Articolul 126
Sînt scutite de orice impozite către Stat, județ sau comuna, suprafețele cultivate cu plantele ce se vor declara de utilitate naționala printr'un jurnal al Consiliului de Miniștri. Durata scutirii se va fixa prin jurnalul respectiv.
Sînt scutite de orice impozite către Stat, județ sau comuna, suprafețele cultivate cu plantele ce se vor declara de utilitate naționala printr'un jurnal al Consiliului de Miniștri. Durata scutirii se va fixa prin jurnalul respectiv.
Beneficiază de o reducere de 50 la suta din impozitul agricol elementar - începînd dela 1 Aprilie 1937 pînă la 1 Aprilie 1947 - suprafețele mai mari de 1/2 ha ale aceluiași proprietar, cultivate cu: bumbac, orez, lupin, chimion, ricin, hamei, cicoare, mac, anison, naut.
De aceeași reducere beneficiază și suprafețele ocupate cu legume cultivate pentru samanta, cu flori sau cu plante medicinale și tinctoriale ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al legii de fața.
Beneficiază pe timpul dela 1 Aprilie 1937 pînă la 1 Aprilie 1947, de o reducere de 30 la suta din impozitul agricol elementar, suprafețele mai mari de 1/2 ha ale aceluiași proprietar, cultivate cu: lucerna, trifoiul, sparceta, ghizdei, borceag, linte, bob, sfecla de nutret, canepa sau în.
Beneficiază de o reducere de 10 la suta din impozitul agricol elementar:
a) Loturile de improprietarire atribuite prin legile de reforma agrară din 1921 și care se păstrează în întinderea lor inițială, în mana unuia din moștenitori;
b) Pășunile comunale sau în devălmășie, la care s'au executat în întregime amenajamentele întocmite în conformitate cu legea de fața;
c) Proprietățile agricole comasate prin aplicarea dispozițiunilor din art. 9 al legii de fața.
Plantatiunile cu specii proprii regiunii, ce se vor face de agricultori după publicarea acestei legi, în regiunile declarate prin regulamentul acestei legi ca regiuni de stepa ale tarii, dau dreptul proprietarilor respectivi la o scutire totală din impozitul agricol elementar pe timp de 15 ani, pentru o suprafața de teren agricol, din oricare proprietate a lor, egala cu suprafața ce vor fi dovedit ca au plantat.
De aceeași scutire beneficiază și proprietarii plantatiunilor ce se vor face pe suprafețe de orice mărime, de: ponoare, surpaturi, nisipuri, sau orice alte terenuri improprii culturilor agricole, plantate cu orice esente silvice sau cu răchitării, - sau ai terenurilor drenate.
Perdelele de arbori cum și pădurile ce se vor crea de proprietari în regiunile de stepa, pe soluri cultivabile - în afară de cele destinate cu păduri și perdele de protecție, în înțelesul legilor pentru pădurile de protecție, publicate în Monitorul Oficial Nr. 88 din 13 Aprilie 1935 și Nr. 94 din 20 Aprilie 1935 - nu sînt supuse regimului silvic.
Pădurile și perdelele de arbori create după publicarea acestei legi, în regiunile de stepa, cu specii proprii acestor regiuni și intrand sub prevederile legilor din 13 Aprilie 1935 și 20 Aprilie 1935, menționate la alineatul precedent, dau dreptul proprietarilor respectivi la o scutire totală de impozitul agricol elementar pe timp de 25 ani, pentru o suprafața de teren agricol din orice proprietate a lor, egala cu suprafața pădurilor respective.
Dovada plantarii, pentru oricare din cazurile de mai sus se va face cu certificatul eliberat de ocolul silvic respectiv.
Noile plantatiuni de nuci făcute după publicarea legii de fața, în conformitate cu dispozițiunile regulamentului prezentei legi, se vor bucura de o scutire totală a impozitului elementar pentru o suprafața de teren agricol din orice proprietate a lor, egala cu suprafața plantata cu nuci, pe o durată de 25 de ani.
Sînt scutite de taxele vamale - cu avizul Institutului Național Zootehnic și Consiliului Zootehnic și Sanitar-veterinar, - animalele de reproducție necesare institutiunilor și fermelor recunoscute de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, ca producand material zootehnic de elita.
De aceeași scutire se bucura, - cu avizul Institutului de Cercetări Agronomice al României și al Consiliului tehnic agronomic, - mașinile și uneltele ce nu se fabrica în țara și care se vor importa în intervalul dela 1 Aprilie 1937 pînă la 1 Aprilie 1947, de către agricultori, comune, Camere de agricultura, asociații sau cooperative agricole, instituțiuni de învățămînt agricol și de către Uniunea Camerelor de Agricultura:
a) Pentru cultura, recoltarea și prelucrarea producției plantelor menționate la art. 126, 127 și 128 de mai sus, sau pentru instalații industriale, înființate în vederea condiționarii și prelucrării produselor agricole vegetale ori animale;
b) Pentru înființarea de abatorii, laptarii, sau orice fel de instalații necesare la păstrarea și prelucrarea produselor agricole de origine vegetala ori animala;
c) Pentru prelucrarea resturilor dela abatorii și a transformarii lor în îngrășăminte chimice.
Se bucura de o reducere de 50 la suta a impozitelor către Stat, județ și comuna, pînă la 1 Aprilie 1947, instalațiile industriale ce se vor înființa după publicarea legii de fața, în comunele rurale, în gări sau în porturi, de către producători ori de către sindicate, Camere de Agricultura, asociații, sau cooperative de producători, pentru curățirea și uscarea mecanică a semințelor de plante agricole, sau pentru prelucrarea produselor agricole vegetale ori animale și care vor întrebuința numai lucrători români și vor avea la conducerea lor și ca personal ajutator numai români specializați în tehnica industrializarii agricole.
Beneficiază pînă la 1 Aprilie 1947, de o reducere de 25 la suta din impozitele către Stat, județ și comuna, instalațiile industriale în fiinta sau cele ce se vor înființa după publicarea legii de fața și care vor prelucra produse agricole alimentare pentru export, standardizate după normele ce se vor stabili prin regulamente speciale, întocmite de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, de acord cu Ministerul de Industrie și Comerț.
Nu intră în cadrul acestei dispoziții morile, fabricile de spirt, cele de băuturi spirtoase, cele de bere și cele de zahăr.
Producătorii sau fabricantii de produse standardizate, în conformitate cu regulamentele menționate la alineatul 1 de mai sus, au dreptul de a imprima pe produsele lor - o marca specială - ce li se va conferi de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, după normele ce se vor stabili prin regulamentul legii de fața.
În scopul de a reglementa desfacerea materiilor prime de proveniență agricolă, Consiliul de Miniștri e autorizat ca la propunerea Ministerului Agriculturii și Domeniilor sa impună furnisorilor tuturor institutiunilor de Stat sau puse sub controlul Statului, obligațiunea de a face dovada ca și-au procurat materiile prime respective dela producători prin Centrala Cooperativa de producție, aprovizionare și valorificare agricolă sau prin Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole, cu prețul minimal ce se va prevedea prin jurnalul respectiv și care se va calcula pe baza prețului de cost.
De asemenea Consiliului de Miniștri poate ca, la propunerea Ministerului Agriculturii și Domeniilor, sa fixeze prețuri minimale la produsele agricole de origine vegetala sau animala, calculate pe baza prețului de cost.
Primăriile comunelor urbane și municipiilor nu pot fixa prețuri maximale la aceste produse decât cu respectarea prețurilor minimale stabilite în baza alineatului precedent.
În scopul de a reglementa raporturile dintre producătorii de materii prime agricole-vegetale sau animale-de o parte și industriile ce transforma aceste materii de altă parte, Ministerul Agriculturii și Domeniilor și Ministerul Industriei și Comerțului vor institui-pe baza legii de fața-comisiuni speciale, pe categorii de industrii, prezidate de un consilier dela Curtea de Apel din București, tras la sorți, și avînd fiecare din ele câte 6 membri, dintre care 5 reprezentanți ai producătorilor și 5 reprezentanți ai fabricilor de categoria respectiva, aleși de fiecare din ministerele de mai sus, din câte o lista de 10 persoane, recomandate deosebit de către Uniunea Centrala a sindicatelor agricole și de către Uniunea generală a industriasilor din România; iar al saselea membru va fi președintele Uniunii Camerelor de Agricultura, sau un delegat al său și președintele Uniunii Camerelor de Industrie și Comerț, sau un delegat al ei.
Directorul agriculturii din Ministerul Agriculturii și Domeniilor și Directorul industriei din Ministerul Industriei și Comerțului, fac parte din aceste comisiuni.
Mandatul președintelui și al membrilor ce alcatuesc comisiunile e pe termen de trei ani.
Pentru fiecare dintre membrii comisiunii se va desemna în același mod câte un supleant.
Constituirea fiecărei comisiuni se face prin Înalt Decret Regal, la propunerea ministrilor de agricultura și domenii, de industrie și comerț și ele vor funcționa pe lîngă Ministerul de Industrie și Comerț.
Aceste comisiuni vor stabili convențiile anuale și contractele-tip, fixând: condițiunile de cultura plantelor; modalitatea de predare a producției brute către fabrica respectiva; prețul pentru producția bruta, ținînd seama de cheltuielile efective de fabricație și de prețul de vânzare al produsului fabricat; modalitatea de plată către producători; sancțiunile de aplicat părții în culpa, fața cu obligațiunile contractuale și tot ceea ce se va mai găsi necesar, pentru armonizarea intereselor dintre producători și fabricantii respectivi.
Comisiunile vor stabili și prețul produselor fabricate.
Toate lucrările acestor comisiuni, în ceea ce privește fixarea definitivă a prețului, atît a materiilor prime cat și a produselor fabricate, au caracterul de avize consultative. Ele urmează a fi supuse aprobării Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministrilor de Agricultura și Domenii și de Industrie și Comerț. Deciziunea Consiliului de Miniștri, data pe baza propunerii departamentelor de mai sus, este definitivă și obligatorie.
