HOTĂRÂRE nr. 647 din 12 iulie 2001

Data fiind importanța strategica a sectorului energetic în dezvoltarea pe baze durabile a economiei naționale, evoluția acestuia trebuie conturata prin prognoze și strategii pe diferite orizonturi de timp, astfel încât perspectivele de dezvoltare și necesitățile legate de asigurarea cu energie să fie cat mai corect estimate.

Aceasta necesitate este evidențiată în Programul de guvernare al actualului cabinet, care ia în considerare Strategia economică a României pe termen mediu, precum și Planul de acțiune al Programului de guvernare în perioada 2001-2004, convenite cu Comisia Europeană.

În aplicarea Programului de guvernare Ministerul Industriei și Resurselor a apreciat ca oportuna elaborarea acestei strategii care să examineze condiționalitatile, opțiunile, politicile și impactul acestora, în vederea luării deciziilor și stabilirii direcțiilor de acțiune pentru implementarea lor.

Lucrarea, care are ca punct de plecare imperativul legat de dezvoltarea durabila a României în contextul integrării în Uniunea Europeană, ia în considerare principalele obiective și prioritati ale strategiei energetice naționale pe termen lung. Principiile general valabile de care s-a ținut seama sunt următoarele:

● integrarea României în Uniunea Europeană nu poate avea loc fără realizarea unei cresteri economice accelerate, cu ritmuri superioare mediei comunitare;

● creșterea economică este o necesitate primordială;

● integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea durabila a sectorului energetic;

● remodelarea și restructurarea industriei energetice constituie un obiectiv major al procesului de reforma a economiei naționale;

● accelerarea privatizării în sectorul energetic va conduce la apariția unor structuri cu capacitate concurentiala sporită;

● intensificarea efortului investitional reprezintă o necesitate vitala pentru industria românească;

● efectele implementarii măsurilor pentru atingerea reperelor comunitare depind și de potențialul concurential în condițiile unei piețe libere.

Activitatea din sectorul energetic european a fost puternic influentata de curentul de opinie initiat împotriva energeticii nucleare. S-a readus astfel în discuție problema producerii de energie electrica pe bază de cărbune în centrale termoelectrice de mare putere, în condițiile dezvoltării unor tehnologii moderne de ardere și a unor instalații de depoluare extrem de eficiente.

Creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrica, în contextul creșterii dependentei de importuri, a fost realizată prin utilizarea eficienta a energiei și diversificarea surselor de purtători de energie.

Printr-o susținută politica de conservare a energiei țările Uniunii Europene au demonstrat posibilitatea decuplarii ritmului de creștere a produsului intern brut (PIB) de ritmul de creștere a consumului total de energie, luându-se ca indicator de baza intensitatea energetica a PIB (definită ca raportul dintre consumul de energie primara/finala și produsul intern brut).

O alta schimbare majoră a constat în inițierea și dezvoltarea, conform Directivei CE 96/92, a procesului de demonopolizare prin deschiderea pieței de energie și în introducerea concurentei. Pe ansamblu gradul de deschidere a pieței Uniunii Europene depășește deja 60%. Țările Uniunii Europene au optat predominant pentru un model reglementat de acces la rețea (RTPA), unele dintre acestea introducând modele proprii de piața, inclusiv prin dezvoltarea burselor de energie electrica. În prezent au loc dezbateri privind dezvoltarea rețelelor internaționale de transport de energie și a unei instituții internaționale de reglementare.

A fost adoptată Directiva UE 98/30 privind regulile pieței unice a gazelor naturale. În domeniul petrolului exista o piața globalizata cu deschidere totală în care mecanismele concurentiale sunt puternic dezvoltate. De asemenea, a fost adoptată Directiva UE 93/76 privind limitarea emisiilor poluante prin creșterea eficientei energetice (Directiva SAVE).

Restructurarea companiilor de producere și distribuție a energiei electrice din Uniunea Europeană este marcată de procesul constituirii pieței unice europene, de diviziuni, achiziții și fuziuni, de formare de holdinguri care vor domina aceasta piața.

Actualele evolutii de pe piața europeană țin seama de concluziile sintetizate în Cartea verde a Comisiei Uniunii Europene, concluzii care converg în esenta spre opinia clara ca la orizontul luat în calcul Uniunea Europeană ar putea deveni dependenta în proporție de aproape 70% de energia din import.

La nivelul țărilor cele mai avansate în cursa pentru aderare (de exemplu: Cehia, Polonia, Ungaria) sectorul energetic este constituit în companii distincte în cadrul activităților (dezintegrare verticala) și în privatizare. În Ungaria, spre exemplu, accentul a fost pus pe atragerea capitalului străin și mai puțin pe competiție. Modelul de piața corespunzător opțiunii inițiale de cumpărător unic, utilizat în câteva tari din zona, este în curs de evoluție spre modele mai liberale.

Concluzii:

● Sectorul energetic european a cunoscut schimbări majore.

● S-a conturat necesitatea readucerii în discuție a producerii de energie electrica pe bază de cărbune în centrale termoelectrice de mare putere, de ultima generație (în scopul reducerii dependentei de importul de resurse energetice).

● Creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrica a fost realizată prin diversificarea surselor de purtători de energie.

● S-a realizat procesul de demonopolizare prin deschiderea pieței de energie, gradul de deschidere depasind pe ansamblul Uniunii Europene circa 60%.

● Țările Uniunii Europene au optat pentru un model reglementat de acces la rețea. În unele cazuri s-au dezvoltat bursele de energie electrica.

● Se impune dezvoltarea rețelelor internaționale de transport de energie și a unei instituții internaționale de reglementare.

● Restructurarea companiilor de producere și distribuție a energiei electrice din Uniunea Europeană este marcată de procesul constituirii pieței unice europene.

● Uniunea Europeană ar putea deveni la nivelul anului 2020 dependenta în proporție de aproape 70% de energia din import.

