DEFINIȚIILE DE CAZ PENTRU INFECȚIILE NOSOCOMIALE:
Grupele de Infecții Nosocomîale cu frecvență crescută
a) Infecțiile simptomatice ale căilor urinare
Prezența obligatorie a cel puțin unul din cele 2 criterii de diagnostic:
Criteriul 1: Dintre simptomele de mai jos, în absența altor cauze, prezența a cel puțin una din următoarele:
- la bolnavul în vârstă de peste un an
- febră (peste 38°C), senzație acută de micțiune, micțiuni frecvente, disurie, senzație de tensiune suprapubiană;
- la copilul de un an sau sub un an vârstă
- febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, disurie, apatie, vărsături
- bacteriurie semnificativă (10^5 germeni/ ml sau mai mare) cu cel mult două specii microbiene izolate.
Criteriul 2: În absența altor cauze evidențiate, dintre simptomele menționate la criteriul anterior (1)
- prezența a cel puțin două simptome pentru bolnavul peste vârsta de un an și cel puțin a unui simptom la copilul de un an, sau sub această vârstă;
și
cel puțin una din condițiile de mai jos:
- piurie (10 sau peste 10 leucocite/ mmc urină sau cel puțin 3 leucocite pe câmp microscopic - putere de mărire 1000x))
- evidențierea bacteriuriei prin examen direct și colorația Gram din sedimentul urinar
- urocultură pozitivă pentru aceleași bacterii uropatogene (gram negative sau S. saprophyticus), în cel puțin două probe, cu un număr minim de 10^3 germeni / ml urină
- urocultură pozitivă pentru bacterii uropatogene dintr-o singură probă, cu bacterii Gram negative sau S. saprophyticus, cu un număr de germeni de = 105 / ml urină, dacă bolnavul a primit o antibioticoterapie eficientă anterioară
- medicul curant a emis diagnosticul de infecție urinară
- dacă medicul curant a recomandat o antibiotico-terapie adecvată pentru infecție urinară
Cultura pozitivă prelevată de pe vărful cateterului urinar nu este relevantă pentru diagnosticul unei infecții urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urină pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu în condiții aseptice (proba de urină curata din jetul mijlociu) sau prin cateter.
În cazul sugarului recoltarea probei pentru urocultură se efectuează prin cateterism sau prin puncție suprapubiană.
Cultura pozitivă recoltată din interiorului recipientului de colectare a urinii poate fi acceptată numai în cazul corelării pozitive cu urocultura recoltată în condiții aseptice sau prin cateter.
b) Infecțiile subclinice ale căilor urinare
Pentru diagnostic este nevoie de prezența a cel puțin unul din cele 2 criterii de mai jos:
Criteriul 1. Bolnavul are un cateter urinar permanent, montat cu cel puțin 7 zile înaintea efectuării uroculturii
și
urocultura este pozitivă cu cel puțin 10^5 germeni / ml, nu cu mai mult de două specii de germeni identificați
și
bolnavul nu are o simptomatologie clinic manifestă (febră, senzație de micțiune, disurie, micțiuni frecvente sau tensiune dureroasă suprapubiană).
Criteriul 2. Bolnavul nu are un cateter permanent, montat cu 7 zile înaintea primei uroculturi pozitive
și
bolnavul are cel puțin două uroculturi pozitive cu cel puțin 10^5 germeni / ml urină, cu aceeași specie microbiană sau cel mult cu două specii bacteriene izolate,
și
bolnavul nu are acuze și/sau semne clinice manifeste
Cultura pozitivă prelevată de pe vârful cateterului urinar nu este relevantă pentru diagnosticul unei infecții urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urină pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu în condiții aseptice (proba de urina curata din jetul mijlociu) sau prin cateter.
c) Alte infecții ale căilor urinare (rinichi, ureter, vezica urinară, uretra și țesuturile perirenale sau retroperitoneale)
Din cele trei criterii de mai jos prezența a cel puțin unuia este obligatorie:
Criteriul 1. Din probele recoltate (exclusiv urină) din teritoriul infectat sau din prelevatele histologice, cultivarea este pozitivă pentru microorganisme
Criteriul 2. Intraoperator este observat abcesul sau probele histopatologice demonstrează prezența unui proces inflamator-infecțios
Criteriul 3. Simptomatologia de mai jos, cu excluderea altor cauze:
- febră (peste 38°C) și durere sau sensibilitate în regiunea afectată;
- este prezentă la bolnavul de un an sau mai mare de un an;
- febra (peste 38°C) sau hipotermia (sub 37°C), apneea, bradicardia, apatie, febra;
- sunt prezente la copilul de 1 an sau mai mic de un an.
și
dintre criteriile de mai jos este prezent cel puțin unul:
- eliminare de puroi pe tubul de dren din teritoriul incriminat;
- hemocultură pozitivă cu microorganisme acceptabile în concordanță cu caracteristicile infecției suspectate;
- dovada imagistică (Rx, CT sau MR) a procesului infecțios;
- infecția este susținută de observația medicului curant;
- medicul curant a prescris tratament antimicrobian adecvat infecției suspectate.
a) Infecțiile plăgii operatorii superficiale (de incizie)
Cele 3 criterii care trebuie să fie realizate sunt următoarele:
Criteriul 1: Infecția apare într-un interval de 30 zile de la intervenția chirurgicală
Criteriul 2: Infecția cointeresează numai țesutul cutanat și subcutanat din zona intervenției (inciziei)
Criteriul 3: Este prezentă, cel puțin una, din următoarele condiții:
- secreție purulentă la nivelul inciziei superficiale cu sau fără confirmarea laboratorului;
- din prelevatul secreției sau prelevatul tisular recoltate în condiții aseptice de la nivelul inciziei operatorii superficiale prin cultură pot fi puse în evidență germeni patogeni;
- din simptomele infecției sunt prezente cel puțin unu: durere sau sensibilitate, tumefiere locală, roșeață sau senzație de căldură locală respectiv cazul în care chirurgul a redeschis plaga, exceptând situația unui rezultat microbiologic negativ;
- chirurgul sau medicul curant a diagnosticat infecția plăgii superficiale de incizie.
Nu pot fi considerate infecție a inciziei superficiale următoarele situații:
Abcesul de fir (inflamație și secreție punctiformă la nivelul plăgii de fir);
Infecția la nivelul episiotomiei sau la nivelul plăgii de circumcizie al nou născutului;
Infecția plăgilor înțepate;
Infecția plăgilor de arsură;
Infecția plăgilor de incizie penetrante în fascie sau țesutul muscular.
b) Infecțiile plăgii operatorii profunde
Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt următoarele:
Criteriul 1: Infecția apare în treizeci de zile de la intervenția chirurgicală;
Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an de la aplicare semnifică o infecție nosocomială;
Criteriul 2: Infecția interesează țesuturile profunde (ex. fascia sau musculatura) de la nivelul plăgii operatorii
Criteriul 3: Cel puțin una din următoarele situații trebuie să fie prezentă:
- secreție purulentă din țesuturile profunde ale plăgii operatorii dar fără cointeresarea organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală;
- dehiscența spontană a plăgii operatorii sau redeschiderea acesteia de către chirurg în cazul în care cel puțin una din următoarele simptome sunt prezente: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate locală cu condiția unei culturi pozitive din prelevatul de secreție sau țesut din plaga interesată (în cazul culturii negative, nu este cazul);
- examenul clinic direct în cazul reintervenției, sau prin examen histologic sau radiologic, se pune în evidență abcedarea sau semnele clare ale unei infecții;
- chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde.
