Capitolul 3 — Măsuri tehnice și administrative pentru conservarea și folosirea pasunilor

On this page

Articolul 47

Pășunile de interes obștesc se întrebuințează exclusiv pentru pasunat, pentru cultivarea plantelor de nutret și pentru plantatiuni forestiere de protecție.

Cultivarea plantelor de nutret este permisă numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor, care va lua avizul conform al Consiliului Tehnic Agronomic.

Sînt plante de nutret, în înțelesul legii de fața: lucerna, trifoiul, sparceta, borceagul, sorgul, porumbul de nutret, iarba de sudan, mazarea de nutret, sfecla de nutret, napii, parangul, amestecurile de graminee și de leguminoase, făcute în vederea fanetelor insamantate, precum și orice alte plante de nutret, declarate ca atare de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pe baza avizului conform al Institutului de Cercetări Agronomice al României și al Consiliului Tehnic Agronomic.

Orice culturi de alte plante decât acestea, sînt interzise.

Șefii circumscriptiilor agricole vor stabili existenta culturilor interzise, prin cercetare la fața locului, încheind procese-verbale, pe care le vor inainta judecătoriei de ocol respective, spre judecarea contravenientilor.

În mod excepțional și numai cu avizul conform al Consiliului tehnic agronomic, Ministerul Agriculturii și Domeniilor poate aproba - pentru un singur an și numai o singură dată - cultivarea de cartofi, sfecla, fasole, rapita, sau pepeni, însă numai în vederea pregătirii terenului pentru lucerna, sau pentru alte plante vivace de nutret.

Articolul 48

Cu îndeplinirea formelor prevăzute de legea administrativă și cu aprobarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor, data cu avizul conform al Consiliului tehnic respectiv, comunele pot:

a) Sa cedeze, sau sa întrebuințeze - în lipsa de alt teren și pînă la cel mult 5% din întinderea totală a pasunii comunale - suprafața necesară: pentru construcții de scoale, biserici, primării, dispensarii și spitale; pentru crearea de oboare și întreprinderi industriale comunale, de interes obștesc; pentru pepiniere și rasadnite comunale, precum și pentru cimitire și târguri;

b) Sa cedeze sau sa întrebuințeze suprafața necesară: pentru construirea de grajduri comunale; pentru aerodromuri și lucrări ce interesează apărarea naționala; pentru deschidere de drumuri, șosele, cai ferate și canale, precum și pentru înființarea centrelor agricole sau campurilor demonstrative prevăzute de legea de fața;

c) Sa schimbe pasunea comunală cu terenuri de faneata sau cu terenuri arabile de aceeași calitate și valoare, în interesul unei mai bune folosințe;

d) Sa înstrăineze o pasune, în total sau în parte, însă numai cu condițiunea expresă de a cumpara, în același timp, un teren de aceeași valoare și care să poată fi folosit în același scop.

Cedarile, schimburile, sau înstrăinările făcute fără respectarea dispozițiunilor de mai sus, sînt nule de drept.

Nulitatea lor poate fi cerută de comuna respectiva, de prefectura județului, de Ministerul de Interne, de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, sau de oricare dintre locuitorii comunei respective.

Nulitatea se va pronunța de judecătoria de ocol, cu recurs la tribunal.

Articolul 49

Comunele pot obliga pe proprietarii vitelor invoite la pasunea comunală să execute prestația, la timpul fixat de organele agricole sau silvice, pentru buna întreținere a pasunei și a pădurii de pe pasunea impadurita.

Articolul 50

Cei ce nu vor face prestația prevăzută la articolul precedent la termenul și în condițiunile stabilite, vor fi obligați la plata unei contribuții, corespunzătoare cu numărul vitelor și cu prețul zilei de muncă din localitate, asa cum se va arata în regulamentul acestei legi.

Sumele respective se vor incasa potrivit dispozițiunilor din legea pentru perceperea și încasarea veniturilor publice, făcându-se venit la bugetul Eforiei comunale de pasune și intrebuintandu-se exclusiv pentru îmbunătățirea pasunii.

Articolul 51

Primării comunelor - ca presedinti ai Eforiilor comunale de pasune - sînt răspunzători personal - sub sancțiunile prevăzute în legea de fața și în legea administrativă de aducerea la îndeplinire a dispozițiunilor prevăzute în amenajamente și în planurile anuale de exploatare ale pasunilor comunale, putând fi suspendați din funcțiune pînă la executarea lucrărilor neefectuate sau rămase în întîrziere.

Articolul 52

Coproprietarii pasunilor în devălmășie sînt obligați, ca, pentru administrarea și exploatarea pasunilor, să-și desemneze dintre ei sau să-și angajeze un administrator, numit dintre absolvenții școlilor de agricultura sau silvicultura.

Articolul 53

Pășunile în deavalmasie nu intră în calculul suprafeței de 2 ha prevăzută la art. 9, alin. 1 și 2 de mai sus.

Pășunile în devălmășie și accesoriile lor (clădiri, exploatări, inventar viu sau mort etc.), nu pot fi sustrase destinatiunii lor de bun comun afectat pasunei, decât cu consimțămîntul a 2/3 din numărul coproprietarilor și cu aprobarea pe care Ministerul Agriculturii și Domeniilor o poate da numai cu avizul Consiliului Tehnic respectiv, și numai în următoarele cazuri

a) Cînd pasunea nu se mai poate folosi ca atare;

b) Cînd se constată că pasunea întrece nevoile coproprietarilor;

c) Cînd terenul va fi afectat pentru satisfacerea unui interes general.

Coproprietarii sînt obligați - în asemenea cazuri - sa dea bunului respectiv destinația ce i se va fixa de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, odată cu aprobarea.

Orice operațiune contrară acestor dispozițiuni e nulă de drept.

Nulitatea poate fi cerută organelor judecătorești prevăzute la art. 48, alineatul ultim, de către orice coproprietar, de către comuna respectiva, de către Ministerul de Interne, sau de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).