Capitolul III — Drepturile, oblibațiile și interdicțiile persoanelor private de libertate

(1) Activitatea de acordare a asistentei medicale persoanelor private de libertate se desfășoară cu respectarea reglementarilor Ministerului Sănătății Publice și este stabilita prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății publice.

(2) Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contributiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinatie speciala, prin bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administrației și Internelor.

(3) Persoanele private de libertate beneficiază în mod gratuit de servicii de asistență medicală și de medicamente asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul locului de deținere și din alte surse, potrivit legii.

(1) Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează o retea sanitara proprie, care cuprinde: cabinete de medicina primara, cabinete de medicina dentara, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete și ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital și mijloace de transport medical.

(2) Sectorul medical din cadrul unui loc de detinere cuprinde cel puțin urmatoarele spatii și echipamente:

a) camere de infirmerie pentru bolnavi cu afecțiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate în refuz de hrana;

b) camere pentru izolare respiratorie;

c) camere pentru recoltarea sputei;

d) cabinete de consultații medicale și stomatologice;

e) sali de tratament;

f) punct farmaceutic;

g) laborator de tehnica dentara;

h) mijloace de transport adecvate.

(1) La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deținere se asigură cel puțin un medic de medicină generală sau medic cu specialitatea medicină de familie, precum și un număr corespunzător de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuității asistenței medicale.

(2) Serviciile de asistența medicală primara sunt acordate de către medici, fie în cabinetele medicale din locurile de detinere, fie în infirmerii, dacă pacientul necesita supraveghere medicală permanenta, dar nu se impune internarea în spital.

(1) Asistența medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de detinere și în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura, după caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistența medicală ambulatorie poate fi acordată și în ambulatoriile din reteaua Ministerului Sănătății Publice sau ministerelor cu retea sanitara proprie, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.

(2) Asistența medicală ambulatorie se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(1) Serviciile medicale spitalicesti se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum și în alte unități sanitare de profil, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.

(2) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul curant sau de către medicul de specialitate.

(3) La externare, persoanele private de libertate se transfera la locurile de detinere de unde au fost internate.

(4) În situații justificate, după externare, persoanele private de libertate pot fi transferate și în alte locuri de detinere, cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(5) Serviciile medicale spitalicesti se acordă în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(1) Serviciile de medicina dentara sunt acordate prin cabinetele de medicina dentara din locurile de detinere.

(2) Serviciile de medicină dentară preventivă, tratamentele odontale prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și radiografiile dentare sunt gratuite și sunt decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(3) Orice alt tratament de medicină dentară, cu excepția celor prevăzute la alin. (2) și acordate în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Prețurile pentru lucrările protetice și alte servicii de medicină dentară, care nu sunt prevăzute la alin. (2) și nu sunt acordate în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, sunt stabilite anual de fiecare loc de deținere în parte, potrivit metodologiei de calcul aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Lista prețurilor astfel stabilită va fi adusă la cunoștința persoanelor private de libertate prin afișare în locuri vizibile.

(4) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(5) Contravaloarea contributiei personale pentru lucrarile protetice se suporta de către persoana privată de libertate.

(6) La solicitarea persoanei private de libertate care are afectată grav funcția masticatorie în perioada detenției, cu consecințe asupra funcției digestive, situație identificată de un medic specialist din sistemul penitenciar, și atunci când se constată din analizarea veniturilor sale că nu are mijloacele financiare necesare, contravaloarea contribuției personale va fi suportată din bugetul unității, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.

(1) Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agentia Naționala a Medicamentului.

(2) Prescrierea medicamentelor se face numai de către medicul curant, în urma consultatiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.

(3) Modul de acordare a medicamentelor cu și fără contribuție personala decontate din Fondul național de asigurări sociale de sănătate este stabilit prin Contractul-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

(1) Examenul medical se realizează cu respectarea confidentialitatii acestuia și a intimitatii persoanei în cauza.

(2) Informațiile cu privire la starea de sănătate pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate își dau consimtamantul explicit sau în cauzele expres prevăzute de lege.