Dacă infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde aie plăgii operatorii diagnosticul va fi de plagă operatorie profundă;
Infecția organului sau cavității operate care se drenează prin plagă, este considerată infecție de plagă operatorie profundă.
c) Infecțiile postoperatorii ale organelor sau cavităților instrumentate
Aceste infecții pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție țesutul cutanat, fascia și musculatura)
Pentru infecțiile incluse în această subgrupă este necesară localizarea topografică mai exactă a infecției după clasificarea recomandată mai jos:
Infecțiile căilor urinare
Infecțiile căilor respiratorii superioare, faringita
Infecția căilor respiratorii inferioare (excepție pneumonia)
Infecția arterială sau venoasă
Miocardita și pericardita
Endocardita
Mediastinita
Infecțiile ochiului excepție conjunctivita
Infecțiile urechii și mastoidei
Infecțiile cavității bucale (stomatită, glosită, parodontită)
Sinuzitele
Infecțiile tractului gastro-intestinal
Infecțiile cavității intraabdominale
Infecțiile intracraniene ale țesutului nervos și durei
Meningita sau ventriculita
Abcesul spinal fără meningită
Infecțiile organelor reproductive feminine și masculine
Infecțiile vaginului
Abcesul mamar și mastita
Endometrita
Infecțiile intraarticulare și ale bursei
Osteomielita
Infecțiile meniscului intraarticular
Cele 3 criterii obligatorii pentru diagnosticul situațiilor de mai sus sunt:
Criteriul 1: Infecția apare în intervalul de până la 30 zile de la intervenția chirurgicală. Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an are semnificația infecției nosocomiale.
Criteriul 2: Infecția poate apărea cu orice localizare topografică în funcție de organul sau cavitatea interesată în intervenția chirurgicală, exceptând țesutul cutanat, fascia și musculatura.
Criteriul 3: Din condițiile următoare cel puțin una trebuie să fie prezentă:
- secreție purulentă eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată;
- rezultat pozitiv în cultură microbiologică dintr-o probă de secreție sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavității vizată prin intervenția chirurgicală;
- examenul clinic direct în timpul reintervenției, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidență un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală;
- chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavității operate
Este posibil ca infecția organului sau cavității operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reintervenție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate ca o complicație a plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltată din organe sau cavități este secreție de plagă operatorie profundă.
Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puțin unuia din următoarele 4 criterii:
Criteriul 1: La examinarea fizică și stetacustică a bolnavului sunt prezente raluri crepitante sau zonă de matitate în aria pulmonară
și
din următoarele este prezent cel puțin un simptom:
- apariția unei expectorații sau schimbarea caracterului expectorației anterioare
- hemocultură pozitivă cu floră microbiană patogenă;
- demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau bioptic.
Criteriul 2. Examenul radiologic pulmonar al bolnavului evidențiază un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formațiune cavitară pulmonară sau o cointeresare pleurală
și
prezența a încă cel puțin unul din următoarele semne:
- secreție purulentă pe drenul aplicat al teritoriului atins;
- hemocultură pozitivă cu floră microbiană concordantă cu aspectul infecției suspicionate;
- infecția demonstrată prin explorări de imagistică (CT, MR, sau Echografie);
- izolarea unui virus sau demonstrarea antigenului specific viral din secrețiile tractusului respirator;
- determinarea serologică a unui anticorp IgM specific sau creșterea de cel puțin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specific din probe de seruri perechi;
- histologie relevantă pentru pneumonie.
Criteriul 3. La copilul de un an sau sub un an prezența obligatorie a cel puțin 2 semne din următoarele:
- apnee, tahicardie sau bradicardie, detresă respiratorie, tuse, wheezing
și
cel puțin una din următoarele condiții:
- secreții mai abundente la nivelul căilor respiratorii;
- expectorație nou apărută sau schimbarea caracterelor expectorației;
- izolarea prin hemocultură pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologică a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de cel puțin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe de seruri perechi;
- izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau probă bioptică;
- demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii;
- histologie relevantă pentru pneumonie.
Criteriul 4. La copilul de un an sau sub un an examenul radiologic evidențiază un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitară sau de condensare pulmonară sau o cointeresare pleurală.
și
cel puțin una din următoarele:
- secreții mai abundente la nivelul căilor respiratorii;
- expectorație nou apărută sau schimbarea caracterelor expectorației;
- izolarea prin hemocultură pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologică a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de cel puțin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe de seruri perechi;
- izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau probă bioptică;
- demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii;
- histologie relevantă pentru pneumonie.
Examenul microbiologic prin cultură efectuată din secrețiile expectorate nu simt de prea mare utilitate în diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru orientarea etiologică respectiv evaluarea sensibilității la antibioticele chimioterapice.
Examinările radiologice seriate pot avea o utilitate net superioară față de imaginile unice.
a) Septicemia dovedită etiologic prin examene de laborator
Din cele 2 criterii de mai jos cel puțin unul trebuie să fie îndeplinite:
Criteriul 1: una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitivă pentru microorganisme
și
microorganismul izolat din hemocultură nu este în relație de cauzalitate cu alte infecții ale pacientului
Criteriul 2: Din simptomele de mai jos prezența a cel puțin unul este obligatorie:
La bolnavul peste vârsta de un an:
- febră (peste 38°C), frisoane, hipotensiune.
La copilul de un an sau sub un an:
- febră (peste 38°C) apnee, bradicardie,
și
din cele trei situații de mai jos cel puțin una trebuie să fie îndeplinită:
- flora bacteriană comensală (de ex. difteromorfii, Bacillus sp. Propionihacterium sp., stafilococi coagulazo negativi, etc.) trebuie să fie prezentă în hemocultură în cel puțin două probe recoltate la intervale de timp diferite;
- flora comensuală mai sus citată este în hemocultură pozitivă a unui pacient cu cateter vascular montat și medicul curant recomandă antibioticoterapie adecvată;
- testele directe de evidențiere a unor antigenele specifice din sânge sunt pozitive (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, streptococi grup B., etc.)
și
toate aceste simptomatologii și probe pozitive de laborator nu sunt în relație cu o altă infecție a pacientului.
Flebita purulentă, confirmată prin cultură pozitivă din recoltarea de pe cateterul vascular dar fără hemocultură pozitivă este considerată infecție locală vasculară.
Hemocultură pozitivă care nu poate fi corelată cu altă infecție a bolnavului este considerată infecție bacteriologic confirmată a țesutului sangvin.
Pseudobacteriemiile (bacteriemiile tranzitorii sau prin suprainfectare probei recoltate) nu sunt considerate infecții nosocomiale ale țesutului sangvin.
b) Septicemia clinică (Starea toxico-septică clinică)
Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare realizarea următoarelor 4 criterii:
Criteriul 1: Din simptomatologia de mai jos prezența a cel puțin unui simptom:
La bolnavul cu vârstă peste un an:
- febră (peste 38°C), hipotensiune cu presiunea sistolică de 90 mmHg sau sub această valoare, oligurie cu 20 ml/oră excreție sau sub această valoare.