Evoluția consumului de energie

3.1. Situația actuala a resurselor energetice

În momentul de fața din resursele energetice interne se pot asigura:

- o producție în creștere de țiței, prin exploatarea de către Societatea Naționala a Petrolului "Petrom" - S.A. a zăcămintelor interne, în concordanta cu îndeplinirea programelor de investiții;

- o producție anuală constanta de gaze naturale realizată de cei 3 producători interni: Societatea Comercială de Explorare și Producție a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A.*), Societatea Naționala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A.*) și Societatea Naționala a Petrolului "Petrom" - S.A., prin exploatarea zăcămintelor interne;

-----------

- o producție anuală de huila în ușoară creștere, realizată de Compania Naționala a Huilei - S.A. prin exploatarea zăcămintelor de huila (aflate în proporție de peste 95% în Valea Jiului);

- o producție anuală de lignit la un nivel de 25-30 milioane tone, realizată de Compania Naționala a Lignitului Oltenia - S.A. prin exploatarea zăcămintelor de lignit (aflate în proporție de peste 80% în bazinul carbonifer Oltenia);

- o producție anuală constanta de cărbune brun, realizată de cei 2 producători, Societatea Naționala a Carbunelui Ploiesti - S.A. și Societatea Comercială "Banat" Anina - S.A., prin exploatarea zăcămintelor aflate în subteran și cariere; continua reducerea subvențiilor în acest sector;

- o producție anuală de uraniu prin exploatarea zăcămintelor existente de uraniu și prin deschiderea, dezvoltarea și exploatarea unor noi zăcăminte;

- un potențial hidroenergetic amenajat pentru o producție anuală de energie electrica de peste 40% din potențialul total amenajabil din România.

Fig. 1. - Consumul intern de țiței

se găsește la pag. 3 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.

Fig. 2. - Consumul intern de gaze naturale

se găsește la pag. 3 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.

Acoperirea integrală a consumului intern de resurse energetice se realizează prin importul de resurse, în principal pacura și gaze naturale. În cazuri limitate se importa huila și energie electrica.

3.2. Structura producției de energie electrica

Capacitatea totală instalata la dispoziția Sistemului energetic național este structurată, în funcție de producători, ca în fig. 3.

Fig. 3. - Capacitatea instalata în Sistemul energetic național

se găsește la pag. 3 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.

Puterea disponibilă reprezintă în prezent circa 88% din capacitatea instalata, structura producției de energie electrica, în funcție de producători, fiind redata în fig. 4.

Fig. 4. - Structura pe producători a energiei electrice produse la nivelul SEN în anul 2000

se găsește la pag. 3 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.

Principalii producători de energie electrica:

- Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A. este principalul producător de energie electrica care are în administrare 20 de sucursale. Producerea energiei electrice se face în centrale termoelectrice cu grupuri pe cărbune și hidrocarburi și în centrale de cogenerare care produc în plus și energie termica.

Al doilea mare producător din Sistemul energetic național este Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. care are în administrare 10 sucursale; producerea energiei electrice se face în centrale hidroelectrice cu acumulare și pe firul apei.

- Al treilea producător important din Sistemul energetic național este Societatea Naționala "Nuclearelectrica" - S.A., care dispune de o singura unitate de tip CANDU (Canada) cu puterea instalata de 705 MW, funcționând pe bază de uraniu natural și apa grea.

3.3. Starea infrastructurii și a nivelului tehnologic

În cadrul sectorului energetic majoritatea capacităților de producție și infrastructurile de transport și distribuție necesita măsuri urgente de modernizare vizând creșterea eficientei și reducerea impactului asupra mediului. Capacitatea productiva a fost limitată de disponibilitatea scăzută a instalațiilor și de calitatea slabă a unor echipamente, gradul de utilizare a capacității totale fiind de 41,53%.

Sectorul purtatorilor de energie

Aducerea industriei carbonifere românești la nivelul standardelor moderne a condus la necesitatea închiderii unităților ineficiente, din totalul de 230 de mine și cariere aprobate pentru închidere între 1998 și 2000 executandu-se lucrări de închidere la 22 de mine. În perioada 2001-2004 se vor executa inchideri la circa 190 de mine și cariere. În sectorul gazelor naturale au fost realizate investiții însemnate pentru extinderea rețelelor de distribuție. S-au realizat investiții pentru creșterea capacității de import de gaze naturale, precum și pentru inmagazinarea subterana.

Sectorul energiei electrice

Puterea totală instalata a capacităților existente fizic în centrale electrice a fost la începutul anului 2000 de 22.589 MW. Nivelul tehnologic al capacităților este relativ scăzut. Gradul de poluare, deși s-a redus ca urmare a scaderii producției și a ponderii crescute a producției de energie hidro și de energie nucleara, continua să prezinte posibilități de reducere, în special la emisiile de SO(2) și de pulberi.

O serie de investiții lansate înainte de 1990 în termocentrale și mai ales în hidrocentrale se afla în diverse stadii de execuție. Unele dintre acestea, considerate viabile economic, vor primi sprijin financiar din partea statului în vederea finalizarii.

Sistemul de transport al energiei electrice cuprinde totalitatea rețelelor electrice de 750 kV, 400 kV și 220 kV. Aceste elemente ale sistemului de transport prezintă o uzura medie de 56% pentru stații și de 67% pentru linii. Se resimte lipsa contorizarii, a informaticii de gestiune a consumurilor de energie, a echipamentelor de telecomunicații și a echipamentelor EMS/SCADA.

Infrastructura sectorului de distribuție a energiei electrice pe întregul teritoriu al României este constituită din totalitatea rețelelor electrice de distribuție care asigura vehicularea energiei electrice de la nodurile rețelei electrice de transport (220 kV și 400 kV) și din centralele electrice care debiteaza până la tensiuni de 110 kV. Rețelele de distribuție funcționează la tensiuni între 0,4 kV și 110 kV.

În sinteza se poate afirma ca viitoarele acțiuni de modernizare a infrastructurii existente în Sistemul electroenergetic național vor avea drept scop realizarea pe termen scurt a tuturor cerințelor tehnice impuse prin licentele și standardele de performanță emise de Autoritatea Naționala de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, în conformitate cu directivele Uniunii Europene.

Sectorul energiei termice

Cererea de energie termica este acoperită în circa 45 de localități prin sisteme centralizate de alimentare cu căldură. Rețelele de transport și mai ales cele de distribuție a energiei termice prezintă un grad avansat de uzura, care provoacă pierderi mari, cu consecințe importante asupra consumatorilor.

Rezultă cu pregnanta necesitatea reconsiderarii problematicii asigurării energiei termice pe ansamblul tarii și al localităților, a cerinței de reabilitare a grupurilor și rețelelor de termoficare, a introducerii cogenerarii de mica putere, a promovării unor echipamente performanțe, într-un context legislativ și instituțional modern, coroborat cu norme privind creșterea izolatiei termice a clădirilor.

3.4. Evoluția consumului de energie (în ultimii 11 ani)

În linii mari evoluția consumului de energie a urmat evoluția economiei naționale, respectiv a activității industriale, cu scaderi accentuate urmate de cresteri. Între anii 1997-1999 consumul de resurse energetice și de energie electrica și termica s-a diminuat corespunzător contractiei economiei naționale (fig. 5); în raport cu anul 1999, în anul 2000 consumul a înregistrat o creștere de 2,7% ca urmare a relansarii activităților din economie. Scăderea consumului de energie a indus fenomene de criza în sectorul energetic, manifestate prin deteriorarea suplimentară a situației financiare a marilor agenți economici din sector, prin incetinirea programelor de investiții și reparații, precum și prin disponibilizari de personal.

Fig. 5. - Evoluția consumului de energie (1992-2000)

se găsește la pag. 4 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.

3.5. Situația cadrului legislativ și instituțional

A fost promovata legislația primara pentru sectoarele petrolier și minier și a fost creata Agenția Naționala pentru Resurse Minerale.

Pentru sectorul energiei electrice și termice s-au emis: Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica și termica, precum și Legea nr. 99/2000 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 300/2000, referitoare la Autoritatea Naționala de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, înființată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 29/1998. Pentru sectorul gazelor naturale a fost înființată Autoritatea Naționala de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) prin Ordonanța Guvernului nr. 41/2000, stabilindu-se prin Ordonanța Guvernului nr. 60/2000 și prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/2000 și o serie de reguli de funcționare a sectorului.

În anul 2000 a fost realizată reforma în sectorul gazelor naturale prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 334/2000 privind reorganizarea Societății Naționale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A. și a continuat reforma în sectorul energetic, initiata prin Hotărârea Guvernului nr. 365/2000, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 627/2000 privind reorganizarea Companiei Naționale de Electricitate - S.A.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 22/2000 piața de energie electrica din România a fost deschisă în proporție de 10%, ulterior prin Hotărârea Guvernului nr. 982/2000 majorandu-se gradul de deschidere la 15%.

A fost adoptată Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei.

În prezent la Ministerul Industriei și Resurselor exista proiectele de modificare a Legii petrolului și a Legii minelor, precum și proiectul legii privind energia electrica și termica. Aceste proiecte legislative vor fi înaintate în curând Parlamentului României spre analiza și adoptare.

3.6. Situația la zi a principalilor agenți economici din sectorul energetic

După parcurgerea celor două etape de restructurare menționate anterior și finalizate cu adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 627/2000 sectorul de producere a energiei electrice este reprezentat de Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A. și Societatea Naționala "Nuclearelectrica" - S.A., care produc și energie termica, precum și de Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Compania Naționala de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. asigura funcționarea și administrarea Sistemului național de transport, iar Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. este distribuitorul de energie electrica. Tranzacțiile comerciale dintre producătorii de energie și distribuitorul acesteia sunt realizate în cadru organizat de către operatorul comercial Societatea Comercială "Opcom" - S.A., în prezent filiala a Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. În sector mai exista și Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, unicul producător și furnizor de apa grea pentru Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda.

După inițierea reformei sectoriale pe piața gazelor naturale au apărut Societatea Naționala de Transport Gaze Naturale - "Transgaz" - S.A., administratorul Sistemului național de transport al gazelor naturale, și Societatea Naționala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale - "Depogaz" - S.A., respectiv Societatea Comercială de Explorare și Producție a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A., care exploreaza și exploatează zăcăminte de gaze naturale și administrează capacitatile de inmagazinare subterana. Distribuitorii de gaze naturale sunt reprezentați de Societatea Comercială "Distrigaz Nord" - S.A. și de Societatea Comercială "Distrigaz Sud" - S.A.

Societatea Naționala a Petrolului "Petrom" - S.A., principalul actor de pe piața interna a petrolului, exploatează și zacamintele de gaze naturale aflate în administrarea sa.

Principalii agenți economici din sectorul minier sunt Compania Naționala a Lignitului Oltenia - S.A. (CNLO), Compania Naționala a Huilei - S.A. (CNH), Societatea Comercială "Banat" Anina - S.A. și Societatea Naționala a Carbunelui Ploiesti - S.A. (SNCP).

Proiectele de modificare a Legii petrolului și a Legii minelor, precum și noua Lege a energiei electrice și termice vor clarifica pe deplin situația juridică a patrimoniului și delimitarea, în baza Legii nr. 213/1998, dintre proprietatea privată și, respectiv, publică a statului. Aceste noi acte juridice vor permite încheierea, în baza Legii nr. 219/1998, a contractelor de concesiune pentru proprietatea publică între companii și Ministerul Industriei și Resurselor. Pentru exploatarea zăcămintelor de cărbune a început din anul 1999, în baza prevederilor Legii minelor nr. 61/1996, acordarea de către Agenția Naționala pentru Resurse Minerale (ANRM) a licențelor de exploatare pentru companiile naționale.

Situația economică și financiară a fost permanent incordata. În principal unitățile din fostul CONEL, CNLO, CNH, PETROM și ROMGAZ au funcționat, practic, ca "bănci" pentru diverse categorii de consumatori, acumuland importante creanțe care au generat restante la plata furnizorilor de combustibili.

Blocajul financiar a afectat toți agenții economici din lantul energetic, impiedicand plata obligațiilor către stat, finanțarea investițiilor din surse proprii și mai ales plățile către furnizorii interni și externi de resurse energetice pentru perioada de iarna, luând forma unor crize energetice grave.

Siguranța energetica a României a fost și este direct afectată de lipsa capabilității financiare a agenților economici din sectorul energetic. Măsuri urgente au fost deja inițiate pentru stoparea deteriorării infrastructurii energetice și pentru realizarea la timp a programelor de investiții și reparații strict necesare.

3.7. Sistemul de prețuri, tarife, taxe, impozite și fonduri speciale

Prețurile au fost stabilite prin reglementare directa, fiind însă destul de puțin corelate cu costurile reale de producție. Creșterea prețurilor a fost de regula intarziata față de evoluția inflației. Acest fapt a făcut ca marile societăți din domeniul producerii energiei electrice sa înregistreze importante pierderi. Un proces important, angajat față de B.I.R.D. în anul 1995, a fost eliminarea subvențiilor incrucisate (realizat cu precădere în 1998 și 1999 - de exemplu, diminuarea tarifului la energia electrica la consumul industrial și creșterea la cel casnic).

Sistemul de taxe și impozite, cu specificitati pentru fiecare sector, va trebui corelat în vederea eliminării distorsiunilor. În cazul gazelor naturale și al petrolului este avută în vedere problema eliminării triplei impozitări (impozitul pe gaze, respectiv pe petrol, redeventa și taxa de exploatare).

Intervenția noilor autorități de reglementare, inclusiv în domeniul prețurilor, se dezvolta continuu, măsurile de ordin legislativ și funcțional care vor fi inițiate urmând să le consolideze independenta și eficienta.

Concluzii:

● Capacitatile de producție și infrastructurile de transport și distribuție necesita măsuri urgente de modernizare.

● Modernizarea infrastructurii existente la nivelul Sistemului electroenergetic național va permite realizarea pe termen scurt a cerințelor tehnice și a standardelor de performanță, conform directivelor Uniunii Europene.

● Se impun reabilitarea grupurilor și a rețelelor de termoficare, introducerea cogenerarii de mica putere și promovarea unor echipamente performanțe.

● A fost emisă legislația primara pentru sectorul energetic. Ministerul Industriei și Resurselor a elaborat versiuni modificate ale Legii petrolului și Legii minelor, precum și proiectul unei noi Legi a energiei electrice și termice.

● Siguranța energetica a României a fost direct afectată de lipsa capabilității financiare a agenților economici din sector.

● Tariful mediu la energia electrica a fluctuat între 40 și 52,8 dolari S.U.A./MWh, atingand un prag minim de 19 dolari S.U.A./MWh; subvențiile incrucisate la energia electrica au fost eliminate.

● Fondul special de dezvoltare a sectorului energetic susține investițiile din sector.

● Autoritățile de reglementare sunt structuri ale căror independenta și eficienta vor fi consolidate.

4.1. Principalele obiective ale Strategiei energetice naționale

Dezvoltarea durabila a sectorului energetic înseamnă în mod esențial satisfacerea necesarului de energie la un preț competitiv, în condiții de calitate, de siguranță în alimentare și de utilizare eficienta a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului. Conform estimarilor, ținându-se seama de ritmul de creștere de 1,6% al produsului intern brut (PIB) în anul 2000, ritmurile medii anuale prognozate pentru dezvoltarea economică a României pe termen mediu pentru scenariul de restructurare sunt în medie de 5,6% pe perioada 2001-2004, urmând o dinamica identică celei prezentate în fig. 6. Diferentierea dinamicilor PIB/locuitor în structura releva un devans substanțial pentru sectorul tertiar către anul 2004, ceea ce este posibil îndeosebi ca urmare a procesului de globalizare în domeniul serviciilor.

Fig. 6. - Evoluția produsului intern brut

se găsește la pag. 6 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.

Obiectivul principal al Strategiei naționale de dezvoltare energetica pe termen mediu îl constituie crearea unor piețe eficiente de energie, a căror dezvoltare să fie realizată în mod durabil, în condiții de înaltă calitate și siguranța a alimentarii cu energie, cu respectarea standardelor Uniunii Europene referitoare la utilizarea eficienta a energiei și la protecția mediului.

Din obiectivul principal decurg următoarele obiective derivate:

Strategia energetica este concepută în 3 direcții:

Introducerea graduala a mecanismelor de piața în sector va fi corelata cu reforma generală a sistemului instituțional și cu restructurarea economiei naționale în ansamblu.

4.2. Condiționalitati, optiuni posibile și decizii necesare pentru identificarea, evaluarea și minimizarea riscurilor strategiei energetice

4.2.1. Condiționalitati

Exista o interconditionalitate fundamentală între strategia energetica a tarii și Strategia naționala de dezvoltare economică a României. În acest sens ar putea fi date ca exemple nivelul de creștere economică, care asigura în mare măsura resursele financiare necesare în vederea dezvoltării energetice naționale, precum și atingerea unui nivel de trai care să permită acceptabilitatea socială a prețurilor și a tarifelor la purtatorii de energie. Reciproc, gradul de succes în realizarea obiectivelor de integrare europeană și euroatlantica, în mod evident, condiționeaza atât strategia macroeconomica, cat și cea energetica.

Lucrarea ia în considerare, în conformitate cu obiectivele stabilite în Programul de guvernare pentru integrarea României în structurile Uniunii Europene.

Desfășurarea, în corelare cu programele preconizate, a proceselor de restructurare și privatizare din economia naționala, inclusiv din sectorul energetic, condiționeaza acoperirea necesarului de fonduri de investiții și costuri sociale pentru asigurarea dezvoltării durabile atât la nivel național, cat și la nivelul sectorului energetic. Metoda majorării capitalului de către un investitor strategic, printre diferite alte metode posibile, poate fi de dorit în comparatie cu simpla vânzare de active.

Un cadru de reglementare stabil, transparent și echitabil asigura credibilitate și reprezintă o condiționalitate pentru asigurarea resurselor financiare necesare în vederea dezvoltării durabile a României. Viabilitatea agenților economici din sectorul energetic va fi determinata în mod esențial de reducerea arieratelor înregistrate în raport cu furnizorii de purtători de energie.

