1. Organizarea serviciului la bord
Serviciul la bordul navelor se organizează pentru:
a) menținerea stării de pregătire în vederea marșului și misiunilor;
b) asigurarea condițiilor care se referă la menținerea vitalității navei;
c) conducerea permanentă a activităților zilnice;
d) menținerea legăturilor interioare și exterioare;
e) paza, securitatea și siguranța navei;
f) asigurarea funcționării instalațiilor, aparaturii și mecanismelor necesare navei;
g) executarea diferitelor lucrări la navă.
Serviciul la bordul unei nave se execută de echipajul înscris în rolurile acelei nave. Fiecare membru al echipajului, numit în serviciul la bordul navei, răspunde pentru activitatea sa în postul încredințat.
Compunerea serviciului la bord și numărul de persoane din serviciul la bord sunt fixate în funcție de situația în care se află nava, clasa și tipul acesteia și ordinele/dispozițiile șefului/comandantului structurii care are în dotare navele.
(1) Serviciul la bord se execută la toate navele aparținând Ministerului Afacerilor Interne, din momentul îmbarcării echipajului. Acesta se organizează în funcție de tipul și poziția navei, misiunile specifice și de numărul membrilor echipajului navei.
(2) La navele în conservare se organizează serviciul de pază și vitalitate.
După scop și durată, serviciul la bord poate fi: serviciu de cart și servicii speciale.
Serviciul la bord este destinat pentru conducerea și îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitatea zilnică la bordul navei.
Serviciul de cart este destinat pentru conducerea și îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activități specifice la bord când nava se află în marș. Acest serviciu are o durată continuă de 4 ore și se execută în 24 de ore pe 3 schimburi. Pentru anumite posturi și în funcție de starea vremii și a mării, comandantul navei poate reduce durata unui schimb de cart sau poate dubla numărul personalului.
(1) În cadrul serviciilor speciale intră, dar fără a se limita doar la acesta, serviciul de gardă și siguranță.
(2) Serviciul de gardă și siguranță este destinat pentru îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de asigurarea pazei, siguranței și vitalității navelor care staționează la apă, aflate în stare operațională sau neoperațională, pe timpul reparațiilor, iernaticului și este efectuat de membrii echipajului.
(3) Criteriile de stabilire, dimensiunea și componența serviciului de gardă și siguranță se stabilesc conform normelor prevăzute în anexa nr. 7.
(4) Serviciul de gardă și siguranță se execută, de regulă, pe o durată de 24 de ore.
Conducerea nemijlocită a personalului din serviciul pe navă, planificarea echipajului și răspunderea pentru executarea corectă a serviciului la bordul navei revin ofițerului secund (comandantul navei).
Pregătirea personalului navei pentru serviciul pe navă se execută sub conducerea ofițerului secund (comandantul navei) în orele stabilite prin programul navei, înainte de începerea serviciului.
Tabelul cu posturile serviciului la bord și serviciilor speciale se întocmește de ofițerul secund și se aprobă de comandantul navei. La întocmirea tabelului se va avea în vedere ca numărul persoanelor aflate în serviciul la bord să fie stabilit la strictul necesar și în niciun caz să nu depășească 1/3 din efectivul prezent al navei.
Pe timpul marșului, staționării la cheu sau la ancoră, în funcție de complexitatea tehnicii, se prevede de regulă următorul personal de serviciu:
a) ofițer de cart, când nava se află în marș și în staționare la ancoră sau în alte locuri decât locul de staționare permanentă al structurii din care face parte nava;
b) ofițer de gardă pe navă, când nava se află în staționare la cheu sau la ancoră în locul de staționare permanentă;
c) cartul punte;
d) cartul navigație;
e) cartul comunicații și supraveghere radio-electronică;
f) cartul electromecanică;
g) cartul vitalitate;
h) echipajul ambarcațiunii de serviciu.
Serviciul de cart reprezintă o formă a serviciului la bord, când nava se află în marș, la ancoră (geamandură) sau la cheu.
Personalul aflat în serviciul de cart se va afla în permanență la post, putând să-l părăsească numai după predarea serviciului sau la ordinul (cu aprobarea) ofițerului de cart.
Serviciul de cart se execută în trei schimburi, de regulă după următorul orar:
a) schimbul I, orele 8.00-12.00 și 20.00-24.00;
b) schimbul II, orele 12.00-16.00 și 00.00-04.00;
c) schimbul III, orele 16.00-20.00 și 4.00-08.00.