(3) Informațiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate în dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să își consulte dosarul medical sau sa primeasca, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispozițiilor art. 42 din Lege, precum și să solicite și sa primeasca, la externarea din spital, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului și ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

(1) În cazul în care la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezinta semne de violenta, medicul are obligația de a consemna cele constatate în dosarul medical al persoanei private de libertate și de a instiinta imediat directorul locului de detinere. În cazul în care medicul constata ca persoana condamnata a fost supusă la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana condamnata la o pedeapsă privativa de libertate are dreptul de a cere, în scris, să fie examinata, la locul de detinere, de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului penitenciar.

(3) Constatarile medicului din afara locului de detinere sunt consemnate în dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicală, după ce pacientul a luat cunoștința de conținutul sau, sub semnatura.

(4) Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suporta de către solicitant, cu excepția cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unității.

(1) În cazul în care medicul locului de detinere constata ca persoana privată de libertate a recurs la acțiuni de autoagresiune, întocmește un proces-verbal care, după ce este avizat de către directorul unității, se aduce la cunoștința persoanei private de libertate, sub semnatura, și se ataseaza la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instanței de executare.

(2) Durata internarii în spital se menționează în procesul-verbal care se comunică de către administratia locului de detinere instanței de executare, pentru a proceda conform dispozițiilor legale.

(3) Cheltuielile ocazionate de ingrijirile medicale și tratamentul aplicat persoanelor private de libertate în situațiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile celor în cauza.

(1) Cu prilejul consultatiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personala de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigatiile necesare, precum și despre condițiile terapeutice.

(2) Persoanele private de libertate au dreptul sa refuze o interventie medicală, asumandu-și în scris raspunderea pentru aceasta decizie. Pacientul este informat despre consecintele medicale ale refuzului sau intreruperii actelor medicale.

(3) Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei interventii medicale sau intreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident și nu constituie abatere disciplinara.

(1) Medicul locului de detinere trebuie să ia în evidenta femeia gravida inca de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuata conform indicatiilor medicului de specialitate obstetrica-ginecologie.

(2) Femeia gravida beneficiaza pe perioada sarcinii de regim alimentar și de condiții de muncă potrivit normelor legale. Conținutul acestor norme legale este adus la cunoștința femeii gravide prin inmanarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravida semneaza pentru primirea acestor fotocopii.

(3) Femeia gravida cu evolutie normala a sarcinii este internata cu 30 de zile anterior datei probabile a nasterii intr-o secție de specialitate a unui penitenciar-spital.

(4) Penitenciarul-spital în care se afla femeia gravida ia măsuri pentru ca nasterea copilului să se realizeze într-un spital din reteaua Ministerului Sănătății Publice.

(1) Locurile de deținere, desemnate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, asigură condițiile necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să își poată îngriji copilul până la împlinirea vârstei de un an.

(2) În cazul nasterii unui copil, administratia locului de detinere asigura condiții pentru declararea nasterii potrivit dispozițiilor art. 17-26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificările și completările ulterioare, incunostintand femeia gravida cu privire la conținutul acestor dispozitii legale. Dispozitiile art. 36 alin. (2) teza finala din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

(3) Copilul poate rămâne cu mama în camere special amenajate până la implinirea varstei de un an, după care este încredințat tatalui, unui membru de familie sau unei institutii specializate indicate de mama.

(4) Cu acordul mamei, copilul poate fi încredințat și înainte de implinirea varstei de un an. Încredințarea se realizează și atunci când mama nu este apta să aibă grija de el sau îl supune la rele tratamente.

(5) În cazul când mama își poate manifesta voința cu privire la încredințarea copilului, i se ia consimtamantul, în scris, în doua exemplare, de către judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau institutiei de ocrotire careia i se incredinteaza copilul, iar al doilea exemplar rămâne la dosarul individual al persoanei private de libertate.

(6) În situațiile prevăzute de alin. (2)-(5), se instiinteaza Directia generală de asistența sociala și protectia copilului, care procedeaza potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protectia și promovarea drepturilor copilului.

(1) Pentru menținerea legaturii cu familia și pentru medierea contactului cu diverse persoane și organizații, administratia locului de detinere asigura posibilitatea vizitarii persoanelor private de libertate.

(2) Administratia locului de detinere este obligata să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizita de către persoanele private de libertate.

(3) În cazul persoanelor condamnate din regimul de maximă siguranță și închis, precum și în cazul acelora pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei vizita se desfășoară în spații special amenajate, de regulă, cu dispozitive de separare între vizitat și vizitator, sub supraveghere vizuală.

(4) Directorul unității poate aproba, în situațiile prevăzute la alin. (3), ca vizita să se desfășoare în spatii fără dispozitive de separare în urmatoarele situații:

a) pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activitățile lucrative, de educație și asistență psihosocială și îndeplinesc obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică.

b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de nastere, căsătorie, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie;

c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor intreprinse de acestia în penitenciare.

(5) În cazul persoanelor private de libertate, încadrate în regimul semideschis și deschis, vizita se desfășoară în spații special amenajate, fără dispozitive de separare între vizitat și vizitator, sub supraveghere vizuală. În aceleași condiții se desfășoară vizita în cazul minorilor, indiferent de regimul de executare în care sunt încadrați.

(6) În cazuri temeinic justificate, directorul unității poate dispune, în situațiile prevăzute la alin. (5), ca vizita să se desfășoare în spatii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat această măsură.

(7) Amenajarea și dotarea spațiilor pentru acordarea dreptului la vizită se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 16 din Lege.

(8) Durata și periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Persoanele private de libertate pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimtamantul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitata și de alte persoane, cu aprobarea scrisa a directorului locului de detinere.

(2) Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate. Prin excepție, sotul sau sotia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzătoare regimului de executare cel mai sever în care se afla una dintre persoanele vizitate.

(3) Numărul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivata a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiții pentru desfășurarea în condiții normale a vizitei. Copiii în vârsta de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoțiți de o persoană majoră.

(4) Persoana sosita în vizita este obligata să-și dovedeasca identitatea. Dovada identității se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu pasaportul sau cu orice alt act prevăzut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al cărui cetatean sau rezident este. În caz de indoieli asupra realitatii identității, vizita nu se aproba.

(5) Nu este permisa vizita persoanelor care pot avea o influența negativa asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se afla în stare de ebrietate sau a celor care incearca să introducă alcool ori obiecte interzise în locul de desfășurare a vizitei. Persoanele despre care se dețin date și informații ca ar putea periclita siguranța locului de detinere nu sunt primite la vizita.

(6) Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (5) se face prin dispoziție a directorului locului de detinere.

(1) Directorul locului de detinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spatii prevăzute cu dispozitive de separare.

(2) Despre efectuarea vizitei se fac mențiuni în documentele de evidenta ale fiecarei persoane private de libertate.

(1) În scopul prevenirii introducerii în locul de deținere de armament, muniție ori substanțe stupefiante, toxice sau explozive, precum și a altor bunuri și obiecte interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, vizitatorii sunt supuși în mod obligatoriu controlului antiterorist ori de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor menționate, și sunt obligați să depună la postul de control bagajele și obiectele care nu au legătură cu efectuarea vizitei.

(2) Acordarea dreptului la vizita implica efectuarea perchezitiei corporale a persoanei private de libertate, atât înainte, cat și după efectuarea acesteia, în condițiile prevăzute de art. 200 din prezentul regulament.

(1) Persoanele private de libertate beneficiază, la cerere, de vizită intimă dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;

b) nu sunt cercetate sau în curs de judecată în alte cauze penale;

c) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie a certificatului de căsătorie, sau, după caz, o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;

d) nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieșire din penitenciar;

e) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 6 luni anterioară solicitării vizitei intime sau sancțiunea a fost ridicată;

f) participă activ la programele și activitățile de educație și asistență psihosocială recomandate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică ori la activități productive.

