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și are capacitate financiară de plată pe perioada de suspendare. Aceste situații se determină de către comisia de soluționare pe baza programului de restructurare sau de redresare financiară ori a altor informații și/sau documente relevante, prezentate de solicitant sau deținute de organul fiscal în a cărui arie de competență își are domiciliul/sediul solicitantul;
b) dovada constituirii garanției la un nivel egal cu cuantumul exact al taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și al altor taxe;
c) dovada exercitării căii de atac prealabile, potrivit art. 44 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, și art. 268 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;
d) dovada calității de împuternicit al solicitantului, persoană fizică sau juridică, potrivit art. 18 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;
e) cazierele judiciare ale solicitantului și împuternicitului acestuia;
f) cazierul judiciar al administratorului solicitantului.
(3) Pentru emiterea deciziei privind suspendarea, comisia de soluționare verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) solicitantul nu înregistrează debite față de autoritatea vamală;
b) solicitantul nu înregistrează obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și nici alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării;
d) solicitantul nu este în stare de insolvență, în procedură de reorganizare, lichidare judiciară sau faliment;
e) în cazierele judiciare prevăzute la alin. (2) lit. e) și f) nu sunt înscrise fapte din care să rezulte că, în cursul ultimilor trei ani, au fost comise încălcări grave sau repetate ale legislației vamale sau ale dispozițiilor fiscale în legătură cu activitatea economică a solicitantului, inclusiv cu activitatea economică a administratorului și a împuternicitului.
(1) Garanția se constituie potrivit art. 90 alin. (1) și art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, într-un cuantum care să asigure încasarea integrală a taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, în cadrul operațiunilor vamale, corespunzătoare actului administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), garanția se constituie la biroul vamal unde a fost depusă declarația vamală care face obiectul actului administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită.
Prin excepție de la art. 30^4 alin. (2) lit. b), nu se depune dovada constituirii garanției atunci când comisia de soluționare stabilește pe baza unei analize documentate că furnizarea garanției ar fi de natură să cauzeze debitorului dificultăți grave de ordin economic sau social.
(1) Situația prevăzută la art. 30^6 care permite suspendarea executării actului administrativ fiscal fără a fi necesară constituirea unei garanții se constată ca urmare a determinării stării de fapt fiscale a debitorului.
(2) Pentru determinarea stării de fapt fiscale, comisia de soluționare solicită administrarea de mijloace de probă potrivit art. 55 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de clasa/subclasa de risc fiscal în care este încadrat solicitantul.
(1) Suspendarea executării actului administrativ fiscal cu constituire de garanție la un nivel egal cu cuantumul exact al taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și al altor taxe poate fi acordată până la soluționarea definitivă a căilor de atac exercitate în conformitate cu prevederile art. 44 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale art. 30^1 alin. (2) și (3) și art. 30^10 alin. (3).
(2) Suspendarea executării actului administrativ fiscal fără constituire de garanție în condițiile art. 30^7 se poate acorda pe o perioadă de maximum 30 de zile, fără posibilitate de prelungire.
(3) Garanția constituită potrivit art. 30^5 se eliberează conform art. 98 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare.
(1) În cazul în care comisia de soluționare constată neîndeplinirea unei condiții sau lipsa unui document dintre cele prevăzute la art. 30^4 alin. (2) și (3), respinge cererea fără să procedeze la analiza acesteia pe fond.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care Comisia de soluționare stabilește că nu este necesară depunerea dovezii privind constituirea unei garanții, soluționează cererea de suspendare a executării actului administrativ dacă constată existența celorlalte înscrisuri prevăzute la art. 30^4 alin. (2) și îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) al aceluiași articol.
(1) Prin decizie motivată, comisia de soluționare poate să admită ori să respingă cererea și să decidă, după caz, suspendarea totală sau parțială a actului administrativ fiscal ce face obiectul cererii de suspendare.
(2) Comunicarea deciziei privind suspendarea se realizează potrivit art. 47 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și se comunică autorității vamale emitente a actului administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită, precum și biroului vamal unde s-a constituit garanția.
(3) Decizia emisă în soluționarea cererii de suspendare a actului administrativ fiscal al autorității vamale care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, împreună cu actele administrative fiscale la care se referă, ori refuzul nejustificat de soluționare poate fi atacat de către contestatar la instanța judecătorească competentă în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Instanța soluționează cererea cu respectarea dispozițiilor art. 45 alin. (3) și art. 90 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române se stabilește structura competentă care monitorizează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 30^4 alin. (3) de către titularul deciziei pe toată perioada acordării suspendării.
(2) Constatarea neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 30^4 alin. (3) în perioada de valabilitate a deciziei de suspendare se consemnează într-un proces-verbal de control care se semnează de către echipa de control și de titularul deciziei de suspendare sau de reprezentantul legal al acestuia.
(3) Procesul-verbal de control însoțit de documente privind susținerea constatărilor se înregistrează la sediul direcției regionale vamale și se transmite comisiei de soluționare în ziua constatării neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 30^4 alin. (3).
(4) Comisia de soluționare motivează, emite și comunică decizia de anulare a deciziei de suspendare în termen de maximum două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de control.
(5) Decizia de anulare se comunică titularului deciziei de suspendare și biroului vamal unde s-a constituit garanția. Biroul vamal procedează la executarea garanției la data primirii deciziei de anulare, cu excepția cazului în care până la acea dată se efectuează plata taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe.