HOTĂRÂRE nr. 115 din 30 ianuarie 2008

(1) Se instituie sistemul național de coordonare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene.

(2) Pregătirea, formularea, adoptarea și susținerea poziției promovate de România în cadrul Consiliului Uniunii Europene și al structurilor de lucru ale acestuia se realizează în condițiile prezentei hotărâri.

a) Guvernul României;

b) Consiliul pentru afaceri europene;

c) Comitetul de coordonare a afacerilor europene;

d) grupurile de lucru ale sistemului național de coordonare.

a) Departamentul pentru Afaceri Europene;

b) Ministerul Afacerilor Externe;

c) Ministerul Economiei și Finanțelor;

d) celelalte ministere și instituții de specialitate ale administrației publice centrale, pentru contribuții pe domenii specifice sectoarelor lor de activitate.

(1) Pentru a asigura convergența direcțiilor politice, la nivelul Guvernului, în procesul de gestionare a afacerilor europene se constituie Consiliul pentru afaceri europene, structură distinctă, fără personalitate juridică, în subordinea directă a primului-ministru.

(2) Consiliul pentru afaceri europene este condus și prezidat de către primul-ministru sau, în absența sa, de o persoană desemnată în acest sens de acesta.

(3) La reuniunile Consiliului pentru afaceri europene participă, în mod obligatoriu, ministrul afacerilor externe, ministrul economiei și finanțelor, secretarul de stat care coordonează Departamentul pentru Afaceri Europene, precum și miniștrii responsabili pentru domeniile aflate pe agenda de lucru a acestuia.

(4) La reuniunile Consiliului pentru afaceri europene pot participa, în calitate de invitați, și alți demnitari, conducători ai autorităților și ai agențiilor guvernamentale aflate în subordinea Guvernului și a primului-ministru, precum și conducătorii altor autorități relevante pentru subiectele înscrise pe agenda de lucru. Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană participă la reuniunile Consiliului pentru afaceri europene pe baza deciziei comune a Departamentului pentru Afaceri Europene și a Ministerului Afacerilor Externe.

(5) În situația în care pe agenda de lucru a Consiliului pentru afaceri europene se află probleme de interes pentru comunitățile locale, la aceste reuniuni pot fi invitați să participe și reprezentanți ai structurilor asociative ale acestora.

a) analizează problematica generală aflată pe agenda europeană;

b) stabilește prioritățile României în calitate de stat membru al Uniunii Europene;

c) identifică obiectivele și prioritățile politice ale României în raport cu evoluțiile și orientările decise la nivelul Consiliului European;

d) analizează documentul privind prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene și relevanța acestora pentru România;

e) examinează și dispune, atunci când este cazul, măsurile necesare pentru aplicarea pe plan intern a regulamentelor, directivelor, deciziilor, recomandărilor și avizelor adoptate de către instituțiile Uniunii Europene;

f) propune politici și măsuri pentru derularea procesului de integrare europeană a României;

g) asigură coerența pozițiilor naționale privind politicile europene, având un rol de mediere în cazul divergențelor interinstituționale apărute în ședințele Comitetului de coordonare a afacerilor europene;

h) aprobă lista mandatelor generale care vor fi elaborate cu privire la poziția de negociere a României față de propunerile legislative ale Comisiei Europene sau alte inițiative comunitare;

i) stabilește pozițiile și armonizează demersurile politico-diplomatice efectuate la nivelul membrilor Guvernului și structurilor din subordinea acestuia în ceea ce privește problematica afacerilor europene;

j) analizează disfuncționalitățile care apar în coordonarea afacerilor europene și dispune măsurile necesare pentru eliminarea acestora.

(1) Consiliul pentru afaceri europene se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar.

(2) Concluziile scrise ale reuniunilor Consiliului pentru afaceri europene se redactează în termen de două zile lucrătoare de la data desfășurării acestora și sunt transmise tuturor ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale participante, urmând ca acestea să își exprime în scris, în termen de două zile, punctul de vedere asupra conținutului lor.

(3) Concluziile scrise ale reuniunilor Consiliului pentru afaceri europene se prezintă, spre informare, Parlamentului României, după ce au fost agreate de toate instituțiile administrației publice centrale participante.

(4) Departamentul pentru Afaceri Europene stabilește împreună cu Ministerul Afacerilor Externe agenda de lucru a reuniunilor.

(5) Departamentul pentru Afaceri Europene realizează activitatea executivă a Consiliului pentru afaceri europene, monitorizând ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce incumbă din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, aflate pe agenda de lucru a acestuia.

(1) În scopul asigurării coordonării interministeriale a procesului de formulare a politicilor și strategiilor din domeniul afacerilor europene se constituie Comitetul de coordonare a afacerilor europene, denumit în continuare Comitetul de coordonare, organism de lucru cu caracter decizional, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene.

(2) Comitetul de coordonare este format din reprezentanți ai ministerelor sau ai altor instituții ale administrației publice centrale, la nivel de secretar de stat sau asimilați ai acestora, cu atribuții în domeniul afacerilor europene. În situații excepționale, secretarii de stat sau, după caz, asimilații acestora pot fi înlocuiți la reuniunile Comitetului de coordonare de către directorii generali sau de către directorii pentru afaceri europene din subordine, pe baza unei delegări de reprezentare și competențe.

(3) Comitetul de coordonare este prezidat de secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Afaceri Europene. Pentru dezbaterea temelor care se înscriu în sfera relațiilor externe Uniunii Europene și în special a extinderii ori a Politicii externe și de securitate comune, inclusiv a Politicii europene de securitate și apărare, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe coprezidează Comitetul de coordonare.

(4) Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană este membru al Comitetului de coordonare. Reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană participă la reuniunile Comitetului de coordonare pe baza deciziei comune a conducerii Departamentului pentru Afaceri Europene și a Ministerului Afacerilor Externe.

(5) Comitetul de coordonare are următoarele atribuții:

a) pregătirea poziției României pentru reuniunile Consiliului European, ale Consiliului Uniunii Europene și ale Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER);

b) asigurarea coordonării interministeriale în scopul elaborării pozițiilor României în ceea ce privește problematica afacerilor europene;

c) soluționarea aspectelor aflate în divergență dintre ministere și celelalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale, care nu au fost rezolvate la nivelul grupurilor de lucru ale sistemului național de coordonare a afacerilor europene;

d) supune atenției Consiliului pentru afaceri europene aspectele în divergență dintre ministere și celelalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale, care nu au putut fi soluționate.

(6) Comitetul de coordonare se reunește săptămânal.

(7) Concluziile scrise ale reuniunilor Comitetului de coordonare se redactează în termen de două zile lucrătoare de la data desfășurării acestora și sunt transmise tuturor ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale participante, urmând ca acestea să își exprime în scris, în termen de două zile, punctul de vedere asupra conținutului lor. Acestea se prezintă spre informare primului-ministru și Guvernului României, după ce au fost agreate de toate instituțiile administrației publice centrale participante.

(8) Departamentul pentru Afaceri Europene colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii agendei de lucru a Comitetului de coordonare.

(9) Departamentul pentru Afaceri Europene realizează activitatea executivă a Comitetului de coordonare și monitorizează ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce incumbă din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, aflate pe agenda de lucru a acestuia.

(1) Se constituie grupurile de experți ale sistemului național de coordonare, denumite în continuare grupurile de lucru.

(2) Grupurile de lucru au următoarele atribuții:

a) analiza proiectelor de poziție elaborate de către ministere și de către celelalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale pentru problematica din responsabilitate;

b) propunerea de poziții cu privire la problematica analizată, care urmează a fi susținute de către reprezentanții români la nivel comunitar;

c) pregătirea și urmărirea îndeplinirii sarcinilor provenind din statutul României de membru al Uniunii Europene;

d) monitorizarea și analiza evoluției politicilor comunitare.

(3) Constituirea grupurilor de lucru se realizează la inițiativa ministerului, respectiv a instituției de specialitate a administrației publice centrale cu principale responsabilități în domeniu sau la inițiativa Departamentului pentru Afaceri Europene.

(4) Grupurile de lucru sunt alcătuite din reprezentanții ministerelor și ai celorlalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale cu responsabilități în domeniu.

(5) Din acestea fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanții Departamentului pentru Afaceri Europene, ai Ministerului Afacerilor Externe și, după caz, ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

(6) Coordonatorul grupului de lucru este reprezentantul ministerului respectiv al instituției de specialitate a administrației publice centrale cu principale responsabilități în domeniu sau al Departamentului pentru Afaceri Europene, în funcție de obiectivul și tematica acestuia.

(7) Grupurile de lucru se reunesc ori de câte ori este nevoie, la inițiativa coordonatorilor acestora sau la inițiativa Departamentului pentru Afaceri Europene.

(8) În caz de nevoie se pot constitui subgrupuri de lucru în vederea clarificării unor aspecte punctuale.

(9) La activitatea grupurilor și subgrupurilor de lucru pot fi invitați să participe și specialiști din cadrul Academiei Române, al Institutului European din România, al institutelor de cercetare științifică, din învățământul superior, din cadrul organizațiilor neguvernamentale profesionale, precum și experți independenți.

(10) Pozițiile divergente exprimate de către membrii grupurilor de lucru sunt supuse arbitrajului în cadrul Comitetului de coordonare, fiind aplicabile prevederile art. 12 alin. (2) și (3).

(1) Poziția de negociere a României, pentru temele aflate pe agenda Consiliului Uniunii Europene, inclusiv pentru propunerile legislative ale Comisiei Europene sau pentru cele ale unui alt stat membru al Uniunii Europene formulate în cadrul Pilonului III, Cooperare polițienească și judiciară în materie penală, se adoptă sub formă de mandat.

(2) În cazul în care implicațiile economice, sociale sau de mediu ale propunerilor legislative ale Comisiei Europene ori ale altor inițiative comunitare au o importanță majoră sau privesc mai multe domenii sectoriale, poziția de negociere a României se adoptă sub formă de "mandat general".

(3) Comitetul de coordonare stabilește pentru care dintre propunerile legislative ale Comisiei Europene este necesară adoptarea de mandate generale și întocmește lista acestora.

(4) Lista mandatelor generale este transmisă și Parlamentului României, în vederea formulării de propuneri și observații. La solicitarea acestuia, Comitetul de coordonare va completa lista mandatelor generale.

(5) Mandatul general este adoptat de Guvernul României. Odată adoptat, acesta este promovat la toate nivelurile de negociere din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

(6) Mandatul general adoptat de Guvernul României este transmis, spre informare, Parlamentului României și membrilor Parlamentului European aleși în România.

(1) Pentru propunerile legislative ale Comisiei Europene care nu necesită adoptarea unui mandat general sau pentru propunerile legislative ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene formulate în cadrul Pilonului III, Cooperare polițienească și judiciară în materie penală, poziția de negociere a României este adoptată de Comitetul de coordonare, cu avizul Departamentului pentru Afaceri Europene, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 11 alin. (6) și (7).

(2) Deciziile Comitetului de coordonare pentru poziții ale României, altele decât mandatele generale, sunt incluse în mandatul reprezentanților României la reuniunile structurilor de lucru ale Uniunii Europene.

(3) Elaborarea mandatelor și a mandatelor generale asupra problematicii relațiilor externe Uniunii Europene și în special a extinderii ori a Politicii externe și de securitate comune, inclusiv a Politicii europene de securitate și apărare, este de competența Ministerului Afacerilor Externe, care lucrează în colaborare cu celelalte ministere, respectiv cu alte instituții de specialitate ale administrației publice centrale relevante în domeniu. Ministerul Afacerilor Externe informează Departamentul pentru Afaceri Europene asupra conținutului acestora.

(1) Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, sunt elaborate de către ministerul, respectiv instituția de specialitate a administrației publice centrale participantă la reuniunile Comisiei Europene sau ale Consiliului Uniunii Europene în care este dezbătută propunerea legislativă a Comisiei Europene. Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, sunt analizate, după caz, de către grupul de lucru constituit în acest scop.

