NORME METODOLOGICE din 17 ianuarie 1996 *** Republicate

Notă *) Republicate în temeiul prevederilor art. II din Hotărârea Guvernului nr. 11 din 29 ianuarie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 4 februarie 1997, dîndu-se textelor o noua numerotare.

Normele metodologice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 20 din 17 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 23 ianuarie 1996, și au mai fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 632 din 5 august 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 august 1996, și prin Hotărârea Guvernului nr. 1.011 din 22 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996.

Capitolul 1 — Cu privire la conținutul unor notiuni ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 112/1995 numai foștii proprietari, persoane fizice, ai imobilelor cu destinația de locuințe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, și care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, precum și moștenitorii acestora, potrivit legii.

(2) Imobilele cu destinația de locuințe trecute ca atare în proprietatea statului, cu titlu, sunt acele imobile care erau folosite ca locuințe și care au fost preluate în proprietatea statului cu respectarea legilor și decretelor în vigoare la data respectiva, cum sunt: Decretul nr. 92/1950, Decretul nr. 111/1951, Decretul nr. 142/1952, Legea nr. 4/1973 și Decretul nr. 223/1974.

(3) Prin imobil trecut în proprietatea statului potrivit Decretului nr. 92/1950 se înțelege imobilul naționalizat cu respectarea prevederilor art. I pct. 1-5 și ale art. II din decret, precum și cu respectarea identității dintre persoana menționată ca proprietar în listele-anexa la decret și adevăratul proprietar al imobilului la data naționalizarii.

(4) Locuintele care au fost preluate de stat cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare la data respectiva sau care au intrat în posesia acestuia în condițiile inexistentei unei reglementări legale care să reprezinte temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului sunt considerate ca fiind trecute fără titlu în posesia acestuia și nu intra sub incidența Legii nr. 112/1995.

(5) Imobilele care nu intra sub incidența Legii nr. 112/1995 și pentru care nu exista titlu valabil constituit în favoarea statului pot face obiectul cererilor de restituire sau de acordare a despăgubirilor, formulate de persoanele îndreptățite pe cale judecătorească, potrivit dreptului comun.

(6) În cazul în care pe rolul instanțelor judecătorești se afla cereri referitoare la imobilele prevăzute la alin. (5), procedurile administrative reglementate de Legea nr. 112/1995, de restituire în natura, de acordare de despăgubiri sau de vînzare către chiriași, se suspenda de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cererilor respective.

Articolul 2

(1) Prin expresia apartamente libere, în sensul art. 2 alin. 1 din lege, se înțelege:

a) apartamentele care la data de 22 decembrie 1989 nu erau locuite de persoane fizice în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare;

b) apartamentele care la data intrării în vigoare a legii nu mai erau locuite de persoane fizice sau juridice în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare;

c) apartamentele eliberate după data intrării în vigoare a legii, prin încetarea, în orice modalitate, a contractului de închiriere.

(2) Contractelor de închiriere încheiate pentru apartamentele prevăzute la alin. (1) lit. c), după eliberarea acestora, le sunt aplicabile dispozițiile legale privind nulitatea actelor juridice.

Articolul 3

(1) În sensul dispozițiilor art. 4 din lege, de prevederile acesteia beneficiază cetățenii români, atât cei care își au domiciliul sau reședința în țara, cît și cei care își au domiciliul sau reședința în străinătate.

(2) Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia trebuie să aibă cetățenia română la data formulării cererii sau să facă dovada declanșării procedurii legale pentru obținerea cetateniei române în termenul prevăzut la art. 14 din lege. Restituirea în natura sau plata despăgubirilor se face după dobindirea cetateniei. Aceste prevederi sunt aplicabile în mod corespunzător și rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar, în viața, prevăzute la art. 5 alin. 5 din lege.

(3) Calitatea de cetățean român a chiriașului trebuie să existe la data formulării cererii de cumpărare și să se mențină până în momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare în condițiile art. 9 din lege.

Articolul 4

Rude până la gradul al doilea, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. 5, art. 6 alin. 2, art. 7 alin. 4, art. 13 alin. 3 și art. 16 alin. 3 din lege, sunt:

a) în linie dreapta: părinții și copiii (gradul întâi); bunicii și nepoții (gradul al doilea);

b) în linie colaterală: frații și surorile.

Articolul 5

În sensul prevederilor art. 9 alin. 4 din lege, prin tineri căsătoriti se înțelege situația în care nici unul dintre soți nu a depășit vârsta de 30 de ani la data exprimarii opțiunii de cumpărare, iar prin persoane trecute de 60 de ani se au în vedere numai titularii contractelor de închiriere care au împlinit aceasta vârsta înainte de data când pot opta, potrivit legii, pentru cumpărarea cu plata în rate a apartamentelor în care locuiesc.