La copilul de un an sau sub această vârstă:
- febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie.
și
Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltată sau are o hemocultură negativă
și
Criteriul 3: cu excepția simptomatologiei amintite la criteriul 1, nu sunt alte semne relevante pentru o altă infecție
și
Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat pentru septicemie.
Septicemia care se confirmă prin hemocultură pozitivă este considerată septicemie confirmată prin examene de laborator
c). Septicemia nosocomială prin cateterism central - definiție epidemiologică
Definiția se bazează pe prezența unui cateter cu capătul terminal în apropierea inimii sau este montat într-o arteră sau venă centrală. Cateterul montat la nivelul arterei sau venei ombilicale este considerat cateter central.
Infecția sanguină se consideră nosocomială în relație cu folosirea cateterului, dacă infecția apare la 48 ore de la aplicare. Dacă infecția apare peste 48 ore de la montarea cateterului și nu sunt depistate alte cauze pentru septicemie, definiția de mai sus poate fi acceptată și în acest caz.
d). Septicemia nosocomială prin cateterism central - definiție clinică
Definiția se bazează pe evidențierea bacteriemiei /fungemiei la cel puțin o hemocultură efectuată la un bolnav cu cateter vascular care prezintă o simptomatologie clinică compatibilă cu starea septică (febră, frison, hipotensiune)
și
cu excepția cateterului nu are alte cauze depistate pentru septicemie
sau
oricare din situațiile de mai jos:
- rezultatul unei culturi semnificativ pozitive de pe cateterul central (semicantitativ peste 15 colonii/ unit. cateter sau cantitativ peste 10^3 microorganisme/unitate de cateter) cu microorganisme izolate identice (specie și antibiocinotipie) cu microoganismele izolate din hemocultura recoltată din circulația periferică;
- rezultatul culturilor microbiene recoltate concomitent din vasele centrale și periferic sunt pozitive și raportul exprimării cantitative central /periferic este peste 5/1;
- rezultatele culturilor microbiene recoltate în timpi diferiți (peste 2 ore diferență) de la nivelul vaselor centrale și periferice demonstrează identitate de patogen izolat.
Grupele de Infecții nosocomiale cu frecvența mai scăzută:
a) Bronșita-, traheobronșita-, bronșiolita-, traheita- nosocomială
Pentru definirea infecțiilor traheobronșice prezența a cel puțin unuia din următoarele criterii sunt obligatorii:
Criteriul 1: bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie
și
din cele de mai jos sunt prezente cel puțin două simptome, fără o altă cauză:
- febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărută sau cu creștere cantitativă progresivă a acesteia, stridor, respirație superficială
și
realizarea a cel puțin unuia din cele de mai jos:
- cultura pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic
- detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator.
Criteriul 2: la copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau radiologie de pneumonie
și
din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două semne:
- febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărată sau cu creștere cantitativă progresivă a acesteia, stridor, detresă respiratorie, apnee sau bradicardie,
și
este îndeplinită cel puțin una din următoarele situații:
- cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic;
- detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator;
- apariția anticorpilor IgM specifice sau creșterea de cel puțin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici la investigarea sero-etiologică, pe probe de seruri perechi.
Nu sunt incluse bronșitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, cu excepția cazurilor în care suprainjecția acută poate fi demonstrată etiologic.
b) Alte infecții nosocomiale ale tractului respirator inferior
Din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite cel puțin unul:
Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din țesutul pulmonar sau lichid pleural
Criteriul 2: Intraoperator sau histopatologic se observă abces sau empiem
Criteriul 3: Examenul radiologic pulmonar prezintă imagine de abces
Concomitenta pneumoniei și a infecției acute a căilor respiratorii inferioare cu aceeași etiologie identificata obligă la încadrarea patologiei la "Pneumonie".
Abcesul pulmonar sau empiemul fără pneumonie se încadrează la infecții ale tractului respirator inferior
a) Infecțiile pielii
Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unul este obligatorie:
Criteriul 1: Prezența unei secreții purulente, pustulă, veziculă sau furuncul la nivelul pielii bolnavului.
Criteriul 2: Din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două și acestea nu sunt în legătură cu alte infecții ale organismului:
- durere sau sensibilitate, tumefacție, roșeață sau senzație de căldură la nivelul regiunii afectate
și
din situațiile de mai jos este prezentă cel puțin una:
- din aspiratul regiunii afectate sau din prelevatul secreției prezente cultura microbiologică este pozitivă. Dacă microorganismul identificat face parte din flora normală a pielii (de ex. stafilococ coagulazo-negativ, micrococi, difteroides, etc.) izolatul trebuie să fie monoetiologic în cultură pură.
- hemocultură pozitivă fără o altă cauză depistată
- în prelevatul tisular din regiunea afectată sau la un examen serologic se pune în evidență un antigen specific (de ex. ale virusurilor herpes simplex, Varicella zoster sau ale H. influenzae, N. meningitidis, etc.)
- la examenul histologic provenit din regiunea afectată se pun în evidență macrofage polinucleare;
- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpii specifici IgM sau creșterea de cel puțin 4 ori ai IgG-urilor specifici în probe de seruri perechi.
Infecția nosocomială a pielii poate rezultă din variate situații ca urmare a activității de îngrijiri din spitale. Infecțiile plăgii superficiale de incizie, pustulele nou-născutului, decubitele și plăgile post combustie suprainfectate, abcesul mamar și mastita nu fac parte din subgrupa infecțiilor nosocomiale ale pielii.
b) Infecțiile țesuturilor moi subcutane (fasceita necrozantă, gangrena, celulita necrozantă, miozita, limfadenita, limfangita)
Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puțin unul din următoarele criterii:
Criteriul 1: din țesuturile sau secrețiile regiunii afectate cultivarea microbiologică este pozitivă
Criteriul 2: prezența unei secreții purulente la nivelul regiunii afectate
Criteriul 3: intraoperator sau la examenul histopatologic sunt observate abces sau alte semne relevante pentru un proces infecțios
Criteriul 4: din simptomele de mai jos, fără o legătură depistată cu o altă infecție, sunt prezente durerea și roșeața locală, tumefierea și senzația de arsură la nivelul regiunii afectate
și
cel puțin una din următoarele situații:
- hemocultură pozitivă
- depistarea unor antigene specifice din sânge sau urină (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, streptococi de grup B, Candida sp., etc.)
- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau creșterea de cel puțin 4 ori ai IgG-urilor specifici în probe de seruri perechi.
Nu fac parte din subgrup: infecțiile plăgii care afectează concomitent pielea și țesuturile moi profunde (fascia, țesutul muscular), infecțiile plăgii de decubit, infecțiile țesuturilor profunde ale bazinului.
c) Infecția plăgilor de decubit
Pentru diagnostic sunt necesare următoarele criterii:
Criteriul 1: Prezența, fâră legătură cu o altă infecție, a cel puțin două din următoarele simptome: roșeața pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei plăgii de decubit
și
Din condițiile de mai jos îndeplinirea a cel puțin unu:
- din secreția sau țesutul local recoltat corespunzător cultură microbiană pozitivă;
- hemocultură pozitivă fără o altă cauză depistată.