(2) În elaborarea proiectului de mandat, inclusiv de mandat general, ministerul, respectiv instituția de specialitate a administrației publice centrale responsabilă are obligația de a informa și consulta, după caz, autoritățile locale, organizațiile patronale, sindicale, civice sau alte organizații active în domeniile acoperite de propunerea legislativă a Comisiei Europene sau de cea a altui stat membru al Uniunii Europene formulată în cadrul Pilonului III, Cooperare polițienească și judiciară în materie penală.

(3) Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, conțin următoarele elemente:

a) descrierea pe scurt a propunerii de act comunitar;

b) impactul economic, social sau de mediu asupra României;

c) obiectivele României în raport cu propunerea de act comunitar;

d) limitele ce pot fi acceptate de România în negocierea propunerii respective;

e) eventuale poziții de negociere ale altor state membre ale Uniunii Europene, ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European sau ale comisiilor acestuia;

f) lista actelor normative din legislația română care reglementează materia la care face referire propunerea de act comunitar, precum și o analiză a modificărilor pe care le-ar determina adoptarea acelui act.

(4) Proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, se transmite concomitent ministerelor și celorlalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale cu responsabilități în domeniu, în funcție de obiectul mandatului, în vederea formulării unui punct de vedere, care trebuie transmis cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data susținerii acestuia. Proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, va fi transmis în mod obligatoriu și Ministerului Afacerilor Externe.

(5) După obținerea punctelor de vedere prevăzute la alin. (4) inițiatorul transmite proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, Departamentului pentru Afaceri Europene, în vederea avizării. După acordarea avizului, acesta îl va supune aprobării Guvernului sau Comitetului de coordonare, după caz.

(6) În cazul în care poziția României trebuie stabilită și adoptată în intervalul dintre două reuniuni ale Comitetului de coordonare și nu este necesară adoptarea unui mandat general, prin derogare de la prevederile alin. (5), mandatul se consideră adoptat prin avizarea acestuia de către Departamentul pentru Afaceri Europene, care informează despre aceasta Comitetul de coordonare.

(7) În situația prevăzută la alin. (6), dacă temele dezbătute se înscriu în sfera relațiilor externe ale Uniunii Europene și în special a extinderii ori a Politicii externe și de securitate comune, inclusiv a Politicii europene de securitate și apărare, mandatul se consideră adoptat prin avizarea acestuia de către Ministerul Afacerilor Externe, care informează despre aceasta Comitetul de coordonare.

(1) Comitetul de coordonare urmărește soluționarea divergențelor de abordare dintre instituțiile participante privind prevederile mandatului general sau poziția de negociere.

(2) În cazul în care divergențele nu sunt soluționate, Comitetul de coordonare formulează opțiunile de poziție posibile.

(3) Departamentul pentru Afaceri Europene prezintă primului-ministru și Consiliului pentru afaceri europene, pentru decizie, opțiunile menționate la alin. (2). În situația în care divergențele privesc aspecte care intră în competența Ministerului Afacerilor Externe, acesta le va prezenta primului-ministru și Consiliului pentru afaceri europene.

(1) Prezentarea pozițiilor de negociere în cadrul reuniunilor Consiliului Uniunii Europene este susținută de ministrul responsabil pentru domeniul respectiv sau, în situații excepționale, de secretarul de stat delegat de către acesta, pe baza mandatului reglementat la cap. V.

(2) Prezentarea pozițiilor de negociere în cadrul comitetelor și grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene revine ministerelor și celorlalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale cu responsabilități în domeniu și Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, prin reprezentanții care participă la reuniuni.

(3) La reuniunile Consiliului Uniunii Europene, ale comitetelor și ale grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene participă reprezentanți desemnați de ministere, respectiv alte instituții de specialitate ale administrației publice centrale cu responsabilități în domeniu și/sau din cadrul Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Din delegația română face parte și un reprezentant al Departamentului pentru Afaceri Europene, dacă există o solicitare expresă în acest sens a secretarului de stat care îl coordonează.

(4) Mandatele generale adoptate de Guvern, respectiv mandatele adoptate de Comitetul de coordonare sunt transmise imediat Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de către Ministerul Afacerilor Externe.