Strategia energetica a României depinde de nivelul internațional al prețurilor la resursele energetice și în primul rând de cel al țițeiului, a cărui estimare se bazează pe cotatiile internaționale.

Dimensionarea corecta a consumurilor energetice atât la agenții economici, cat și la populație este determinata de perfecționarea tehnologiilor, precum și de îmbunătățirea sistemelor de măsurare și de gestiune a consumurilor energetice.

4.2.2. Optiuni și decizii

În cadrul strategiei energetice o opțiune importanța se referă la gradul de liberalizare a pieței purtatorilor de energie. Integrarea în Uniunea Europeană impune creșterea gradului de liberalizare a acestor piețe, dar o liberalizare a lor fără o consolidare suficienta a agenților economici interni ar putea conduce la o reducere a pieței acestora, precum și la apariția unor investiții eșuate.

Gradul de liberalizare a pieței interne nu este strâns legat de realizarea securității energetice a tarii. Aceasta depinde de gradul acceptabil politic privind dependenta de importul de resurse care ar trebui să se mențină la 30-40%.

Energetica nucleara reprezintă, prin caracteristicile tehnologice ale soluției de echipare adoptate (centrala nucleara de tip CANDU) și prin indicatorii de performanță tehnico-economică, o soluție optima pentru îndeplinirea cerințelor dezvoltării economice durabile și pentru satisfacerea cererii de energie electrica. Direcțiile strategice de dezvoltare a sectorului nuclear se înscriu în politica generală de dezvoltare a sistemului energetic cu costuri minime și răspund cerințelor de protecție a mediului și a populației.

La nivelul strategiei globale a sectorului energetic românesc o opțiune fundamentală consta în dirijarea eforturilor în dezvoltarea resurselor energetice sau în programe de conservare a energiei. Cel puțin în următorii 2 ani politica de conservare a energiei va fi o prioritate.

Starea actuala a instalațiilor din sectorul energetic impune fie aducerea acestora la nivelul tehnologic actual pe plan mondial, fie realizarea unor capacități noi atât în sectoarele de extracție și producție, cat și în cele de transport și distribuție. O opțiune importanța va fi adoptată în privinta finalizarii unor hidrocentrale aflate în stadii apropiate de punerea în funcțiune.

Dacă în ceea ce privește necesitatea unor tarife locale pentru energia termica opiniile sunt unanime, existenta unor tarife uniforme pe țara pentru energia electrica, din considerente de coeziune socială, reprezintă o decizie politica care poate fi discutata la momentul potrivit.

Statul va continua să aibă un rol important în problematica conservării energiei, a realizării stocurilor strategice de petrol și/sau de produse petroliere, impuse de adoptarea acquisului comunitar. La nivel național, respectiv local va trebui sa crească implicarea statului în implementarea politicii energetice adoptate, cu luarea în considerare a principiului de subsidiaritate și în concordanta cu obiectivul strategic de integrare a României în structurile euroatlantice.

4.3 Prioritati ale strategiei pe baza evoluției macroeconomice și decizii de risc minim în alegerea optiunilor

În concordanta cu evoluția macroeconomica definită în strategia naționala cererea de energie finala va evolua într-un ritm mediu anual de circa 2,5% în perioada 2001-2004, iar energointensitatea economiei naționale se va reduce anual cu circa 3%. În aceste condiții consumul final de energie electrica (cererea de energie electrica la consumatori) va crește anual în medie cu circa 4%.

Totalul resurselor energetice primare necesare pentru acoperirea cererii de energie se estimeaza să fie cuprins în perioada 2001-2004 între 64,7 și 71,5 milioane tcc. Consumul final va atinge 45,6 miliarde kWh/an în 2004, iar producția bruta de energie electrica, 56,6 miliarde kWh/an.

4.3.1. Asigurarea cu resurse primare

Conform unui scenariu realist de dezvoltare producția interna de țiței va fi de circa 6,6 milioane tone în 2004, iar cea de gaze naturale, de circa 14 miliarde mc.

Limita economică justificată a producției/consumului de lignit este de 27-29 milioane tone/an, pe termen mediu neintrevazandu-se o creștere față de acest nivel. Utilizarea huilei energetice din Valea Jiului în centralele electrice este limitată de capacitatile existente și de costul ridicat de exploatare (încă subventionat) la maximum 3,5 milioane tone/an.

Potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil reprezintă circa 40 miliarde kWh/an, în prezent fiind amenajat peste 40%. Sunt începute și se afla în diferite stadii de realizare capacități hidroenergetice insumand un necesar de investiții pentru finalizare de circa 1,6 miliarde dolari S.U.A., din care circa 0,7 miliarde dolari S.U.A. reprezintă cota folosintelor complexe.

Finalizarea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda, prevăzută pentru anul 2005, va majoră plafonul de utilizare a resurselor interne de combustibil nuclear pentru asigurarea integrală a consumului pe durata de viața a celor două unități.

Pentru acoperirea consumului intern de resurse energetice importurile vor ajunge în 2004 la 6 miliarde mc gaze naturale și la 1,4 milioane tone pacura pentru termocentrale.

4.3.2. Producerea de energie electrica și termica

În domeniul producerii de energie electrica și termica este necesară finalizarea investițiilor privind punerea în funcțiune a unor capacități noi de peste 800 MW și reabilitarea și retehnologizarea unor capacități insumand peste 6.500 MW. În perioada 2001-2004 se vor realiza următoarele proiecte:

- Finalizarea și punerea în funcțiune până în anul 2005 a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda (700 MW, cu o investiție rămasă de executat de 700 milioane dolari S.U.A.); corelat cu finalizarea Unității 2, se va executa lucrarea privind reversibilitatea cascadei Slatina-Dunăre și a navigației pe acest sector prin racordarea cu fluviul Dunarea, prin Centrala Hidroelectrica Izlaz.