Prezența numai a secreției purulente nu confirmă infecția.
Simpla prezență a microorganismelor din prelevatul de pe suprafața decubitului nu este suficient. În cazul decubitelor recoltarea trebuie să cuprindă însămânțarea aspiratului de la nivelul marginilor plăgii sau ale prelevatelor tisulare din plagă.
d) Infecțiile plăgii de arsură
Pentru diagnostic sunt necesare prezența a cel puțin unuia din următoarele criterii:
Criteriul 1: Apariția sau schimbarea caracterului plăgii de arsură cu detașarea bruscă a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariția edemului la marginile plăgii
și
Examenul histologic, confirmă pătrunderea microorganismelor în țesuturile sănătoase din vecinătate.
Criteriul 2: Apariția sau schimbarea caracterului plăgii de arsură cu detașarea bruscă a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariția edemului la marginile plăgii
și
Apariția a cel puțin una din următoarele condiții:
- hemocultură pozitivă fără alte cauze determinante;
- prezența virusului herpetic demonstrată prin cultură sau examen electronomicroscopic sau prezența evidentă a incluziunilor virale la examenul electronomicroscopic din prelevatul bioptic tisular.
Criteriul 3: La bolnavul cu arsură sunt prezente cel puțin două din condițiile de mai jos, fără o altă cauză cunoscută: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 36°C), hipotensiune, oligurie (sub 20 ml/oră), hiperglicemie sub dieta glucidică anterior tolerată sau semne de confuzie mintală
și
Îndeplinirea a cel puțin una din următoarele condiții:
- examenul histopatologic confirmă pătrunderea microorganismelor în țesuturile sănătoase din vecinătate;
- hemocultură pozitivă:
- prezența virusului herpetic demonstrată prin cultură sau examen electronomicroscopic sau prezența evidentă a incluziunilor virale la examenul electronomiscroscopic din prelevatul bioptic tisular.
Numai prezența unei secreții purulente de la nivelul plăgii nu este criteriu de certitudine prin posibilitatea apariției acesteia și în cadrul deficiențelor de îngrijire corespunzătoare a plăgii. Prezența singulară a sindromului febril la bolnavul cu arsură nu este argument convingător. Febra poate fi de resorbție, în urma distrugerii tisulare.
e) Abcesul mamar sau mastita
Sunt necesare prezența a cel puțin unuia din următoarele criterii:
Criteriul 1: Prelevatele recoltate intraoperator prin aspirare sau bioptic sunt pozitive pentru microorganisme în cultură
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne patognomonice pentru un proces infecțios
Criteriul 3: febră (peste 38°C) și sindrom inflamator local la nivelul mamelei,
și
Medicul curant a emis diagnosticul de abces mamar
Abcesul mamar apare de cele mai dese ori post partum. Abcesele mamare care apar în primele 7 zile după naștere sunt considerate infecții nosocomiale.
f) Infecția ombilicală (omphalita)
Pentru susținerea diagnosticului prezența a cel puțin unuia din criteriile de mai jos sunt obligatorii:
Criteriul 1: La nivelul bontului ombilical al nou-născutului apare roșeață locală și secreție seroasă
și
Din situațiile de mai jos se realizează cel puțin una:
- din secreția sau aspiratul local cultura microbiană este pozitivă;
- hemocultură pozitivă.
Criteriul 2: La nivelul bontului ombilical al nou-născutului apare roșeață locală și secreție purulentă.
Infecțiile care apar după cateterismul arterei sau venei ombilicale sunt considerate infecții vasculare.
Sunt considerate ca infecții nosocomiale și infecțiile bontului ombilical care apar în primele 7 zile de la externarea nou născutului.
g) Pustuloza nou născutului
Din criteriile de mai jos realizarea a cel puțin unuia este obligatoriu:
Criteriul 1: Nou-născutul are una sau mai multe pustule
și
Medicul curant emite diagnosticul de infecție a pielii
Criteriul 2: Nou-născutul are una sau mai multe pustule
și
Medicul curant aplică o antibiotico-terapie adecvată.
Nu sunt incluse în acest subgrup: eritema toxică și sindroamele pustuloase neinfecțioase
Sunt considerate nosocomiale și pustulele infecțioase care apar în primele 7 zile de la externarea nou născutului.
a) Infecția arterială și venoasă
Pentru diagnostic sunt necesare realizarea a cel puțin unuia din cele 5 criterii:
Criteriul 1: Din artera sau vena excizată chirurgical cultură microbiană pozitivă
și
Hemocultura nu a fost efectuată sau a fost negativă
Criteriul 2: Intra-operator sau la examenul histopatologic al arterelor sau venelor există constatarea semnelor unei infecții.
Criteriul 3: Din semnele de mai jos trebuie să fie prezent cel puțin unul, în absența altor cauze infecțioase depistate: febră peste 38°C, durere, roșeața pielii sau senzație de căldură la nivelul regiunii afectate,
și
Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativă,
însămânțată de pe vârful materialului endovascular
și
hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ.
Criteriul 4: Secreție purulentă la nivelul vasului din teritoriul afectat
și
hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ
Criteriul 5: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente, în absența altor cauze depistate, cel puțin unul din următoarele semne:
febră (peste 38^C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, letargie sau roșeața dureroasă sau senzație de căldură la nivelul regiunii afectate
și
au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativă, însămânțată de pe vârful materialului endovascular
și
hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ
Infecția intravasculară unde hemocultura este pozitivă se consideră infecție sangvină microbiologic dovedită.
Infecțiile vasculare din zona graftului, shuntului, fistulei sau canulei în cazul în care hemocultura este negativă sunt considerate infecții sanghine în relație cu cateter vascular central
b) Endocardita de valvă (naturală sau artificială)
Din criteriile de mai jos cel puțin unul trebuie să fie prezent:
Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din proba recoltată de pe valve sau vegetații cardiace
Criteriul 2: La bolnav sunt prezente, fără o altă cauză cunoscută, două sau mai multe semne din următoarele: febră (peste 38°C), sufluri cardiace noi sau modificarea suflurilor cardiace, semne de embolie, sindroame cutanate (peteșii, echimoze, noduli subcutanați dureroși, insuficiență cardiacă congestivă sau tulburări de ritm cardiac)
și
Din următoarele situații este prezentă cel puțin una:
- două sau mai multe hemoculturi pozitive;
- prelevatul recoltat de pe valve confirmă, prin examen direct și colorație Gram, prezența bacteriilor în absența sau în cazul negativității hemoculturilor;
- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetații pe valvele cardiace;
- examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene /de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, streptococi grup B, etc.);
- examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi
și
antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat.
Criteriul 3: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente două sau mai multe din semnele de mai jos: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, sufluri cardiace noi sau schimbarea caracteristicilor suflurilor, embolie, sindroame cutanate (peteșii, echimoze, noduli subcutanați dureroși), insuficiență cardiacă congestivă, tulburări de ritm cardiac (de conducere)
și
Cel puțin una din următoarele situații:
- două sau mai multe hemoculturi pozitive
- prelevatul recoltat de pe valve confirmă, prin examen direct și colorație gram, prezența bacteriilor în absența sau în cazul negativității hemoculturilor
- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetațiuni pe valvele cardiace
- examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, Streptococi grup B, etc.)
- examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi
și
antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat
c) Miocardita sau pericardita
Pentru diagnostic este necesar cel puțin unul din următoarele criterii:
Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din prelevatul de țesut pericardic sau aspirat din lichidul pericardic recoltate intraoperator
Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fără o legătură evidentă cu o altă cauză, sunt prezente cel puțin două: febră (peste 38°C), durere toracică, puls paradox sau arie cardiacă mărită
și
Cel puțin una din situațiile următoare:
- simptomatologie ECG relevantă pentru miocardită sau pericardită;
- serologie sangvină pozitivă pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, etc.);
- examenul histopatologic confirmă miocardită sau pericardită;
- echografia, CT sau MR confirmă existența lichidului pericardic.
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin două semne, fără legătură cu o altă cauză depistată, din următoarele: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, puls paradox sau arie cardiacă mărită,
și
Cel puțin una din situațiile de mai jos:
- simptomatologie ECG relevantă pentru miocardită sau pericardită;
- serologie sangvină pozitivă pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, etc.);
- examenul histopatologic confirmă miocardită sau pericardită;
- echografia, CT sau MR confirmă existența lichidului pericardic.
Pericarditele după operațiile de chirurgie cardiacă sau după infarctul miocardic de cele mai multe ori nu sunt de cauză infecțioasă.
d) Mediastinita
Pentru diagnostic prezența a cel puțin unul din criteriile de mai jos trebuie să fie prezent:
Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din însămânțarea prelevatelor de țesut miocardic sau aspirat din situsul mediastinal recoltate intraoperator
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate semnele mediastinitei
Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidentă, din următoarele semne: febra (peste 38°C), durere toracică sau instabilitate sternală
și
Cel puțin una din următoarele situații:
- evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinală;
- hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă;
- imaginea radiologică a unei umbre mediastinale mult lărgită.
Criteriul 4: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidente, din următoarele semne: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie sau instabilitate sternală
și
Cel puțin una din următoarele situații:
- evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinală;
- hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă;
- imaginea radiologică a unei umbre mediastinale mult lărgită.
Mediastinita și osteomielita concomitentă, apărute după operațiile de chirurgie cardiacă se încadrează la subgrupa mediastinitei.
a) Osteomielita
Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:
Criteriul 1: Din prelevatul de țesut osos al bolnavului cultura microbiană este pozitivă
Criteriul 2: Examenul direct intraoperator sau examenul histopatologic pune în evidență semne clare de osteomielită
Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidente, din următoarele semne: febră (peste 38°C), tumefiere locală dureroasă, senzație de căldură locală sau prezența unei secreții la nivelul locului osteomielitei
și
Cel puțin una din următoarele situații:
- hemocultura bolnavului pozitivă;
- serologie pozitivă pentru antigene microbiene (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae);
- există dovezi de imagistică (radiologie, CT sau MR) pentru osteomielită.
b) Infecțiile articulațiilor și ale bursei
Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:
Criteriul 1: Din lichidul intraarticular sau biopsie sinovială, cultură microbiană pozitivă.
Criteriul 2: Observația directă intraoperatorie sau examenul histopatologic pune în evidență semne clare de artrită sau bursită.
Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin două, fără o altă cauză evidentă, din următoarele semne: durere articulară, tumefiere locală dureroasă, senzație de căldură locală și lichid intraarticular demonstrat cu limitarea mobilității articulare
și
Cel puțin una din următoarele situații:
- prin colorație gram la examenul microscopic direct al lichidului intraarticular sunt prezente bacterii și leucocite;
- prezența unor antigene microbiene în sânge, urină sau lichidul sinovial;
- frotiul preparat din lichidul sinovial și examenul chimic al acestuia sunt relevante pentru prezența unei infecții, în absența unei patologii reumatologice;
- semnele imagistice obținute (radiologie, CT, MR) sunt concludente pentru procesul infecțios.
c) Infecțiile meniscului intraarticular
Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:
Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă rezultată prin însămânțarea țesutului chondroid (meniscal) recoltat intra-operator.
Criteriul 2: Intra-operator prin examen direct sau prin examen histopatologic sunt puse în evidență semne de infecție al meniscului intraarticular.
Criteriul 3: Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale
și
Există dovezi radiologice sau CT, MR de infecție
Criteriul 4: Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale
și
La examenul serologic sau din urină sunt puse în evidență antigene specifice (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitides, streptococi de grup B).
a) Gastroenterite
Dovada a cel puțin unui criteriu din cele de mai jos este necesară:
Criteriul 1: Bolnavul prezintă un tranzit intestinal accelerat cu scaune diareice apoase, cu o durată mai mare de 12 ore, vărsături, cu sau fără febră, situație în care etiologia neinfecțioasă este puțin probabilă (de ex. teste diagnostice, procedură terapeutică, exacerbarea unei stări cronice sau diaree psihică prin stress, etc.)
Criteriul 2: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o altă cauză depistată: senzație de vomă, vărsătură, durere abdominală, cefalee
și
Din situațiile de mai jos cel puțin una este prezentă:
- coprocultura sau prelevatul rectal este pozitiv pentru patogene enterale;
- la examenul electronomicroscopic al prelevatului din materii fecale pot fi puse în evidență microorganisme enteropatogene;
- prin din materii fecale sau examen serologic sunt puse în evidență antigene, respectiv anticorpi microbieni specifici;
- prezența enteropatogenului este dovedită pe cultură celulară (efect citopatogen, evidențierea de toxine, etc.)
- apariția anticorpilor IgM sau creșterea de cel puțin patru ori a titrului anticorpilor IgG în probe de seruri perechi.
b) Infecțiile esofagului, stomacului, intestinului subțire și gros, rectului
Pentru definirea infecțiilor tractului gastro-intestinal - exclusiv gastroenterita și apendicita - sunt necesare a fi îndeplinite cel puțin unul din următoarele criterii:
Criteriul 1: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt demonstrate prezența abcesului sau ale altor semne clare de infecție
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două și nu pot fi depistate alte cauze generatoare respectiv semnele pot fi încadrate în diagnosticul infecției segmentului digestiv dat: febră, vomismente, vomă, durere abdominală sau sensibilitate abdominală
și
Din situațiile de mai jos cel puțin una este îndeplinită
- din secrețiile recoltate intra-operator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat post-operator, cultura microbiană este pozitivă;
- din secrețiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat post-operator prin microscopie extemporanee cu colorație Gram și prin proba hidroxidului de potasiu se pune în evidență prezența bacteriilor;
- hemocultura este pozitivă;
- la examenul radiologic pot fi evidențiate modificări patognomonice;
- la examenul endoscopic sunt puse în evidență modificări patognomonice (esofagită sau proctită candidozică).
c) Hepatitele
Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare îndeplinirea următoarelor criterii: cel puțin două din semnele - febră, anorexie, senzație de vomă, vărsătură, durere sau senzație de plenitudine în hipocondrul drept cu sau fără sindrom icteric sau subicteric, transfuzie în antecedentele personale într-o perioadă de sub 3 luni.