(2) În cazul în care între momentul aprobării cererii și cel al acordării dreptului persoana privată de libertate nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.

(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relație similară relațiilor stabilite între soți de minimum 6 luni, anterior momentului solicitării vizitei intime. Solicitanții vor da declarație pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condiției.

(4) Pentru relațiile între persoane private de libertate, existența relației de parteneriat anterioare solicitării vizitei intime se dovedește prin vizitele efectuate între acestea, potrivit dispozițiilor art. 40.

(1) Persoanele private de libertate beneficiază trimestrial de vizită intimă, cu durata de două ore. Prin excepție, frecvența vizitei intime poate fi lunară, pentru primul an după încheierea căsătoriei, în cazul persoanelor care s-au căsătorit în timpul detenției, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 43.

(2) Atunci când vizita intimă este determinată, potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de încheierea căsătoriei în timpul detenției, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfășura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodată și momentul în care se desfășoară vizita, informând în timp util soții.

(3) În mod excepțional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă pentru o perioadă de maximum 24 de ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc întreruperea să se calculeze la durata totală a vizitei.

(4) Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie îndeplinite condițiile menționate la art. 43.

(1) Vizita intimă se aprobă de directorul locului de deținere, la solicitarea scrisă a persoanei private de libertate.

(2) Persoana privată de libertate, sotul sau sotia ori, după caz, partenerul sau partenera are obligația, sub sancțiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificările și completările ulterioare, să se informeze reciproc cu privire la existenta unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA, intocmind fiecare o declaratie pe propria raspundere despre aceasta informare. Declaratiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.

(3) Mențiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidenta de la sectorul vizita și în modulul corespunzător al aplicatiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

(4) Dispozitiile art. 39 alin. (4)-(6), ale art. 41 și 42 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

(5) Administratia locului de detinere pune la dispoziție mijloace de protecție și materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.

(6) Modul de desfășurare, masurile de siguranță, supraveghere, amenajarea și dotarea spatiilor destinate acordarii acestui tip de vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

(1) Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricand vizite ale aparatorului.

(2) Intrevederea cu aparatorul se realizează în încăperi special amenajate, în condiții de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

(3) Amenajarea și dotarea spatiilor destinate vizitei aparatorului, precum și condițiile în care se acordă vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

(1) Vizitele notarilor publici și ale executorilor judecătorești se desfășoară în condițiile art. 46 alin. (2) și (3) din prezentul regulament.

(2) Vizita persoanelor prevăzute la alin. (1) se efectueaza în intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. În situații excepționale, cu aprobarea directorului unității, vizita se poate efectua și în afara programului de vizite stabilit.

(1) Administratia locului de detinere informeaza persoanele private de libertate de cetatenie străină despre posibilitatea de a lua legătură cu reprezentantii diplomatici și îi sprijina în vederea contactarii acestora, în conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.

(2) Persoanele private de libertate cu alta cetatenie decat cea română, precum și apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unității, de către functionari ai reprezentantelor diplomatice sau consulare, care le reprezinta interesele.

(3) Vizitele se desfășoară în timpul zilei, în condițiile prevăzute la art. 46 alin. (2) și (3) din prezentul regulament.

(1) În baza dreptului de petitionare, orice persoană privată de libertate poate, pentru apararea drepturilor și intereselor sale, sa scrie și sa adreseze cereri, reclamatii și sesizari către orice persoană autorizata, institutie, organizație guvernamentala, neguvernamentala, locala, centrala, naționala sau internationala.

(2) Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la condițiile de exercitare a dreptului de petitionare, de îndată ce sunt primite în locurile de detinere și pe toata perioada executarii pedepsei, de către personalul administrației ori de alte persoane autorizate.

(3) Fiecare persoana privată de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de detinere ori persoanelor desemnate de acesta din urma.

(4) Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea de a fi ascultate de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alti reprezentanti autorizati, fără prezenta personalului locului de detinere.

(5) Persoanele private de libertate, la cerere, pot fi audiate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, conform programului stabilit de acesta, precum și săptămânal, de directorul locului de deținere.