- Reabilitarea unor grupuri în termo- și hidrocentrale prin care se asigura creșterea eficientei și prelungirea duratei de viața a capacităților respective:

● în termocentrale va fi realizată până în 2004 reabilitarea a 6 grupuri insumand o putere de peste 1.280 MW (Deva, Brăila, Turceni, București-Sud); investiția rămasă de executat este de circa 240,0 milioane dolari S.U.A.;

● se va finaliza contractarea a 3 noi reabilitări cu atragere de fonduri externe de peste 250,0 milioane dolari S.U.A.: un grup în cogenerare de 150 MW, un grup de 210 MW și alte doua grupuri în cogenerare de 50 MW;

● se vor retehnologiza grupurile și va fi reabilitata ecluza de la Centrala Hidroelectrica "Porțile de Fier I", se va reabilita Centrala Hidroelectrica Lotru și va începe retehnologizarea centralelor "Porțile de Fier II", Slatina-Dunăre și Bicaz. Aceste lucrări insumeaza peste 2.200 MW, respectiv circa 350 milioane dolari S.U.A., execuția lor depasind etapa 2001-2004;

● vor continua lucrările la centralele hidroelectrice aflate în construcție pentru o putere instalata de 183 MW cu o investiție rămasă de executat de peste 110 milioane dolari S.U.A.; va fi reevaluata situația celorlalte capacități nefinalizate insumand circa 900 MW, care necesita o investiție suplimentară de executat de aproximativ 1,6 miliarde dolari S.U.A., execuția lor depasind etapa 2004.

4.3.3. Transportul energiei electrice

În domeniul transportului energiei electrice, în perioada 2001-2004 se vor realiza următoarele proiecte insumand peste 400 milioane dolari S.U.A. Reabilitarea și modernizarea sistemului de transport-dispecer vor viza reabilitarea a circa 3.500 km linii electrice aeriene de 220 kV și 400 kV, dezvoltarea și modernizarea sistemului EMS/SCADA, realizarea sistemului de măsurare a energiei electrice și modernizarea sistemului de telecomunicații. Costul total al proiectului este de peste 230 milioane dolari S.U.A., din care peste 150 milioane dolari S.U.A. vor fi asigurați prin credite furnizate de B.E.R.D., B.E.I. și prin Programul E.C. PHARE. Alte proiecte considerate prioritare sunt realizarea liniei de 400 kV Arad-Oradea și a statiei de 400 kV Oradea, întărirea interconexiunii cu UCTE prin realizarea unei noi LEA de 400 kV Oradea-Bekescsaba și reabilitarea unor stații de 400 kV și 220 kV, deosebit de importante pentru funcționarea sistemului.

4.3.4. Distribuția energiei electrice

În domeniul furnizarii și distribuției energiei electrice se au în vedere pentru perioada 2001-2004 proiecte de dezvoltare, reabilitare și modernizare insumand circa 340 milioane dolari S.U.A. În domeniul lucrărilor de electrificari rurale, care prevăd ca energia electrica trebuie să pătrundă în toate locuintele din România, fondurile aferente programului insumeaza peste 150 milioane dolari S.U.A.

4.3.5. Asigurarea cu resurse financiare

Din totalul resurselor financiare necesare în vederea sustinerii producției circa 55% vor fi alocate în sectorul petrol și gaze naturale, circa 41% în sectorul energetic, iar restul de 4% în sectorul cărbune. La nivel de sector circa 70% din resursele necesare în sectorul energetic vor fi acoperite din credite bancare, în timp ce în sectorul de petrol și gaze naturale circa 93% din resurse vor fi acoperite din surse proprii. Resursele pentru susținerea producției în sectorul cărbune vor fi acoperite în proporție de 25% prin alocații de la bugetul de stat.

Din totalul resurselor financiare necesare în vederea realizării programelor de investiții circa 75% vor fi alocate în sectorul energiei electrice și termice, în timp ce în sectorul petrol și gaze naturale vor fi alocate circa 20%. La nivel de sector circa 60% din resursele necesare în sectorul energetic vor fi acoperite din credite bancare externe, în timp ce în sectorul petrol și gaze naturale se remarca faptul ca circa 58% din resursele necesare vor fi acoperite din credite bancare externe, iar 42% din surse proprii. În sectorul cărbune resursele necesare în vederea realizării programelor de investiții vor fi, în principal, acoperite în proporție de 59% prin alocații de la bugetul de stat și în proporție de 24% din credite bancare externe.

Din totalul resurselor financiare necesare în vederea sustinerii producției și realizării programelor de investiții circa 48% vor fi acoperite din credite bancare externe, circa 8,6% din credite bancare interne și circa 33% din surse proprii. Se mai remarca faptul ca în acoperirea necesarului de resurse numai 4,6% reprezintă cota-parte ce se va constitui prin alocari din Fondul special de dezvoltare a sectorului energetic și numai 5,8% prin alocari de la bugetul de stat.

4.3.6. Decizii majore privind dezvoltarea pe termen lung

Deciziile majore privind dezvoltarea pe termen lung a sectorului energetic vor fi corelate cu evolutiile pe piața combustibililor, cu evoluția tehnologică și capabilitatea economiei românești.

Creșterea producției de energie electrica și termica pe gaze naturale va fi corelata cu evolutiile productiilor aferente perimetrelor din Marea Nordului, Rusia, zona Marii Caspice și Orientul Mijlociu și realizarea gazoductului din zona Marii Caspice către Europa Centrala și de Vest. Utilizarea carbunelui energetic impune, în scopul dezvoltării capacităților de producție, atragerea în sectorul minier a unor investiții de peste 250 milioane dolari S.U.A., iar pentru modernizarea și retehnologizarea capacităților de extracție din subteran, de peste 100 milioane dolari S.U.A.

Domeniul gazelor naturale

Principalele direcții pe termen mediu în domeniul gazelor naturale sunt:

- alocarea de resurse financiare pentru activitatea de cercetare-explorare în vederea descoperirii de noi rezerve de țiței și gaze naturale și pentru asigurarea producției la nivelurile prognozate;

- siguranța alimentarii cu gaze naturale prin reabilitarea și optimizarea sistemului de transport și a rețelelor de distribuție a gazelor naturale, prin dezvoltarea capacității de inmagazinare subterana de la 1,4 miliarde mc în anul 2000 la 3,5 miliarde mc în anul 2004 și prin realizarea unor racorduri de interconectare regionala, cum ar fi, spre exemplu, conexiunea Arad-Szeged.