și
din situațiile de mai jos cel puțin una este prezentă:
- test pozitiv pentru antigenele sau anticorpii de fază acută ale hepatitei A, B sau C;
- probe hepatice alterate;
- test pozitiv din urină sau secreție faringiană pentru citomegalovirus sau teste serologice de fază acută (IgM) pentru CMV, HSV, EBV, etc).
Următoarele stări patologice nu pot fi considerate hepatită nosocomială:
- hepatita neinfecțioasă sau icter neinfecțios;
- hepatită toxică post alcoolică sau alte substanțe cu toxicitate hepatică;
- patologia obstructivă de căile biliare sau hepatita și icterul urmare a colecistitei sau angiocolitei.
d) Infecțiile intraabdominale neclasificate în alte locuri (vezicula biliară și ficat - excepție hepatita sau localizări la nivelul splinei, pancreasului, peritoneului, cavității subfrenice sau subdiafragmatic și alte țesuturi intraabdominale)
Pentru diagnostic sunt necesare îndeplinirea a cel puțin unul din următoarele criterii:
Criteriul 1: Din secreția purulentă recoltată intra-operator sau din aspirat intraabdominal cultura microbiologică este pozitivă.
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne clare pentru un proces infecțios.
Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două: febră, anorexie, senzație de vomă, vărsătură, durere abdominală sau sindrom icteric
și
Din situațiile de mai jos cel puțin una este prezentă:
- din conținutul drenului aplicat intraoperator cultura microbiană este pozitivă;
- din secrețiile intraabdominale recoltate intraoperator sau din prelevatul histopatologic prin colorație gram la examinare microscopică sunt puse în evidență bacterii;
- hemocultura este pozitivă și semnele investigației imagistice (radiologic, echografic, CT, MR sau investigare cu izotopi) pledează pentru o infecție intraabdominală.
Pancreatita acută nu se încadrează în subgrup decât cu condiția originii infecțioase ale acestuia.
e) Enterocolita necrozantă
Pentru diagnosticul enterocolitei necrozante la sugar sunt necesare prezența următoarelor:
Cel puțin două din următoarele semne, fără o altă cauză determinată: vărsătură, distensie abdominală, resturi alimentare în stomac și prezența macroscopică sau microscopică a sângelui în materiile fecale
și
cel puțin una din următoarele semne radiologice
- pneumoperitoneu;
- pneumatoză intestinală;
- imagini nemodificate și rigide la nivelul anselor intestinului subțire.
a) Endometrita
Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu:
Criteriul 1: Din prelevatul intraoperator, aspirat endocavitar sau biopsie, cultură microbiană pozitivă
Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fără o altă cauză determinată, sunt prezente cel puțin două: febră (peste 38°C) durere abdominală, sensibilitate uterină sau secreție purulentă din cavitatea uterină
Endometrita post partum este considerată infecție nosocomială cu excepția situațiilor în care lichidul amniotic a fost infectat inaintea internării în spital sau preluarea gravidei în spital a avut loc după 48 ore de la ruperea membranelor.
b) Infecțiile episiotomiei
Pentru diagnostic sunt necesare realizarea următoarelor criterii:
Criteriul 1: După naștere vaginală la plaga de episiotomie este prezentă o secreție purulentă.
Criteriul 2: După naștere vaginală pe locul plăgii episiotomiei apare abcesul
După unele opinii episiotomia nu este intervenție chirurgicală.
c) Infecțiile în situsul bontului vaginal
Pentru diagnostic sunt necesare cel puțin unul din următoarele criterii:
Criteriul 1: De la nivelul bontului vaginal după histerectomie se elimină o secreție purulentă.
Criteriul 2: La nivelul bontului vaginal după histerectomie apare un abces
Criteriul 3: Din secrețiile de la nivelul bontului vaginal după histerectomie, cultura microbiologică este pozitivă.
Infecția bontului vaginal se încadrează în subgrupa infecției de organ.
d) Alte infecții ale organelor genitale (epididimită, prostatită, vaginită, ooforită, metrita și alte infecții profunde ale țesuturilor din micul bazin), cu excepția endometritei și ale infecției bontului vaginal
Din criteriile de mai jos cel puțin una trebuie să fie prezentă:
Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din secreția sau prelevatul histologic recoltat din regiunea afectată
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic pot fi observate semne relevante pentru un proces infecțios sau abces
Criteriul 3: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două fără o altă cauză depistată: febră peste 38°C, senzație de vomă, vărsătură, durere, sensibilitate sau disurie
și
cel puțin una din următoarele situații:
- hemocultură pozitivă;
- procesul patologic a fost diagnosticat de medic.
a) Infecții intracraniene (abcesul, infecția sub- și epi-durală, encefalita)
Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:
Criteriul 1: Din prelevatul de țesut nervos intracranian sau dura mater cultură microbiană pozitivă.
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic se evidențiază semnele unui abces sau ale unui proces infecțios.
Criteriul 3: Din semnele de mai jos, în absența unei alte cauze, sunt prezente cel puțin două: cefalee, vertij, febră peste 38°C, semne de focar, tulburare senzorială sau confuzie
și
- din prelevatul de țesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intra-operator sau necroptic, cultura microbiană este pozitivă;
- prezența antigenului specific în sânge sau urină;
- infecția are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografic);
- anticorpi specifici de fază acută (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de cel puțin 4 ori din probe de seruri perechi
și
în diagnosticul ante-mortem medicul a dispus terapia antimicrobiană adecvată.
Criteriul 4. La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sus prezente cel puțin două: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, semne de focar sau tulburări senzoriale
și
cel puțin una din situațiile de mai jos:
- din prelevatul de țesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiană este pozitivă;
- prezența antigenului specific în sânge sau urină:
- infecția are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografic);
- anticorpi specifici de fază acută (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de cel puțin 4 ori pe probe de seruri recoltate în dinamică (seruri perechi).
În cazul prezenței concomitente a meningitei și abcesului intracranian infecția este considerată și încadrată ca infecție intracraniană.
b) Meningită sau ventriculită
Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unul este obligatorie:
Criteriul 1: din lichidul cefalorahidian recoltat cultura microbiană este pozitivă
Criteriul 2: din semnele de mai jos, în absența altor cauze, cel puțin unul este prezent: febră (peste 38°C), cefalee, redoarea cefei, semne de iritație meningeală, semne patognomonice la nivelul nervilor cranieni, iritabilitate
și
din situațiile de mai jos cel puțin una este realizată
- în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută, albuminorahia crescută și/sau glicorahia scăzută;
- colorarea Gram și examenul microscopic direct, confirmă prezența bacterii1or în LCR;
- hemocultură pozitivă;
- examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urină este pozitivă;
- prezența anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de cel puțin 4 ori din probe seruri perechi
și
în cazul diagnosticului ante-mortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvată cazului.
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin unul, fără o altă cauză evidentă: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, redoarea cefei, semne de iritație meningeală, semne patognomonice pentru nervi cranieni, iritabilitate
și
cel puțin una din situațiile de mai jos:
- în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută, albuminorahia crescută și/sau glicorahia scăzută;
- colorația Gram și examenul microscopic direct, confirmă prezența bacteriilor în LCR;
- hemocultură pozitivă;
- examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urină este pozitivă;
- prezența anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de cel puțin ori din probe seruri perechi
și
în cazul diagnosticului ante-mortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvată cazului.