Fiecare membru al echipajului, numit în serviciul la bordul navei, răspunde pentru activitatea sa în postul încredințat, în conformitate cu sarcinile și îndatoririle stabilite prin rolurile navei.
În marș, pe întreaga navă, echipajul execută cart la posturi, în funcție de starea de pregătire ordonată și în conformitate cu rolurile navei.
Când nava acostează în alte porturi sau locuri de staționare, când trebuie păzite anumite materiale la mal sau la bord, când nava se află pe doc, precum și oricând este necesar, în cadrul serviciului la bord se pot înființa posturi de pază în conformitate cu reglementările interne în vigoare.
Personalul aflat în serviciu nu are dreptul să înceteze sau să încredințeze altei persoane executarea îndatoririlor ce îi revin.
Pe timpul zilei, personalul serviciului de cart care nu se află în post participă la program.
Pe timpul alarmelor și exercițiilor, personalul aflat în serviciu execută atribuțiile conform rolurilor navei.
2. Ofițerul de cart
2.1. Îndatoriri generale
(1) Ofițerul de cart este persoana căreia comandantul îi încredințează conducerea și siguranța navei, precum și conducerea echipajului pe timpul marșului și în staționare la ancoră sau în alte locuri decât locul de staționare permanentă al structurii din care face parte nava. În îndeplinirea îndatoririlor sale, ofițerul de cart este subordonat comandantului navei.
(2) Ofițerului de cart i se subordonează, în perioada cartului său, întregul personal aflat în serviciu la bordul navei.
În marș, ofițerul de cart se va găsi tot timpul pe comandă, fiindu-i interzis să își părăsească postul fără aprobare.
În situații deosebite, care impun prezența comandantului pe comandă, ofițerul de cart este obligat să îl cheme. Când nava este în caz de pericol iminent, el este obligat să acționeze din proprie inițiativă, anunțând urgent pe comandantul navei.
Ofițerul de cart conduce acțiunile pentru menținerea vitalității navei până la preluarea conducerii navei de către comandant.
Ofițerul de cart ia măsurile ce se impun în caz de înrăutățire a timpului sau pe vizibilitate redusă.
Atât în marș, cât și pe timpul staționării la ancoră, ofițerul de cart va avea la post: binoclu, ceas, fluier, megafon, pistol de semnalizare (cartușe reactive de semnalizare), instrumente de lucru pe hartă.
În timpul cartului, ofițerul de cart completează jurnalul de bord, iar la predarea serviciului certifică prin semnătură.
Ofițerul de cart are următoarele obligații:
a) să cunoască întrebuințarea în misiune a armamentului de la bordul navei;
b) să mențină starea de pregătire ordonată în vederea luptei sau marșului;
c) să mențină siguranța navei și prevenirea abordajelor;
d) să urmărească îndeplinirea atribuțiilor de către personalul de serviciu;
e) să asigure executarea observării vizuale și tehnice, precum și transmiterea și recepționarea la timp a semnalelor;
f) să întrebuințeze corect semnalele de recunoaștere;
g) să transmită semnale de alarmare ordonate;
h) să cunoască întrebuințarea aparaturii și a instalațiilor din comandă;
i) să cunoască în orice moment starea mijloacelor de salvare;
j) să ia măsuri pentru darea onorului navelor pe care le întâlnește;
k) să se asigure de buna funcționare a luminilor de navigație și a instalației de semnalizare acustică pe timp de vizibilitate redusă;
l) să urmărească permanent situația hidrometeorologică.
La intrarea în serviciu, ofițerul de cart este obligat să se informeze despre:
a) starea de pregătire ordonată;
b) punctul și elementele de marș ale navei (drum, număr de rotații la mașini);
c) formația, locul în formație și elementele formației (la navigația în formație);
d) semnalele de recunoaștere;
e) mecanismele și instalațiile în funcțiune;
f) starea și regimul de lucru al mijloacelor tehnice de observare;
g) situația hidrometeorologică;
h) regulile de port sau de radă;
i) starea de pregătire a mijloacelor de salvare;
j) locul unde se găsesc comandantul și ofițerul secund;
k) ordinele și dispozițiile în curs de executare;
l) activitățile de pregătire, exercițiile și lucrările care se execută la navă.