(1) Orice persoană privată de libertate are dreptul de a trimite și de a primi corespondenta.

(2) Dreptul la corespondenta este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.

(3) Corespondenta primita de către persoana privată de libertate este supusă controlului antiterorist și de specialitate.

(4) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substanțelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fără a fi citita, în prezenta persoanei condamnate.

(1) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare și la corespondenta sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept.

(2) Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele bănești necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiționare și la corespondență sunt suportate de către administrația locului de deținere, în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (5) și (6) din Lege.

(3) Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petitionare și la corespondenta, prin trimiteri postale în alt regim decat cel simplu, sunt suportate în totalitate de persoanele private de libertate.

(1) Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua saptamanal, pe cheltuiala sa, cel puțin o convorbire telefonica de la telefoanele instalate în incinta locului de detinere, cu persoane din exteriorul locului de detinere, atât din tara, cat și din strainatate.

(2) Sunt interzise deținerea și folosirea telefoanelor mobile, precum și a altor dispozitive de comunicare la distanță, de către persoanele private de libertate, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 127 alin. (7).

(1) Pachetele cu bunuri permise la pastrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizita.

(2) Sumele de bani se primesc de la familie sau de la alte persoane, prin mandat poștal ori prin depunere directă la sectorul vizită, și se consemnează în fișa contabilă nominală, putând fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) și ale art. 63 din Lege.

(3) Se interzice primirea de articole și bunuri care ar putea pune în pericol siguranța locului de detinere, buna convietuire sau sănătatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substante psihotrope, substante care conțin alcool, precum și a celor a caror manipulare implica risc de deteriorare.

(4) Se interzice primirea de bunuri, alimente și obiecte peste limitele admise, prevăzute în ordinul ministrului justiției privind bunurile care pot fi primite, păstrate și folosite de aceste persoane.

(5) Articolele și bunurile sunt supuse controlului specific în prezenta persoanelor private de libertate, înainte de a le fi predate.

(1) Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpara saptamanal de la punctele comerciale din incinta locurilor de detinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apa minerala, bauturi răcoritoare, tigari și alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum și cele necesare exercitarii drepturilor de petitionare, la corespondenta și la convorbiri telefonice.

(2) Medicul curant poate restrictiona cumpararea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afectiunile de care sufera ori a produselor din tutun.

(1) Directorul locului de detinere poate aproba contactarea, inclusiv prin incuviintarea de intalniri, între reprezentantii mass-media și persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor în cauza, în condițiile în care nu se pericliteaza siguranța locului de detinere sau drepturile și libertatile persoanelor private de libertate.

(2) În cazul nerespectarii regulilor stabilite de administratia locului de detinere de către reprezentantul mass-media, pe timpul cat se afla în locul de detinere, directorul locului de detinere poate intrerupe intalnirea cu persoanele condamnate definitiv. În situații grave, în cazul în care reprezentantul mass-media a încălcat în mod repetat regulile stabilite de administratia locului de detinere, directorul locului de detinere poate anula aprobarea emisa.

(3) Intalnirile cu reprezentantii mass-media nu se calculeaza în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.

(1) Împotriva masurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta secțiune, dispuse de administratia locului de detinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștința de măsura luata, în conformitate cu dispozitiile art. 38 din Lege.

(2) Persoana privată de libertate este ascultata, în mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane în vederea aflarii adevarului.

(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin încheiere motivata, în termen de 10 zile de la primirea acesteia și pronunță una dintre urmatoarele solutii:

a) admite plangerea și dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de administratia locului de detinere;

b) respinge plangerea, dacă aceasta este nefondata.

(5) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei private de libertate și administrației locului de deținere în termen de două zile de la data pronunțării acesteia.