Meningita nou născutului se consideră nosocomială cu excepția situației în care sunt dovezi pentru transmiterea transplacentară;
Meningoencefalita este considerată meningită;
Abcesul spinal asociat cu meningită este încadrat ca meningită:
Infecția după shunt se consideră infecție de plagă cu condiția să apară într-un interval de un an.
c) Abces spinal fără meningită
Pentru diagnostic necesită prezența a cel puțin unui criteriu din următoarele:
Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultura microbiană este pozitivă
Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul, histopatologic sunt observate semne de abces
Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin unu și nu există altă relație de cauzalitate cunoscută: febră peste 38°C, durere, sensibilitate locală, semne de radiculită, parapareză sau paraplegie
și
cel puțin una din situațiile de mai jos:
- hemocultură pozitivă;
- există dovezi (radiologice, CT, MR, mielografie, echografie, explorare cu izotopi) pentru abcesul spinal
și
ante-mortem medicul a dispus tratamentul antimicrobian adecvat.
Abcesul spinal concomitent cu meningită se încadrează în subgrupa meningită.
a) Conjunctivita
Cel puțin unul din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite:
Criteriul 1: Din proba de secreție purulentă recoltată de la nivelul conjunctivei oculare sau ale țesuturilor din vecinătate (pleoapă, cornee, glande lacrimale) cultura microbiologică este pozitivă
Criteriul 2: La nivelul conjunctivei oculare sau ale zonelor oculare învecinate apare durerea și roșeața
și
din semnele de mai jos cel puțin unul este prezent
- în secreția conjunctivală, la examenul nativ colorat gram sunt observate leucocite și bacterii
- există o secreție purulentă în zona afectată;
- investigarea secreției este pozitivă pentru antigene specifice (ELISA sau IF pentru Chlamidydia trachomatis, Herpes simplex, Adenovirus, etc.);
- la examenul microscopic al secreției sunt prezente macrofagele polinucleare;
- cultura virală este pozitivă;
- sunt detectați anticorpi specifici de fază acută (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de cel puțin 4 ori în probe de seruri perechi.
Infecțiile globului ocular nu fac parte din această subgrupă
Conjunctivita iritativă (de ex. după instilațiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale. Conjunctivitele în cadrul infecțiilor virale sistemice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din patologia specificata
b) Infecțiile ochiului
Pentru diagnostic este necesară realizarea a cel puțin unuia din următoarele criterii:
Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea apoasă, însămânțarea microbiologică rezultă cultură pozitivă
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o altă cauză depistată: durere oculară, tulburare de acuitate vizuală, hipopion (secreție purulentă în camera anterioară)
și
cel puțin una din situațiile de mai jos:
- medicul specialist a diagnosticat o infecție oculară;
- sunt detectate antigene specifice din sânge (de ex. H influenzae, S. pneumoniae);
- hemocultură pozitivă.
c) Infecțiile urechii, mastoidei și apofizei mastoidei
Pentru diagnosticul infecției sunt utilizabile următoarele criterii:
Pentru otita externă cel puțin unul din criteriile de mai jos:
Criteriul 1: Din secreția purulentă a conductului auditiv, cultură microbiană pozitivă.
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos prezența a cel puțin unu, fără o altă acuză determinată: febră peste 38°C, durere și eritem local sau secreție purulentă la nivelul conductului auditiv
și
din secreția purulentă, examenul microscopic colorat gram pune în evidență prezența microorganismelor.
Pentru otita internă cel puțin unul din criteriile de mai jos:
Criteriul 1: Din secreția urechii interne, recoltată intraoperator, cultura a fost pozitivă.
Criteriul 2: Medicul a emis diagnosticul de otită medie.
Pentru mastoidită cel puțin unul din criteriile de mai jos:
Criteriul 1: Din secreția purulentă, de la nivelul mastoidei, cultură microbiană pozitivă.
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel puțin unul, fără o altă cauză determinată: febră peste 38°C, durere, sensibilitate și eritem local, cefalee sau pareză facială
și
prezența a cel puțin uneia din situațiile de mai jos:
- evidențierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat Gram, din prelevatul secreției purulente de la nivelul mastoidei;
- examenul serologic evidențiază prezența antigenelor specifice.
d) Infecțiile din cavitatea bucală (stomatita, glosita și parodontita)
Pentru diagnostic este necesar realizarea a cel puțin unul din următoarele criterii:
Criteriul 1: Din secreția purulentă a țesuturilor din cavitatea bucală cultură pozitivă
Criteriul 2: La examenul cavității bucale (examen fizic, intraoperator sau histopatologic) abcesul sau semnele clare ale infecției sunt prezente
Criteriul 3: Cel puțin unul din următoarele semne sunt prezente, fără o altă cauză determinată: abces, exulcerații, pete albe proeminente pe mucoasă inflamată sau plăci / depozite pe mucoasa cavității bucale
și
cel puțin una din următoarele situații:
- la examenul microscopic al prelevatului recoltat, colorat Gram, se observă prezența bacteriilor;
- probă pozitivă cu hidroxid de potasiu;
- la examenul microscopic al prelevatului recoltat sunt observate macrofage polinucleare;
- apariția anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau creșterea de cel puțin 4 ori a titrului anticorpilor specifici IgG, la examenul serologic, pe probe de seruri perechi;
- medicul a stabilit diagnosticul de infecție a cavității bucale și a aplicat un tratament local sau peroral antifungic adecvat.
Infecția herpetică, caz nou, cu manifestare la nivelul cavității bucale poate fi nosocomială, dar infecția recidivant / reacutizată nu se încadrează în această categorie de infecții
e) Sinuzitele fronto-maxilare
Din criteriile de mai jos realizarea a cel puțin unul este obligatorie pentru diagnostic:
Criteriul 1: Din secreția purulentă a cavităților paranazale și maxilare cultură microbiană pozitivă
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos cel puțin unul este prezent, fără o altă acuză depistată: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate la suprafața zonei sinusului afectat, cefalee, rinoree cu secreție purulentă sau obstrucție nazală
și
cel puțin una din următoarele situații:
- rezultat edificator la examenul radiologie;
- imagine radiografică relevantă.
f) Infecțiile căilor respiratorii superioare (faringita, laringita și epiglotita)
Din criteriile de mai jos cel puțin unul este realizat:
Criteriul 1: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o altă cauză depistată: febră peste 38°C, eritemul mucoaselor, durere în gât, tuse, disfagie, secreție purulentă faringiană
și
din situațiile de mai jos este realizată cel puțin una:
- din prelevatele regiunii afectate cultura microbiană pozitivă;
- hemocultură pozitivă;
- examenul sângelui sau secreției tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice;
- prezența anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau creșterea de cel puțin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe de seruri perechi;
- medicul a emis diagnosticul de infecție respiratorie acută.