(5) Ministerele sau celelalte instituții ale administrației publice centrale responsabile pot trimite Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană instrucțiuni de detaliere a mandatelor, respectiv a mandatelor generale.

(6) Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană sau reprezentantul permanent adjunct poate suspenda susținerea pozițiilor comunicate reprezentanților desemnați de către ministere, respectiv alte instituții de specialitate ale administrației publice centrale cu responsabilități în domeniu și din cadrul Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Suspendarea poate fi făcută doar în urma prezentării motivelor care stau la baza acesteia către conducerea ministerului de linie responsabil și a Departamentului pentru Afaceri Europene. Noua poziție trebuie avizată de către Departamentul pentru Afaceri Europene, precum și de către Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu prevederile cap. V.

(7) Instrucțiunile elaborate de către Comitetul de coordonare pentru participarea delegațiilor României la reuniunile COREPER sunt transmise de către centrala Ministerului Afacerilor Externe Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și Departamentului pentru Afaceri Europene.

(8) Instrucțiunile privind pozițiile României asupra problemelor care se înscriu în sfera relațiilor externe ale Uniunii Europene și în special a extinderii, a Politicii externe și de securitate comună și a Politicii europene de securitate și apărare sunt transmise Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și Departamentului pentru Afaceri Europene de către Ministerul Afacerilor Externe.

(9) Rapoartele participării la reuniunile comitetelor și ale grupurilor de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene și al Comisiei Europene se redactează în termen de cel mult două zile lucrătoare de la desfășurarea acestora și se transmit Departamentului pentru Afaceri Europene și Ministerului Afacerilor Externe.

(10) Rapoartele participării la reuniunile COREPER sunt redactate și transmise de către Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană tuturor ministerelor și celorlalte instituții de specialitate ale administrației publice centrale interesate.

(11) Rapoartele participării la reuniunile Consiliului Uniunii Europene se redactează de către ministerele participante și se prezintă spre aprobare primului-ministru, în termen de 3 zile lucrătoare de la data desfășurării acestora. După aprobare, acestea se transmit Departamentului pentru Afaceri Europene și Ministerului Afacerilor Externe. Departamentul pentru Afaceri Europene va transmite aceste rapoarte și Parlamentului României. În situațiile în care tematica reuniunilor se circumscrie competențelor Ministerului Afacerilor Externe, acesta va transmite rapoartele aprobate, spre informare, Departamentului pentru Afaceri Europene și Parlamentului României.

(12) Raportul participării la Consiliul European se redactează de către Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și se prezintă Președintelui României și primului-ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene va transmite acest document, spre informare, și Parlamentului României.

(1) Reprezentatul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană reprezintă Guvernul în cadrul reuniunilor COREPER, partea a 2-a, și participă la reuniunile Consiliului Uniunii Europene a căror pregătire este realizată de COREPER, partea a 2-a.

(2) Reprezentantul permanent adjunct pe lângă Uniunea Europeană reprezintă Guvernul în cadrul reuniunilor COREPER, partea 1, și participă la reuniunile Consiliului Uniunii Europene a căror pregătire este realizată de COREPER, partea 1.

(3) Reprezentantul responsabil pentru Politica externă și de securitate comună reprezintă Guvernul la reuniunile Comitetului pentru Politica Externă și de Securitate Comună (COPS).

(4) În cazul neparticipării ministrului sau a secretarului de stat responsabil la reuniunile Consiliului Uniunii Europene, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, reprezentantul permanent adjunct sau reprezentantul în COPS reprezintă Guvernul la acele reuniuni.

(1) Se instituie sistemul național de comunicare, format din punctele de contact desemnate de către ministere, instituțiile de specialitate ale administrației publice centrale și de către structurile cu atribuții în domeniul afacerilor europene.

(2) Punctele de contact din cadrul sistemului național de comunicare sunt reprezentate, după caz, de secretarul de stat responsabil cu afacerile europene, de directorul general sau de directorul responsabil cu problematica afacerilor europene.

(3) Fluxurile informaționale între punctele de contact se asigură, de regulă, prin sistemul informatic și de comunicații EXTRANET RO.