În mapa cu documentele ofițerului de cart se vor găsi:
a) jurnalul de bord;
b) instrucțiunile ofițerului de cart cu: schema observărilor și apărărilor navei, extras din rolul de vitalitate, schema navei cu legăturile interioare, schema organizării serviciului de cart;
c) Regulamentul serviciului la bordul navelor; R.I.P.A.M.; R.N.D.;
d) Codul semnalelor de misiune și evoluții;
e) situația plinurilor navei;
f) planificarea serviciului de cart;
g) semnalele de recunoaștere în vigoare;
h) instrucțiuni privind:
– semnalele internaționale folosite în caz de naufragiu;
– semnalele internaționale folosite de forțele care participă la operațiunile de salvare;
i) texte standard (în limba engleză) pentru coordonarea tuturor acțiunilor desfășurate cu nave din flotele altor țări, pe mare;
j) abrevierile radio folosite pentru coordonarea operațiunilor de căutare și salvare pe mare.
2.2. Îndatoririle ofițerului de cart pe timpul marșului
În marș, ofițerul de cart răspunde de:
a) menținerea navei la drumul și viteza ordonate;
b) menținerea locului în formație (când se navighează în formație);
c) folosirea corectă a luminilor de navigație și a instalațiilor de semnalizare acustică;
d) descoperirea pericolelor de navigație și evitarea acestora.
Când comandantul navei sau ofițerul secund lipsesc de pe comandă, ofițerul de cart răspunde de:
a) prevenirea abordajelor;
b) salvarea oamenilor căzuți în apă.
Ofițerul de cart este obligat:
a) să țină la zi navigația și să determine periodic punctul navei;
b) să mențină drumul, viteza și locul ordonat în formație;
c) să completeze jurnalul de navigație;
d) să urmărească executarea întocmai de către timonier a ordinelor date;
e) în timpul schimbărilor de viteză, de drum ca și pe timpul întoarcerilor și ieșirilor din formație, să ordone semnalizatorului de cart să dea semnalele respective;
f) în timpul navigației cu lumini, să ordone observatorilor executarea unui control permanent asupra bunei funcționări a luminilor de navigație;
g) în orice situație să respecte și să ordone darea semnalelor conform R.I.P.A.M. sau R.N.D.;
h) la întâlnirea cu alte nave să sesizeze pericolele de coliziune și să ia măsuri de evitare a acestora conform prevederilor R.I.P.A.M. (R.N.D.);
i) să nu permită prezența pe comandă a persoanelor care nu au atribuții de serviciu;
j) să raporteze imediat comandantului schimbările de situație sau condițiile de navigație care ar putea influența siguranța navigației sau îndeplinirii misiunii primite.
Ofițerul de cart nu are dreptul să schimbe drumul și viteza fără permisiunea comandantului navei, cu excepția cazurilor neprevăzute ce ar amenința siguranța navigației.
2.3. Îndatoririle ofițerului de cart pe timpul staționării la ancoră (geamandură)
Pe timpul staționării la ancoră (geamandură), ofițerul de cart răspunde de:
a) siguranța navei în staționare;
b) menținerea stării de pregătire pentru misiune ordonată;
c) protecțiile și apărările navei;
d) respectarea regulilor portuare și de radă;
e) executarea programului ordonat pe navă.
La luarea în primire a serviciului de cart în staționare la ancoră (geamandură), ofițerul de cart primește de la predecesorul său următoarele date:
a) punctul navei și procedeele prin care a fost determinat;
b) starea de pregătire pentru marș și starea de pregătire a navei în vederea luptei;
c) adâncimea apei, natura fundului, curenții;
d) lungimea lanjului la apă (parâmele date la geamandură);
e) starea de pregătire pentru fundarisirea celei de-a doua ancore;
f) situația hidrometeorologică și prognoza;
g) formația navelor care staționează la ancoră și locul navei în formație;
h) ordinele primite și în curs de executare;
i) numărul ambarcațiunilor plecate de la navă și cele care se află lângă navă;
j) situația prezenței personalului la bord;
k) locul unde se află comandantul și ofițerul secund.
Ofițerul de cart este obligat:
a) să urmărească situația hidrometeorologică, să măsoare forța vântului din oră în oră (când este cazul mai des) și să ia măsuri pentru vreme rea;
b) să urmărească dacă nava derivează (dacă ancora derapează);
c) să urmărească mișcările de nave și ambarcațiuni în radă și să ia măsuri în cazul apropierilor periculoase;
d) să pregătească, la ordinul comandantului, nava pentru primirea navelor și ambarcațiunilor care vin la acostare, indicând acestora bordul de acostare;
e) să completeze jurnalul de bord;
f) să execute ordinele și semnalele transmise de nava comandant și să le consemneze în jurnalul de bord;
g) să asigure menținerea observării vizuale și tehnice, iar pe timp de ceață să ordone darea semnalelor conform R.I.P.A.M. (R.N.D.);
h) să cunoască toate lucrările ce se execută de către echipaj în afara bordului și în arboradă.