Nerespectarea acestor prețuri, astfel fixate, atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute în art. 7 din legea pentru infranarea și reprimarea speculei ilicite.
Deosebit de aceste atributiuni generale, fiecare comisiune se va pronunța și va da avize motivate, în toate chestiunile ce i se vor supune de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, de Ministerul de Industrie și Comerț, precum și de organizațiunile profesionale ale producătorilor sau industriasilor.
Orice neintelegeri derivând din convențiile sau contractele-tip de mai sus, se vor judeca în prima și ultima instanța de comisiunile speciale instituite prin alineatul 1-iu al acestui articol.
Normele de funcționare ale acestor comisiuni, procedura și termenele de judecată, se vor fixa prin regulamentul legii de fața.
Hotărîrile acestor comisiuni, în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor, vor putea fi atacate cu recurs la Curtea de Apel din București, de către partea interesată, în termen de 15 zile dela pronunțare.
În caz de casare Curtea evoca și judeca fondul.
Hotărîrile comisiunilor rămase definitive, precum și deciziunile Curții de Apel date în recurs, se vor investi cu formula executorie de către instanța în drept, la cererea părții, procedându-se la executare după dreptul comun.
Fabricile intrand în prevederile articolului precedent și care în raporturile lor cu producătorii de materie prima nu vor respecta, în totalitatea lor, hotărîrile comisiunilor speciale instituite pe baza articolului precedent, vor fi condamnate, pe lîngă plata daunelor cauzate producătorilor, în raport cu convențiile și contractele-tip și la o amenda pînă la un milion lei în folosul Ministerului de Agricultura și Domenii și al Camerei de Agricultura din județul unde își are sediul fabrica, pe jumătate pentru fiecare. În caz de recidiva comisiunile speciale vor sesiza Ministerul de Industrie și Comerț, pentru a se retrage fabricii în culpa toate avantajele de care s'ar bucura pe baza legilor în vigoare.
Producătorii, care în raporturile lor cu fabricile nu vor respecta în totalitatea lor hotărîrile comisiunilor speciale instituite conform articolului precedent, vor fi condamnați pe lîngă plata pagubelor cauzate fabricilor și la o amenda de 100-1.000 lei de fiecare hectar contractat, iar în caz de recidiva vor fi eliminati dela cultura pe timp de 1-3 ani.
Pentru produsele categoriilor de industrii, cărora li se aplică dispozițiunile legii de fața, la licitatiunile pentru furnituri publice, nu pot fi admise decât fabricile care au cumpărat materia prima indigena pe baza convențiilor speciale.
De asemenea, atît la furniturile pe bază de licitație, cat și la contractările prin buna învoiala cu institutiunile de Stat, județ sau comuna, se va tine seama, la calculul prețului fabricatelor furnisate, de acest preț de cumpărare a materiei prime.
Un jurnal al Consiliului de Miniștri, în urma propunerii Ministerului de Agricultura, va stabili categoria produselor agricole, vegetale sau animale, asupra cărora urmează să se aplice dispozițiunile articolului precedent și ale acestui articol.
Tot printr'un jurnal al Consiliului de Miniștri, se vor putea delimita și suprafețele obligatorii de cultura, pentru fiecare dintre fabricile care utilizează produse agricole.
Dispozițiunile legii pentru infranarea și reprimarea speculei ilicite, se aplică și în aceasta materie.
În termen de cinci ani dela data publicării legii de fața, primăriile municipiilor și cele ale comunelor urbane sînt obligate sa înființeze:
a) Oboare de cereale și târguri de vite, înzestrate cu cele necesare pentru cantarirea cerealelor și pentru adăpostirea, hranirea și cantarirea vitelor și care vor fi puse sub administrarea Camerelor de comerț și de industrie și sub controlul Camerelor de agricultura;
b) Brutarii mecanice și instalații pentru colectarea și distribuirea laptelui;
c) Antrepozite frigorifere și hale de desfacere pentru produsele agricole, înzestrate cu instalații de sortare, depozitare și păstrare și conduse de titrati, specializați în tehnica industrializarii și comercializării agricole.
În acest scop, Ministerul de Interne va înscrie din oficiu - în bugetul municipiilor și al comunelor urbane - o cota de 2 la suta, din totalul veniturilor ordinare ale bugetului respectiv.
Aceasta reținere va servi la constituirea unui fond numit "Fondul antrepozitelor frigorifere și al halelor de desfacere" al comunei respective. Acest fond va fi depus la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni și va servi numai la aceasta destinație, orice alta întrebuințare decât aceasta fiind socotită ca deturnare de fonduri.
Antrepozitele și halele de desfacere comunale vor fi puse, de preferinta, la dispozițiunea producătorilor sau organizațiunilor acestora, în schimbul unor taxe, fixate printr-un tarif aprobat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.
Dacă primăriile municipiilor și cele ale comunelor urbane nu vor înființa, în termenul prevăzut, târgurile de vite și antrepozitele frigorifere și halele de desfacere, Ministerul Agriculturii și Domeniilor le va putea înființa în contul primăriilor.
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.