Domeniul petrolului

În domeniul petrolului sunt importante o serie de acțiuni vizând:

- reabilitarea și dezvoltarea sistemului național de transport și depozitare a țițeiului și produselor petroliere (inclusiv promovarea unor reglementări specifice);

- inițierea de contacte în vederea stabilirii unor acorduri care să susțină realizarea oleoductului ConstantaTrieste.

Domeniul utilizării eficiente a energiei

În domeniul utilizării eficiente a energiei și folosirii resurselor regenerabile vor fi lansate o serie de proiecte, cum ar fi:

- realizarea Observatorului Energetic Național (O.E.N.), având drept scop sinteza datelor privind producția și consumul de energie, calcularea indicatorilor energetici, pornindu-se de la o baza de date unica, veridica și performanta, și corelarea datelor naționale și internaționale privind producția și consumul de energie;

- îmbunătățirea managementului energetic vizând crearea condițiilor necesare pentru formarea și asigurarea autorității persoanelor calificate pentru gestiunea energiei la consumatorii industriali;

- utilizarea rațională a energiei electrice și a gazelor naturale în industrie;

- realizarea zonelor demonstrative de eficienta energetica la Ploiesti și Craiova printr-o finanțare susținută de Guvern, Uniunea Europeană și Global Environment Fund (GEF);

- înfăptuirea programului național de reglare și contorizare a energiei termice pentru consumatorii racordati la sistemele de termoficare urbana, prin cooperare cu Uniunea Europeană;

- realizarea Fondului Roman pentru Eficienta Energetica, pentru susținerea proiectelor de investiții, prin cooperare cu GEF și Banca Mondială; promovarea programului de reducere a costului energiei termice pentru populația din zonele montane, prin înlocuirea combustibilului lichid cu biomasa;

- extinderea programului de investiții început prin cooperarea cu B.E.R.D. și vizând extinderea reabilitării rețelelor de termoficare și în alte orașe;

- aplicarea directivelor Uniunii Europene pentru echipamente electrocasnice și cazane de capacitate mica. Concluzii:

Obiectivul principal:

────────────────────

● crearea unor piețe eficiente de energie, a căror dezvoltare durabila să fie realizată în condiții de înaltă calitate și siguranța a alimentarii cu energie, de utilizare eficienta a energiei și de protecție a mediului.

Obiectivele derivate:

────────────────────

● încadrarea evoluției sectorului energetic în dezvoltarea durabila a economiei României;

● interconectarea SEN cu sistemul UCTE;

● asigurarea unor surse diversificate de resurse energetice și formarea stocurilor pentru funcționarea sigura a SEN;

● corelarea legislativă a sectorului hidroenergetic cu cel al gospodăririi apelor și al apărării împotriva inundațiilor;

● dezvoltarea tehnologică a întregului lant energetic;

● completarea și perfecționarea cadrului instituțional și legislativ;

● promovarea neechivoca a mecanismelor concurentiale pe piața de energie.

Direcțiile fundamentale de acțiune:

────────────────────────────────────

● deblocarea financiară a sectorului energetic;

● asigurarea funcționarii și dezvoltării stabile pe termen mediu;

● demararea privatizării.

Condiționalitati:

──────────────────

● Desfășurarea restructurării și privatizării în sectorul energetic condiționeaza acoperirea necesarului de fonduri de investiții și costuri sociale.

● În anumite situații majorarea substantiala a capitalului de către un investitor strategic este de dorit în comparatie cu simpla vânzare de active.

● Un cadru de reglementare stabil, transparent și echitabil asigura credibilitate.

● Viabilitatea agenților economici din sectorul energetic este determinata de reducerea arieratelor.

● Strategia energetica a României depinde de cotatiile internaționale ale resurselor energetice.

Optiuni posibile:

──────────────────

Prioritati pe termen mediu privind asigurarea cu resurse financiare

Din totalul resurselor financiare necesare în vederea sustinerii producției circa 55% vor fi utilizate în sectorul de petrol și gaze naturale. Pentru susținerea producției în sectorul energiei electrice și termice, inclusiv pentru acoperirea importurilor de pacura și gaze naturale de către Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A., vor fi utilizate circa 41% din totalul de resurse financiare. Restul de 4% din resurse vor fi folosite pentru susținerea producției interne de cărbune energetic. La nivel sectorial circa 70% din resursele necesare sectorului energiei electrice și termice vor fi asigurate prin credite bancare, iar în sectorul de petrol și gaze naturale circa 93% din resurse vor fi acoperite din surse proprii. În sectorul minier 25% din resurse vor fi acoperite prin alocații de la bugetul de stat, iar restul din surse proprii.

Din totalul resurselor financiare necesare în vederea realizării programelor de investiții circa 75% vor fi utilizate în sectorul energiei electrice și termice, în timp ce în sectorul de petrol și gaze naturale vor fi folosite circa 20%. La nivel de sector circa 60% din resursele necesare sectorului energiei electrice și termice vor fi acoperite prin credite bancare externe, în timp ce în sectorul de petrol și gaze naturale resursele necesare vor fi acoperite în proporție de 42% din surse proprii și 58% din credite bancare externe. În sectorul minier circa 59% din resursele pentru investiții vor fi acoperite prin alocații bugetare, iar circa 24% din credite bancare externe.

Decizii privind dezvoltarea pe termen lung:

──────────────────────────────────────────

● creșterea producției de resurse energetice primare;

● creșterea capacităților de stocare;

● dezvoltarea comerțului transfrontalier;

● utilizarea eficienta a energiei și folosirea resurselor regenerabile.