3. Ofițerul de gardă pe navă
(1) Ofițerul de gardă pe navă este persoana căreia comandantul îi încredințează siguranța navei, precum și conducerea echipajului pe timpul staționării la ancoră sau cheu în locul de staționare permanentă al structurii din care face parte nava. În îndeplinirea îndatoririlor sale, ofițerul de gardă pe navă este subordonat comandantului navei.
(2) Ofițerului de gardă pe navă i se subordonează, în perioada cartului său, întreg personalul aflat în serviciu la bordul navei.
Pe timpul executării serviciului, ofițerul de gardă pe navă îndeplinește atribuțiile ofițerului de cart prevăzute la art. 422-424.
4. Documentele navei
(1) Documentele principale ale navei sunt jurnalul de bord și jurnalul de mașini.
(2) La nivelul compartimentelor navei, respectiv componentelor de specialitate, se elaborează și se completează și alte documente de evidență și control a activităților, în conformitate cu instrucțiunile specifice acestora.
4.1. Jurnalul de bord
Jurnalul de bord este documentul juridic de evidență și control al activităților și al evenimentelor ce se desfășoară la bordul navei. La producerea unor coliziuni, puneri pe uscat sau avarii grave, acesta se sigilează și se introduce în funcțiune jurnalul de bord de rezervă.
Jurnalul de bord se completează de către ofițerul de cart, în conformitate cu instrucțiunile tipărite pe formulare. La navele unde nu se execută serviciul de ofițer de cart, jurnalul de bord se completează de către comandantul navei.
(1) În jurnalul de bord se trec:
a) misiunile primite, începerea și terminarea activităților;
b) semnalele primite și transmise;
c) evenimentele petrecute la ancoră sau la cheu;
d) numele persoanelor sosite la bord;
e) saluturile acordate de către navă;
f) primirea (debarcarea) diferitelor materiale;
g) accidentele, avariile, degradările sau pierderile de materiale;
h) situația plinurilor la muniție, combustibil, lubrifianți, apă și alimente;
i) schimbări în asieta navei;
j) plecarea și sosirea ambarcațiunilor la bord;
(2) În afară de cele de mai sus, în marș, în jurnalul de bord se înscriu:
a) drumurile adevărate și drumurile compas urmate de navă;
b) poziția navei, calculată prin estimare, prin calcule astronomice sau cu mijloace tehnice;
c) schimbări de drum;
d) distanțele până la reperele de la coastă și orele la care au fost măsurate;
e) orele la care uscatul a dispărut din vedere;
f) ordinea în care se navighează în formație;
g) schimbările de poziție;
h) incidentele de navigație;
i) situația hidrometeorologică și perturbațiile intervenite;
j) ora și relevmentele luate la faruri și insule;
k) comenzile ordonate la timonă și la mașini;
l) drumurile și vitezele probabile ale navelor întâlnite, relevmentele la acestea, precum și alte date referitoare la situația de navigație.
Comandantul navei și ofițerul secund urmăresc completarea corectă a jurnalului de bord.
4.2. Jurnalul de mașini
Jurnalul de mașini este documentul în care șeful componentei de specialitate electromecanic înscrie cu exactitate orele de marș și staționare, orele la care s-au efectuat manevrele, cantitatea de combustibil primită și consumată, starea de funcționare a tehnicii, precum și alte date care interesează serviciul de misiune electromecanic. Jurnalele de mașini se completează în conformitate cu instrucțiunile tipărite pe formularele tip.
4.3. Înregistrările pe bandă magnetică
În comanda de navigație a navelor se pot utiliza benzi audio sau casete video pentru înregistrarea activităților (ordine, comenzi, rapoarte), în următoarele situații: pe timpul manevrelor de intrare (ieșire) în (din) porturi, la executarea misiunilor pe mare sau fluviu, la producerea unor avarii, puneri pe uscat sau a altor incidente de navigație, la navigația prin strâmtori sau raioane periculoase, în condiții meteo grele, pe timpul intervențiilor pentru salvarea vieții umane pe mare etc. Casetele audio sau video se predau la compartimentul de documente secrete unde au fost luate în evidență și constituie probe (asemănătoare cutiei negre de la aeronave) în diferite situații (litigii navale, accidente de navigație etc.).
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.