Criteriul 2: La examenul fizic, intra-operator sau histopatologic se constată prezența abcesului
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin două din semnele de mai jos, fără o altă cauză depistată: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, rinoree sau secreție purulentă la nivelul faringelui
și
cel puțin una din situațiile de mai jos este realizată:
- din prelevatele regiunii afectate, cultura microbiană a fost pozitivă;
- hemocultură pozitivă;
- examenul sângelui sau secreției tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice;
- prezența anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau creșterea de cel puțin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe de seruri perechi;
- medicul a emis diagnosticul de infecție respiratorie acută.
a) Infecțiile diseminate
Sunt infecții care cointeresează mai multe organe sau sisteme fără o localizare regională / teritorială caracteristică. De cele mai multe ori sunt de etiologie virală (rubeolă, rujeolă, infecția urliană, varicela, eritema infectiosum, infecția HIV, etc.)
Diagnosticul de cele mai multe ori se bazează pe simptomatologia clinică și probe de laborator pentru diagnosticul etiologia
Febra de origine necunoscută (FUO) și starea toxico-septică a nou născutului nu sunt încadrate în acest grup de patologie.
Exantemele virale și eruptive fac parte din acest grup de patologie.
1) Infecțiile urinare
a) Infecțiile urinare la bolnavii necateterizați
Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos:
- febră peste 38°C și / sau frison
- apariția sau accentuarea unei jene dureroase la micțiune și / sau disurie;
- apariția sau accentuarea unei senzații dureroase suprapubiene;
- modificarea caracteristicilor urinii emise;
- deteriorarea stării fizice și / sau mentale, eventual incontinență urinară.
b) Infecțiile urinare la bolnavii cu cateter urinar
Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a cel puțin două din următoarele:
- febră peste 38°C și / sau frison;
- apariția senzației dureroase sau de tensiune suprapubiană;
- modificarea caracteristicilor urinii emise;
- deteriorarea stării fizice și / sau mintale.
2) Infecțiile respiratorii
a) Faringită și răceală simplă
Dintre semnele și simptoamele de mai jos prezenta a cel puțin două:
- rinoree și / sau strănut;
- congestie și / sau obstrucție nazală;
- durere faringiana, disfonie și / sau deglutiție dureroasă;
- tuse neproductivă;
- micro-limfadenopatie latero-cervicală dureroasă.
b) Viroza asemănătoare stării gripale
Prezența stării febrile (peste 38°C) și cel puțin trei din următoarele: frison, cefalee sau durere oculară retrobulbară, mialgie, astenie
sau
inapetență, durere în gât, apariția sau accentuarea tusei uscate.
c) Bronșită șl traheobronșită
În prezența unui examen radiologic toracic negativ sau în absența acestuia este obligatorie prezența a cel puțin trei semne din următoarele:
- apariția tusei sau accentuarea ei, apariția expectorației sau accentuarea ei, febră (peste 38°C), durere toracică pleurală, apariția sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante, inspir zgomotos, etc.) apariția sau accentuarea disfuncției respiratorii (tahipnee, respirație superficială, etc), stare generală fizică și / sau mentală alterată.
d) Pneumonie
Prezența a cel puțin două semne din următoarele:
- apariția tusei sau accentuarea ei, apariția expectorației sau accentuarea ei, febră (peste 38°C), durere toracică pleurală, apariția sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante și crepitante, inspir zgomotos, dispnee, etc.), apariția sau accentuarea disfuncției respiratorii (tahipnee, respirație superficială, etc.), stare generală fizică și / sau mentală alterată.
În prezența unui rezultat radiologic care evidențiază pneumonia sau probabilitatea pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea desenului hilar și / sau perihilar.
e) Otită
Dacă otita este diagnosticată de medic sau există o secreție otică uni- sau bilaterală. Durerea otică sau prezența unei roșețe congestive locală este edificatoare dacă otorea nu este cu secreție purulentă.
f) Sinuzită
Este diagnostic clinic emis de un medic.
g) Infecțiile gurii și cavității bucale
Este un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog
3) Infecțiile primare ale țesutul sanghin (sângelui)
Prezența a două sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost identificate microorganisme identice sau o hemocultură pozitivă la care poate fi acceptată că nu există doar o suprainfecție a probei recoltate sau a mediului de cultură
și
este prezent cel puțin unul din următoarele semne:
- febră peste 38°C;
- hipotermie nou apărută (sub 35°C);
- presiune sistolică cu cel puțin 30 mmHg mai mică față de cel obișnuit;
- deteriorarea funcției fizice și mintale.
și
4) Gastroenterite
Prezența a cel puțin unul din următoarele semne / simptome:
- două sau mai multe scaune apoase peste cele obișnuite în 24 ore;
- două sau mai multe vomismente / vomă în 24 ore;
- coprobacteriologie pozitivă pentru Salmonela sp. Shigella sp., E. coli 0157:H7, Camphylobacter sp.
sau
rezultate pozitive pentru toxine microbiene specifice (de ex. C. difficile, etc.)
și
semne relevante pentru gastroenterită infecțioasă (greață, vărsături, scaune diareice, jenă sau durere în regiunea abdominală.)
5) Infecțiile cutanate și ale țesuturilor moi
a) Celulită și infecția plăgii cutanate / subcutane
Prezența secreției purulente la nivelul plăgii, pielii sau țesuturilor moi subiacente
și
Prezența unuia din semnele de mai jos:
- febră peste 38°C sau schimbarea defavorabilă a stării mentale / fizice;
- senzație de căldură și roșeață la nivelul trunchiului sau membrelor;
- tumefiere și sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate;
- exacerbarea secrețiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului afectat.
b) Infecții micotice cutanate
Realizarea următoarelor două criterii:
- prezența unei erupții maculo-papuloase;
- diagnosticul micozei de către un medic sau prin probe de laborator.
c) Infecție cutanată herpetică și herpes zoosteriană
În ambele situații realizarea următoarelor două criterii:
- prezența unei erupții veziculare pe o suprafață segmentară;
- diagnosticul de către medic sau prin laborator a unei infecții specifice.
d) Scabie cutanată
Pentru diagnostic este necesară realizarea a două criterii:
- prezența unor erupții maculo-papulare pruriginoase;
- diagnosticul scabiei de către un medic cu sau fără confirmarea prin examene de laborator.
e) Conjunctivită
Din cele două criterii realizarea a cel puțin unul:
- apariția unei secreții purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de cel puțin 24 ore;
- apariția unei roșețe noi sau accentuarea celei existente la nivelul conjunctivei oculare, senzație dureroasă sau durere locală, cu sau fără prurit, de cel puțin 24 ore.
6) Perioade febrile probabil infecțioase de cauză neelucidată / incertă
Stare febrilă (peste 38°C) în mai multe episoade, cu intervale afebrile de cel puțin 12 ore, stare care este prezentă cel puțin 3 zile și nu sunt demonstrate cauze evidente infecțioase sau neinfecțioase.
Medicul emite diagnosticul de stare febrilă de cauză neelucidată.
Orice simptom sau sindrom infecțios care apare sub formă de caz nou și acut, este prezent la o persoană sau afectează mai mulți bolnavi și / sau personal medico-sanitar și epidemiologic este demonstrată legătura de cauzalitate cu activitatea și / sau produsele și materialele unui laborator de microbiologie sau, este suspicionată răspândirea intenționată a agentului etiologic patogen infecțios.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.