Articolul 6

Dreptul de a cumpara apartamentele în care locuiesc, potrivit art. 9 din lege, îl au numai chiriașii care, având un contract de închiriere valabil încheiat, ocupau apartamentele respective la data intrării în vigoare a legii.

Articolul 7

Potrivit art. 9 alin. 5 din lege, comisionul cuvenit unităților specializate care evalueaza și vînd apartamentele este de 1% din valoarea apartamentului și se încasează de către acestea, numai dacă s-a încheiat contractul de vînzare.

Articolul 8

Sunt exceptate de la vînzare, potrivit art. 10 din lege, apartamentele care, la data intrării în vigoare a legii, aveau una sau mai multe dotări speciale, cum sunt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifica, chiar dacă acestea nu mai sunt în funcțiune sau nu sunt utilizabile.

Articolul 9

Intra sub incidența excepției prevăzute la art. 10 alin. 2 din lege locuintele care, până la data de 22 decembrie 1989, au avut destinația de case de oaspeti sau de protocol, precum și cele care, după această dată, până la intrarea în vigoare a legii, au avut destinația de case de oaspeti sau de protocol, potrivit evidentelor existente la autoritățile administrației publice locale sau la unitățile specializate care le-au administrat.

Articolul 10

Locuintele declarate monumente istorice și din patrimoniul cultural național sunt cele aflate în evidenta aprobată de Comisia Naționala a Monumentelor Istorice.

Articolul 11

(1) Resedinte atribuite în folosință pentru foștii și actualii demnitari sunt locuintele care au fost sau sunt atribuite, cu aceasta destinație, pe durata îndeplinirii unei funcții de demnitar. Acestea se stabilesc de către unitățile vânzătoare, pe baza mențiunilor din contractul de închiriere sau, în lipsa acestora, pe baza evidentelor existente la autoritățile administrației publice locale sau centrale, sau la unitățile specializate pentru administrarea clădirilor ori la alte persoane juridice care le-au avut în administrare.

(2) Nu intră în această categorie spațiile de locuit atribuite, cu contract de închiriere, drept locuinta statornică.

Articolul 12

Contractelor de vînzare-cumpărare la care se referă art. 9 din lege le sunt aplicabile dispozițiile legale privind nulitatea actelor juridice, dacă:

a) au ca obiect imobilele menționate la art. 1 alin. (4) din prezentele norme metodologice;

b) sunt încheiate de chiriași care nu indeplineau condițiile cerute de art. 6 din prezentele norme metodologice;

c) dacă încheierea acestora are loc cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. 6 și 8 și ale art. 10 din lege.

Articolul 13

(1) Atunci când comisiile locale și județene, respectiv comisiile de sector și a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 sau unitățile specializate care vînd locuințe în condițiile Legii nr. 112/1995 au indicii ca o locuinta face parte din categoria imobilelor menționate la art. 1 alin. (4) din prezentele norme metodologice ori din aceea a imobilelor exceptate de la vînzare în conformitate cu art. 10 din lege, ele au obligația sa întreprindă toate demersurile necesare pentru clarificarea situației juridice a locuințelor, suspendind, totodată, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, procedura de restituire în natura, de acordare a despăgubirilor sau, după caz, de încheiere a contractului de vînzare-cumpărare.

(2) Membrii comisiilor locale și județene, respectiv ai comisiilor de sector și a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, conducătorii și salariații unităților specializate care vînd locuințe în condițiile Legii nr. 112/1995 sunt obligați sa repare integral prejudiciul cauzat prin neexecutarea culpabilă a obligației care le revine potrivit alin. (1).

Capitolul 2 — Cu privire la criteriile și metodologia de evaluare a apartamentelor și a anexelor aferente ↑ Cuprins

Articolul 14

Fac obiectul restituirii în natura, al despăgubirilor sau al vinzarii-cumpărării, după caz, următoarele categorii de locuințe:

a) locuintele construite din fondurile statului înainte de 1 ianuarie 1977 și după 1 ianuarie 1977, cumpărate ulterior ca locuințe proprietate personală și trecute apoi în proprietatea statului;

b) locuintele construite din fondurile populației, cu sprijinul statului în credite și execuție și trecute ulterior în proprietatea statului;

c) locuintele construite din alte fonduri decît cele ale statului și trecute ulterior în proprietatea statului.

Articolul 15

Valoarea despăgubirilor care se acordă foștilor proprietari și moștenitorilor acestora pentru apartamentele nerestituite în natura, valoarea apartamentelor care se restituie în natura, precum și prețul de vînzare, după caz, se determina în același mod și pe baza acelorași norme, cu precizarea ca în cazul despăgubirilor se ia în calcul și valoarea terenului, determinata potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Articolul 16

(1) Valoarea de despăgubire, valoarea apartamentelor care se restituie în natura sau prețul de vînzare al apartamentelor, după caz, se determina pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977, asa cum a fost modificat prin art. III din Decretul nr. 256/1984, ale Decretului-lege nr. 61/1990 și ale Legii nr. 85/1992, republicată, tinindu-se seama de: tipul apartamentului, suprafața utila, regimul de înălțime, starea tehnica, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcției, gradul de uzura și alte elemente de construcție a apartamentelor prevăzute în actele normative sus-menționate.

(2) După depunerea cererilor, în condițiile legii, de către persoanele îndreptățite la restituirea în natura a apartamentelor sau, după caz, la acordarea despăgubirii, se va proceda la stabilirea valorii locuințelor respective și a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:

a) se determina suprafața utila a apartamentului pe baza măsurătorilor efectuate la fața locului de către comisiile tehnice de specialitate, folosindu-se și elementele din arhivele existente la societățile comerciale și/sau la unitățile specializate;

b) măsurătorile se fac pe baza dimensiunilor interioare dintre fetele tencuite ale pereților, măsurate la o înălțime de 1 m de la nivelul pardoselilor;

c) prin suprafața utila a locuinței se înțelege suprafața tuturor încăperilor ce alcătuiesc locuinta. Ea cuprinde camere de zi, dormitoare, băi, bucatarii, încăperile pentru WC și dus, spații de depozitare și de circulație din interiorul locuinței. Nu se cuprind în suprafața utila a locuinței: pragurile golurilor de la uși și ale trecerilor cu deschideri de până la 1 m, nisele de radiatoare, precum și suprafețele ocupate de sobe și cazane de baie (cîte 0,50 mp pentru fiecare soba și cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuințelor duplex, rampa, mai puțin palierele, nu se cuprinde în suprafața utila a locuinței;

d) suprafețele ocupate de dulapuri inzidite, amplasate în interiorul apartamentului, se iau în considerare ca suprafețe utile;

e) la suprafața utila se adauga suprafețele logiilor și ale balcoanelor, corectate cu coeficientul 0,35, aplicat la suprafața lor. În cazul apartamentelor construite după 1 ianuarie 1977 și care fac obiectul Legii nr. 112/1995, logiile și balcoanele cu suprafața totală de până la 2,50 mp pe apartament nu intră în suprafața utila, fiind incluse în prețurile de vînzare, iar dacă aceasta suprafața este mai mare de 2,50 mp, diferența de suprafața se înmulțește cu coeficientul 0,35 și se adauga la suprafața utila a locuinței;

f) se vor evidenția separat (având alte prețuri) suprafețele utile ale anexelor apartamentelor situate la subsoluri, demisoluri sau mansarde, ale teraselor, boxelor, garajelor și ale altor dependințe exterioare, precum și lungimea imprejmuirilor etc.;

g) în cazul clădirilor alcătuite din apartamente cu acces dinspre exterior, fără a fi utilizate în comun spații construite din cadrul clădirii, suprafața utila va cuprinde și spațiile de circulație care fac parte din apartamentul ce se evalueaza, exclusiv rampa scarilor.

Articolul 17

Pentru stabilirea valorii de despăgubire, a valorii apartamentelor care se restituie în natura sau a prețului de vînzare a apartamentului, după caz, pentru locuintele realizate inițial din fonduri de stat, cumpărate ulterior ca locuințe proprietate personală și apoi trecute în proprietatea statului, precum și pentru apartamentele realizate din fondurile populației cu sprijinul statului în credite și execuție, trecute în proprietatea statului și care fac obiectul Legii nr. 112/1995, se folosesc normele prevăzute în Decretul-lege nr. 61/1990 (anexa nr. 1 și anexa nr. 2), în funcție de data realizării lor, înainte sau după 1 ianuarie 1977, cu completările prevăzute la art. 16 din Legea nr. 85/1992, republicată.

Articolul 18

Pentru evaluarea locuințelor, altele decît cele executate din fondurile de stat sau din fondurile populației cu sprijinul statului în credite și execuție, se folosesc prețurile pe mp suprafața utila și normele prevăzute în Decretul nr. 93/1977, asa cum a fost modificat prin art. III pct. 1 și 2, respectiv, în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984, iar pentru anexele gospodărești ale acestora se folosesc normele din tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la același decret.

Articolul 19

Evaluarea terenurilor se face pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, atât pentru apartamentele prevăzute la art. 17, cît și pentru cele prevăzute la art. 18 din prezentele norme metodologice.

Articolul 20

Pentru existenta sau lipsa unor instalații ori elemente de construcții, sau pentru cazurile în care locuintele ori părți din acestea sunt situate la demisol sau la mansarda, se aplică termenii de corectie prevăzuți în tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 sau, după caz, în tabelele nr. 1 și 2 din anexele nr. 1 și 2 la Decretul-lege nr. 61/1990, cu completările prevăzute la art. 16 din Legea nr. 85/1992, republicată.

Articolul 21

(1) Gradul de finisaj al locuințelor poate fi superior sau inferior, având elementele caracteristice prevăzute în tabelul nr. 5 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977 și, respectiv, gradele de confort care sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.

(2) Încadrarea în gradul de finisaj se face în funcție de elementele caracteristice predominante ale unuia dintre cele doua grade de finisaj, justificindu-se încadrarea facuta, iar gradul de confort se stabilește potrivit suprafeței utile.

(3) În cazul în care în apartamentele de tipul prevăzut la art. 18 din prezentele norme metodologice exista elemente ce depășesc caracteristicile gradului de finisaj superior avut în vedere în norme (scări interioare din lemn de esenta de calitate superioară sau placate cu marmura, semineuri decorative, tavane bogat decorate și altele asemenea), la valoarea rezultată din aplicarea prețurilor unitare din tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 se va adauga valoarea acestor elemente, determinata pe bază de deviz, conform cataloagelor de prețuri RpC populație - seria 1982.

(4) Elementele de arta și ornamentele deosebite (uși furniruite, timplarie sculptata sau incrustata, lambriuri, mobila fixa, sculpturi, tapiserii, picturi, fresce, vitralii și altele asemenea) se vor evalua separat.

Articolul 22

Valoarea ascensorului, în cazul locuințelor prevăzute la art. 18 din prezentele norme metodologice, stabilită pe baza valorii de înlocuire și de uzura, se împarte proporțional pe fiecare apartament, în raport cu suprafața utila a acestuia, și se ia în considerare la determinarea prețului apartamentului.

Articolul 23

În funcție de nivelul la care este situata locuinta, se aplică corecția de nivel prevăzută în tabelele nr. 2 și 3 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.

Articolul 24

(1) Pentru locuintele de tipul celor prevăzute la art. 18 din prezentele norme metodologice, la valoarea de înlocuire se aplică coeficientul de uzura în timp, prevăzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, corespunzător vechimii, grupei din care face parte clădirea și stării tehnice a acesteia.

(2) Grupele de clădiri sunt prevăzute în nota de la tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, iar starea tehnica, în tabelul nr. 6 din anexa nr. 2 la același decret.

(3) Pentru anexele gospodărești, coeficienții de uzura sunt cei prevăzuți în tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.

Articolul 25

Pentru locuintele de tipul celor prevăzute la art. 17 din prezentele norme metodologice se aplică coeficientul de uzura în timp prevăzut în tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990.

Articolul 26

(1) Vechimea construcției se stabilește pe baza autorizației de construcție, a actelor eliberate de administrațiile financiare privind înscrierea în rolurile fiscale sau a oricărui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv.

(2) În lipsa actelor prevăzute la alin. (1), vechimea se stabilește prin cercetări la fața locului, îndeosebi pe baza eventualelor inscripții de pe clădire sau mărturii.

Articolul 27

În cazul apartamentelor realizate total sau parțial prin extindere în plan orizontal, la aplicarea coeficientului pentru uzura în timp se va ține seama de vechimea corespunzătoare a părților de clădire. Pentru spațiile supraetajate se considera ca acestea au o vechime egala cu media duratei consumate a celor două părți, noua și veche, ale clădirii.

Articolul 28

În valoarea stabilită potrivit art. 16 din prezentele norme metodologice nu se cuprinde cota-parte aferentă din totalitatea reparațiilor capitale făcute clădirii în care se afla locuinta, precum și alte reparații efectuate în decursul timpului, în scopul conservării și menținerii în stare de funcțiune a clădirii pe durata existenței acesteia.

Articolul 29

(1) Prețurile locuințelor și ale anexelor gospodărești, determinate în condițiile prevăzute la articolele precedente, se mențin sau se diferentiaza cu +/-10%, în funcție de amplasarea locuințelor în cadrul localităților, pe baza criteriilor prevăzute la pct. 13 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.

(2) Zonarea localităților este cea stabilită de către consiliile județene, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului sau al fostei Comisii Naționale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, în vederea vinzarii locuințelor construite din fondurile statului.

Articolul 30

Valoarea rezultată din aplicarea normelor de evaluare din Decretul nr. 93/1977, Decretul nr. 256/1984 (art. III de modificare a Decretului nr. 93/1977), Decretul-lege nr. 61/1990 și Legea nr. 85/1992, republicată, în funcție de structura de rezistenta și materialele folosite, regimul de înălțime, gradul de finisaj, starea tehnica de întreținere, tipul de încălzire, dotările suplimentare, nivelul la care este situata locuinta, gradul de uzura, precum și de toate celelalte criterii prevăzute în prezentele norme metodologice, este la nivelul prețurilor în vigoare de la data de 1 ianuarie 1990.

Articolul 31

Pentru stabilirea valorii despăgubirilor care se acordă foștilor proprietari și moștenitorilor acestora pentru apartamentele nerestituite în natura, a valorii apartamentelor care se restituie în natura, precum și pentru stabilirea prețului de vînzare, după caz, nivelul prețurilor la data de 1 ianuarie 1990, determinat potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulțește cu coeficientul de actualizare în funcție de creșterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plății despăgubirii sau cumpărării locuinței, față de cele realizate în lunile ianuarie 1990 și februarie 1992.

Articolul 32

Comisia Naționala pentru Statistica, până cel mai tirziu în a 23-a zi a lunii următoare ultimei luni a trimestrului expirat, va da publicității coeficienții de creștere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului expirat față de lunile ianuarie 1990 și februarie 1992.

Coeficienții publicați de Comisia Naționala pentru Statistica se vor utiliza până la publicarea în trimestrul următor a noilor coeficienți.

Articolul 33

(1) Vînzarea apartamentelor în condițiile Legii nr. 112/1995 se face de către societățile comerciale și/sau unitățile specializate în vânzarea locuințelor sau care administrează locuintele, existente la data intrării în vigoare a legii.

(2) Unitățile prevăzute la alineatul precedent vor urmări încasarea ratelor și a dobinzilor aferente, stabilite potrivit legii, și își vor desfășura activitatea pe toată perioada necesară.

Articolul 34

Valoarea despăgubirilor care se acordă, potrivit legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pentru garaje, precum și prețul de vînzare al garajelor sunt cele stabilite potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/1992, republicată.

Articolul 35

În cazul apartamentelor locuite de mai mulți chiriași, indiferent dacă, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat sau nu s-au efectuat modificări constructive, pentru vânzarea apartamentului către actualii titulari ai contractelor de închiriere, cu acordul acestora, se stabilește valoarea întregului apartament și apoi se calculează cota-parte indiviză aferentă fiecărui viitor proprietar, proporțională cu suprafața utila pe care o folosește în exclusivitate.

Articolul 36

În cazurile de despăgubire a foștilor proprietari și a moștenitorilor acestora, la valorile calculate potrivit prevederilor din prezentele norme metodologice, pentru construcții (apartamente, anexe gospodărești și garaje) se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilită pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Articolul 37

În situațiile de vînzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alineatul ultim din lege.

Articolul 38

Sunt îndreptățiți sa primească despăgubiri potrivit legii și foștii proprietari ai imobilelor legal trecute în proprietatea statului și care au avut destinația de locuinta la data preluării de către stat, dar ulterior au primit o alta destinație, cum ar fi: școli, grădinițe, dispensare, spații administrative sau comerciale ori altele asemenea.

Capitolul 3 ↑ Cuprins

Cu privire la constituirea și utilizarea Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995

Articolul 39

(1) În baza prevederilor art. 13 din lege, se constituie, la dispoziția Ministerului Finanțelor, Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 din următoarele surse:

a) sumele obținute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natura, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor, inclusiv penalitățile virate pentru nevărsarea în termen a sumelor obținute din vânzarea apartamentelor;

b) sumele obținute din lansarea unor împrumuturi de stat cu aceasta destinație, în condițiile prevăzute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publică.

(2) Constituirea și utilizarea Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 se efectuează prin următoarele conturi:

a) contul 50.21 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", deschis la trezoreriile statului (municipale, orășenești și perceptii), pe seama direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat județene;

b) contul 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", deschis în județul Mehedinti, municipiul București și județul Ilfov (în care nu funcționează trezorerii ale statului), la unitățile Băncii Comerciale Române - S.A., pe seama direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, respectiv a administrației financiare, în cazul județului Ilfov, după caz;

c) contul 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", deschis la Centrala Băncii Naționale a României, pe seama Ministerului Finanțelor.

Articolul 40

(1) Fondul extrabugetar constituit în baza Legii nr. 112/1995, colectat în conturile de disponibil menționate la art. 39, se utilizează pentru efectuarea cheltuielilor de natura și în ordinea prevăzute la art. 13 din Legea nr. 112/1995.

(2) Angajarea și plata de cheltuieli pentru construirea de locuințe care să fie repartizate cu prioritate chiriașilor aflați în situația prevăzută la art. 5 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 se vor putea face numai după plata tuturor despăgubirilor, a rambursarii împrumuturilor și după plata costurilor aferente împrumuturilor respective.

Articolul 41

(1) Unitățile specializate, care evalueaza și vînd apartamentele care fac obiectul Legii nr. 112/1995, au obligația sa încaseze contravaloarea acestora de la cumpărător, sa retina comisionul de 1%, potrivit art. 13 lit. a) din legea sus-menționată, iar suma rămasă sa o vireze, în termen de 3 zile lucrătoare, în contul 50.21, deschis la trezoreria statului din localitatea unde își are sediul vânzătorul, sau în contul 64.74, deschis la unitățile Băncii Comerciale Române - S.A., după caz.

(2) Pe versoul ordinului de plată, vânzătorul va menționa: suma încasată din vânzarea apartamentelor, suma reținută, reprezentind comisionul de 1%, precum și suma rămasă și virata în contul Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995; comisionul de 1% se calculează asupra întregului preț al apartamentului și se retine integral din prima plata care se face la încheierea contractului de vînzare-cumpărare.

(3) Nerespectarea termenului de virare atrage aplicarea majorărilor de întârziere prevăzute de lege, ca și în cazul veniturilor de stat.

(4) Sumele încasate în contul 50.21 se virează de către trezoreriile municipale, orășenești și perceptii în același cont deschis la trezoreria municipiului reședința de județ, pe seama direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat. În același mod procedează și unitățile Băncii Comerciale Române - S.A.

Articolul 42

Plata despăgubirilor se efectuează de către direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, astfel:

a) pe baza hotărârile primite de la comisiile județene, a municipiului București sau a hotărîrilor judecătorești definitive, după caz, prin care sunt prevăzute despăgubirile aprobate, direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene, prin Direcția trezoreriei, virează sumele aprobate drept despăgubiri, din contul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, deschis la trezoreria municipiului reședința de județ sau la unitatea Băncii Comerciale Române - S.A., în contul indicat de beneficiarul despăgubirii, deschis la o banca comercială sau la Casa de Economii și Consemnațiuni, după caz;

b) în cazul în care, la nivelul județului, suma despăgubirilor aprobate este mai mare decît sumele încasate din vânzarea apartamentelor, direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana va prezenta Ministerului Finanțelor o cerere pentru alimentarea contului Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, care va cuprinde următoarele date: sume încasate din vânzarea apartamentelor, sume virate drept despăgubiri, despăgubiri neacoperite financiar, sume necesare de virat prin redistribuire.

Articolul 43

(1) În vederea asigurării resurselor financiare aferente plății despăgubirilor în toate județele și în municipiul București, Ministerul Finanțelor este autorizat sa procedeze astfel:

a) pe baza urmăririi, pe județe și municipiul București, a execuției Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, va analiza constituirea și utilizarea fondului respectiv și, în cazul în care la unele județe și la municipiul București rezultă surse mai mari decît cheltuieli, iar la alte județe sau la municipiul București, necesitați de fonduri în plus pentru acoperirea despăgubirilor legal aprobate, se va proceda la retragerea disponibilităților existente în plus și la alimentarea conturilor de disponibil în care s-au înregistrat minusuri de resurse;

b) în cazurile în care, din calculele efectuate pe ansamblu, rezultă ca resursele Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 nu acoperă plata integrală a despăgubirilor și a finanțării celorlalte cheltuieli prevăzute de lege, Ministerul Finanțelor va lansa împrumuturi de stat potrivit Legii nr. 91/1993 privind datoria publică, pentru finanțarea despăgubirilor foștilor proprietari, rezultate din aplicarea Legii nr. 112/1995.

(2) Împrumuturile de stat se evidențiază în contul Ministerului Finanțelor 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", după care se alimentează conturile de disponibil ale acestui fond, deschise pe seama direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București, pentru plata despăgubirilor, precum și pentru celelalte cheltuieli prevăzute de lege.

Articolul 44

Direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat vor raporta lunar Ministerului Finanțelor execuția Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, pe structura contului de execuție, anexat ca model la prezentele norme metodologice (anexa nr. 3).

Capitolul 4 — Cu privire la organizarea și funcționarea comisiilor ↑ Cuprins

Articolul 45

(1) În comune, orașe, municipii și județe se organizează comisii locale, comisii județene și comisii tehnice de specialitate.

(2) Comisiile locale se organizează în comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București, în care exista locuințe care fac obiectul Legii nr. 112/1995.

(3) Comisiile locale vor fi formate din 3-5 membri la comune și 5-11 membri la orașe, municipii și sectoarele municipiului București.

(4) Consiliile locale vor face propuneri nominale privind componenta comisiilor locale. Presedinti ai comisiilor locale vor fi primării, iar în cazul în care aceștia se afla în imposibilitate obiectivă de exercitare a funcției, viceprimarii. Secretarii comisiilor vor fi secretarii consiliilor locale. Propunerile nominale, făcute de consiliul local, se transmit, de îndată, prefectului, sub semnatura primarului.

(5) Prefectul stabilește, prin ordin, componenta nominală a fiecărei comisii locale, putind dispune, în cazuri justificate, înlocuirea oricărui membru al acesteia ori să solicite luarea de către autoritățile publice competente a altor măsuri de tragere la răspundere, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, pentru nerespectarea obligațiilor ce le revin.

(6) Comisia locală are următoarele atribuții principale:

a) primește și înregistrează într-un registru special cererile și actele prevăzute de lege; cererile se pot depune personal sau prin mandatar, cu procura specială, autentificată de notarul public;

b) verifica dacă actele depuse sunt cele prevăzute de lege;

c) solicita relații și acte doveditoare, de la petenti sau de la orice autorități ori instituții publice, pe baza cărora să se poată determina dacă locuinta a fost trecută în proprietatea statului cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data respectiva, conform art. 1 alin. (2) și (3) din prezentele norme metodologice;

d) întocmește cîte un dosar separat pentru fiecare solicitant și numeroteaza actele primite;

e) transmite în termen legal comisiei județene și, după caz, Comisiei municipiului București propunerile, împreună cu dosarul separat, sub semnatura președintelui comisiei; situațiile deosebite care apar la primirea actelor prevăzute de lege vor fi analizate și soluționate de comisie, în prezenta majorității membrilor săi, acestea consemnindu-se într-un proces-verbal care se înaintează, împreună cu dosarul, comisiei județene;

f) informează periodic consiliul local despre exercitarea atribuțiilor sale, prezentind un raport la încheierea activității.

(7) Comisiile județene și Comisia municipiului București se organizează pe baza propunerii nominale făcute, după caz, de către consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București.

(8) Comisiile județene și Comisia municipiului București își pot constitui, dintre membrii lor, un secretariat tehnic care să pregătească lucrările necesare comisiei.

(9) Prefectul stabilește, prin ordin, componenta nominală a fiecărei comisii județene și a Comisiei municipiului București, putind dispune, în cazuri justificate, înlocuirea oricărui membru al acesteia ori să solicite luarea de către autoritățile publice competente a altor măsuri de tragere la răspundere, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, pentru nerespectarea obligațiilor ce le revin.

(10) Comisiile județene și Comisia municipiului București exercita următoarele atribuții principale:

a) primesc propunerile și dosarele întocmite în acest scop de la comisiile locale;

b) solicita sau transmit, după caz, în situațiile prevăzute la art. 15 alin. 4 din Legea nr. 112/1995, relațiile necesare, inclusiv evaluarile efectuate;

c) determina, pe baza lucrărilor efectuate de comisia locală, conform alin. (6) lit. c), dacă locuinta a fost trecută în proprietatea statului cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data respectiva, în sensul art. 1 alin. (2) și (3) din prezentele norme metodologice. Comisiile județene, respectiv Comisia municipiului București, pot restitui dosarele către comisiile locale, în cazul în care apreciază ca acestea din urma nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la alin. (6) lit. c). Inexistenta sau irelevanta relațiilor și actelor aflate la dosar face să se prezume, până la proba contrară, legalitatea trecerii locuinței în proprietatea statului;

d) desemnează, prin hotărâre, componenta nominală a comisiilor tehnice de specialitate pentru evaluarea apartamentelor;

e) analizează fiecare cerere primită, temeinicia actelor prezentate, evaluarea efectuată de comisiile tehnice de specialitate și hotărăsc, în fiecare caz, cu votul majorității membrilor lor;

f) comunică hotărârile în termen de 5 zile de la adoptarea acestora, sub semnatura președintelui, persoanelor îndreptățite care au făcut cerere, prevăzute la art. 17 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, și persoanelor juridice care dețin apartamentele. Hotărârile rămase definitive se comunică și primarului localității în care se afla imobilul, precum și serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finanțelor;

g) informează periodic consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, precum și pe prefecți despre exercitarea atribuțiilor și prezintă, la încheierea activității, un raport;

h) întocmesc un registru special, care cuprinde: numele și prenumele persoanei care semnează cererea și domiciliul acesteia; obiectul cererii; hotărârea comisiei; numărul și data hotărârii; persoanele fizice și juridice cărora li s-a transmis hotărârea.

(11) Lucrările comisiilor județene și ale Comisiei municipiului București se consemnează într-un proces-verbal. În acesta se vor menționa nominal, dacă este cazul, membrii comisiei care au votat împotriva adoptării hotărârii sau cei care s-au abtinut de la vot, cu motivarile susținute.

(12) Comisiile de la toate nivelurile sunt obligate să facă public sediul unde își desfășoară lucrările.

(13) Evaluarea apartamentelor se realizează de către comisiile tehnice de specialitate. Componenta nominală a comisiilor tehnice de specialitate pentru evaluarea apartamentelor se stabilește prin hotărâre de către comisiile județene și Comisia municipiului București. Numărul membrilor în aceste comisii este de: 3-5 la comune și 5-9 la orașe, municipii și sectoarele municipiului București.

(14) Comisiile județene și Comisia municipiului București pot organiza, în raport cu volumul activităților, mai multe comisii tehnice de specialitate.

(15) Președintele comisiei tehnice de specialitate este un specialist în expertizari, reprezentant al consiliului județean sau al Consiliului General al Municipiului București, ceilalți membri putind fi desemnați dintre specialiștii autorităților publice și ai unităților vânzătoare de la nivel local. Comisiile tehnice de specialitate efectuează evaluarile potrivit criteriilor legale cuprinse în prezentele norme metodologice.