(6) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privată de libertate și administrația locului de deținere pot introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

(7) Contestația se judeca potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (2)-(5) din Codul de procedură penala, republicat, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

(8) Hotărârea judecatoriei este definitivă.

a) să se conformeze restrictiilor ce decurg din Lege, din prezentul regulament, din ordinele și deciziile emise în baza acestora și din regulamentul de ordine interioara al locului de detinere;

b) să execute dispozitiile legale date de administratia locului de detinere;

c) să se supuna perchezitiei cu ocazia primirii în locul de detinere, precum și pe parcursul privarii de libertate, ori de cate ori este necesar;

d) să respecte regulile stabilite de administratia locului de detinere pe perioada cat au permisiune de iesire din penitenciar;

e) să se conformeze dispozițiilor date de organele judiciare;

f) să respecte regulile de igiena individuala și colectiva, precum și indicatiile medicului;

g) sa manifeste grija față de integritatea bunurilor din proprietatea publică și privată;

h) să respecte repartizarea pe camerele de detinere;

i) sa nu desfasoare acțiuni care urmaresc aducerea de prejudicii administrației penitenciare sau altor persoane;

j) să respecte programul zilnic, cel de muncă, precum și orarul activităților de educație și asistență psihosocială care se derulează în penitenciar;

k) sa manifeste o atitudine cuviincioasa față de orice persoană cu care intră în contact;

l) să aibă o ținuta decenta, curata și ingrijita;

m) sa indeplineasca în bune condiții activitățile la care participa;

n) să asigure și sa mențină ordinea și curatenia în camerele de detinere și în celelalte locuri în care au acces;

o) să frecventeze cursurile învățământului obligatoriu.

a) exercitarea de acte de violenta asupra personalului, persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita, asupra celorlalte persoane private de libertate, precum și asupra oricăror alte persoane;

b) organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, razvratiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte acțiuni violente, în grup, de natura sa pericliteze ordinea, disciplina și siguranța locului de detinere;

c) inițierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea masurilor privative de libertate;

d) detinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, bauturi alcoolice ori de substante toxice sau ingerarea fără prescriptie medicală a unor medicamente de natura a crea tulburari de comportament;

e) sustragerea în orice mod de la executarea unei sancțiuni disciplinare;

f) instigarea altor persoane private de libertate la savarsirea de abateri disciplinare;

g) stabilirea de relatii cu persoane private de libertate sau persoane din interiorul ori exteriorul locului de detinere, cu scopul de a împiedica infaptuirea justiției sau aplicarea normelor regimului de executare a masurilor privative de libertate;

h) sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de muncă ori aparținând locului de detinere, personalului, persoanelor care executa activități în locul de detinere sau se afla în vizita, precum și a bunurilor aparținând altor persoane, inclusiv celor private de libertate;

i) prezenta în zone interzise sau la ore nepermise în anumite spatii din locul de detinere, stabilite prin regulamentul de ordine interioara, precum și nerespectarea orei de revenire în locul de detinere;

j) procurarea, deținerea, utilizarea sau transmiterea de bani, medicamente, telefoane mobile, accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori în alte condiții decât cele admise;

k) substituirea identității unei alte persoane;

l) impiedicarea cu intentie a desfășurării programelor care se deruleaza în locul de detinere;

m) confecționarea, deținerea, utilizarea sau transmiterea de obiecte interzise;

n) obtinerea sau încercarea de obtinere, prin violenta, constrangere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita ori de la celelalte persoane private de libertate, precum și de la oricare altă persoană;

o) comunicarea cu exteriorul, în alte condiții și prin alte metode decat cele stabilite prin reglementarile în vigoare;

p) amenintarea personalului, a persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla în vizita, a celorlalte persoane private de libertate, precum și a oricăror alte persoane;

q) utilizarea în mod necorespunzator sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziție de administratia locului de detinere;

r) autoagresiunea în orice mod și prin orice mijloace;

s) tulburarea orarului zilnic, inclusiv a liniștii, după ora stingerii până la deșteptare;

s) practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obtine foloase;

t) fumatul în alte locuri decat cele permise;

t) exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;

u) orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnitatii umane prin deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta pe bază de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoasterii, folosinței sau exercitarii în condiții de egalitate a drepturilor fundamentale.