(16) Rezultatul evaluării se consemnează într-un proces-verbal semnat de toți membrii comisiei. Eventualele obiecții ale unor membri se prezintă într-o nota separată. Procesul-verbal și nota se înaintează comisiilor județene și Comisiei municipiului București, după caz, sub semnatura președintelui.

Capitolul 5 — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 46

Nu pot fi membri ai comisiilor locale, ai comisiilor județene și ai Comisiei municipiului București, precum și ai comisiilor tehnice de specialitate persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 112/1995.

Articolul 47

Membrii comisiilor menționate la art. 46 își desfășoară activitatea în cadrul atribuțiilor de serviciu. Aceste comisii își stabilesc un program special de lucru, astfel încât să se asigure derularea în condiții optime a atribuțiilor pe care le au și finalizarea acestora în termenele prevăzute de lege.

Articolul 48

Sumele obținute din vânzarea locuințelor, reprezentind plati integrale, avansuri, rate și dobinzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea locuințelor, se constituie în Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 și se depun la serviciile publice descentralizate ale Ministerului Finanțelor, urmînd a fi destinate exclusiv plății despăgubirilor cuvenite foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, în limita prevăzută de Legea nr. 112/1995.

Articolul 49

Prefectii județelor și prefectul municipiului București, în colaborare cu președinții consiliilor județene și cu primării, vor stabili măsurile corespunzătoare pentru asigurarea condițiilor necesare activității comisiilor, precum și instruirea membrilor acestora.

Articolul 50

Dispozițiile de protecție a chiriașilor, cuprinse în Legea nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafețe locative, precum și în Legea locuinței nr. 114/1996, sunt aplicabile.

Articolul 51

Anexele nr. 1 și 2 cu privire la criteriile și metodologia de evaluare a apartamentelor și a anexelor aferente acestora, precum și anexa nr. 3, model de raportare a execuției Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, fac parte din prezentele norme metodologice.

Anexa nr. 1

- Model de calcul - FIȘA TEHNICA ȘI DE CALCUL pentru locuintele și anexele aferente, aflate în proprietatea statului, altele decît cele executate din fondurile statului sau prin sprijinul statului cu credite și execuție

Locuinta nr. ..... din clădirea situata în str. ............ nr. ......., localitatea ...............

I. Caracteristicile locuinței

1. Structura de rezistenta a clădirii în care este situata locuinta și descrierea elementelor de construcții și instalații:

– fundație de ...........................stare .............................

– zidărie de ............................stare .............................

– șarpantă de ...........................stare .............................

– învelitoare din .......................stare .............................

– planșee de ............................stare .............................

– tâmplărie exterioară ..................stare .............................

– tâmplărie interioară ..................stare .............................

– tencuieli exterioare ..................stare .............................

– glet de ...............................stare .............................

– ștucaturi .............................stare .............................

– vopsitorii ............................stare .............................

– calcio vecchio ........................stare .............................

– lambriuri .............................stare .............................

– ornamente și decorațiuni ..............stare .............................

– pardoseli calde .......................stare .............................

– pardoseli reci ........................stare .............................

– instalații sanitare ...................stare .............................

– instalații electrice ..................stare .............................

– instalații de încălzire ...............stare ............................

Fața de elementele de mai sus, starea locuinței este ..........., cu un grad de finisaj ...........

2. Numărul de niveluri ale clădirii .............

3. Numărul de locuințe din cadrul clădirii ...........

4. Nivelul la care este situata locuinta pentru care se acordă despăgubiri sau care se vinde ........

5. Numărul de camere ale locuinței ..............

6. Sistemul de încălzire a locuinței (centrala de zona sau termoficare, centrala termica proprie care deservește exclusiv aceasta clădire, cu gaze la sobe, sobe cu lemne) .................

7. Vechimea clădirii în ani ..............

(se va specifică în baza cărui act s-a stabilit vechimea)

8. Tipul locuinței [Decretul nr. 256/1984 (anexa nr. 4, tabelul nr. 1)] ....

9. Relevee anexate ................

(plan de situație, plan de nivel curent)

II. Suprafețele locuinței și ale anexelor

1. Suprafața utila a locuinței

(măsurarea dimensiunilor interioare ale încăperilor și calcularea suprafețelor utile, conform art. 16 din prezentele norme metodologice)

mp ..............

2. Suprafața utila a camerei se serviciu situata la subsol, demisol sau mansarda

mp ..............

3. Suprafața utila a pivnitei și a boxelor de la subsol în folosință exclusiva a locuinței

mp ..............

4. Suprafața utila a terasei, rezultată din retragerea din gabarit

mp ..............

5. Suprafața utila a garajului

mp ..............

6. Construcții-anexe (tip, dimensiuni, vechime și stare)

..............

III. Evaluarea locuinței

1. Valoarea de înlocuire a locuinței

(cost/mp corespunzător tipului construcției, regimului de înălțime și gradului de finisaj - superior sau inferior - prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984)