5.1. Mecanismele de creare, funcționare și dezvoltare a piețelor deschise de energie

5.1.1. Piața resurselor de energie primara

● Petrol - consolidarea mecanismelor concurentiale în zonele de extracție, rafinare, distribuție și import

● Gaze naturale - crearea și dezvoltarea mecanismelor concurentiale de extracție, stocare, distribuție și import

● Cărbune - consolidarea capacităților viabile și de perspectiva, precum și reducerea costului carbunelui pentru a fi competitiv pe piața

● Combustibil nuclear - susținerea dezvoltării și eficientizarii capacităților în vederea creșterii competitivitatii față de import

5.1.2. Piețele energiei electrice și termice

Piața energiei electrice va evolua spre o piața deschisă transnationala și integrată cu piața energetica a Uniunii Europene în principal. Piața energiei termice rămâne intrinsec o piața locală ce va evolua în sensul demonopolizarii locale. Formarea și consolidarea piețelor de energie electrica și termica sunt susținute de continuarea procesului de restructurare și începerea privatizării companiilor de producere și distribuție.

Piața angro de energie electrica funcționează prin aranjamente comerciale între participanți privind energia electrica și serviciile asociate, fiecare participant fiind în drept să fie plătit strict pentru activitatea prestată.

La nivelul producătorilor și furnizorilor piața devine treptat concurentiala, iar pentru activitățile de transport și distribuție ea rămâne pe deplin reglementată. Accesul pe piața se face prin acordarea de autorizații și licențe. Piața contractelor, cu prețuri și cantități reglementate, funcționează în paralel cu piața concurentiala a contractelor bilaterale negociate și a vânzărilor și cumpărărilor de pe piața spot. Orice participant la piața, deținător de licență, este îndreptățit să aibă acces reglementat (RTPA) la rețelele de transport și de distribuție. Consumatorii eligibili își pot alege furnizorul de energie electrica, cu care încheie contracte bilaterale negociate (cantități și prețuri).

Pentru anul 2000 gradul inițial de deschidere a pieței de energie electrica a fost stabilit la 10%, ulterior fiind sporit la 15%. Se preconizeaza creșterea gradului de deschidere la cel puțin 30% până în anul 2004.

Va fi dezvoltata piața concurentiala a serviciilor de sistem electroenergetic, cu impact semnificativ asupra siguranței SEN și asupra calității serviciului de alimentare cu energie.

Piața de energie termica (abur și/sau apa fierbinte) se constituie la nivelul localităților și al zonelor industriale adiacente. Activitățile de transport și de distribuție a energiei termice vor rămâne reglementate.

5.1.3. Crearea pieței de servicii energetice și creșterea rolului Agenției Române pentru Conservarea Energiei

Se vor lua măsuri pentru crearea unei piețe de servicii energetice, în special în zona consumatorilor, având ca scop reducerea intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei, simultan cu reducerea emisiilor poluante și a impactului negativ asupra mediului. Recent a intrat în vigoare Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, care sporește rolul Agenției Române pentru Conservarea Energiei în activitățile menționate anterior.

5.2. Privatizarea sectorului energetic

Marile cerințe de finanțare a sectorului energetic și realizarea capabilității concurentiale fac necesară accelerarea privatizării activităților de distribuție și producere a energiei. Distribuția poate fi privatizata integral, în timp ce producția în termocentrale va putea fi privatizata în proporție de 25-40%. În acest interval investitorii privati pot desfășura și un număr semnificativ de proiecte hidro- noi. Ritmul și metodele de privatizare trebuie să asigure realizarea unor venituri acceptabile pentru obiectivele energetice alese, consolidarea siguranței energetice și îndeplinirea obiectivelor postprivatizare (competitivitatea, modernizarea infrastructurii, întărirea viabilitatii financiare și a capabilității concurentiale pe piața a agenților economici) și de protecție socială.

Privatizarea va putea rezolva probleme de finanțare a investițiilor, consolidarea guvernantei corporative și a unui management performant, intrarea pe terțe piețe. Necesitatea recuperării capitalului privat investit va putea duce însă într-o primă etapa la creșterea tarifelor și la nevoia garantarii de către stat a recuperării investițiilor de capital.

În domeniul producerii de energie electrica și termica, pe baza unor analize financiare ale rezultatelor centrelor de cost, se vor externaliza acele activități care induc pierderi și care nu prezintă perspectiva unei viitoare redresari. Investitori români și străini vor fi atrasi în realizarea în comun cu producătorii de energie electrica în termo- și hidrocentrale de societăți mixte în care părțile sa participe cu acțiuni. Unele centrale electrice de termoficare sau termice vor fi transferate la administrația locală sau vor fi transformate în societăți comerciale la care Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. să poată deține acțiuni. Se are în vedere privatizarea a doua societăți de producere pe an. O parte dintre hidrocentralele în curs de execuție pot fi concesionate în sistem BOT (Built-Operate-Transfer) și cu costuri ingropate.

Privatizarea sectorului de distribuție a energiei electrice va putea demara în anul 2002, după o pregătire prealabilă corespunzătoare, cu privatizarea a doua companii regionale de distribuție, separate din actuala societate de distribuție. Modalitățile de atragere a capitalului privat vor tine seama de concluziile studiului PHARE referitor la aceasta problema. În mod similar se va proceda și în domeniul distribuției gazelor naturale, până în anul 2004 dorindu-se inițierea privatizării a doua dintre societățile de distribuție.

Pentru privatizarea Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. au fost reluate discutiile cu consultantul desemnat pentru derularea acestui proces. Sunt vizate identificarea celor mai bune metode de privatizare, precum și stabilirea momentului propice pentru derularea efectivă a procesului de privatizare.

5.3. Cooperarea internationala

Dezvoltarea și modernizarea sectorului energetic au nevoie în mod esențial de suportul proceselor de cooperare internationala. La nivelul instituțiilor sunt fundamentale asistența tehnica și transferul de know-how pentru crearea, perfecționarea și armonizarea legislației primare și secundare cu cea a Uniunii Europene. La nivelul agenților economici este necesară coordonarea dintre instituțiile statului și companii, pentru susținerea intereselor economice ale sectorului prin mecanismele cooperării regionale și bilaterale.

Ca prioritati vor fi susținute proiecte vizând interconectarea la rețelele electroenergetice internaționale, interconectarea la UCTE, proiectele pentru dezvoltarea sectoarelor petrol și gaze naturale, precum și crearea unei piețe regionale a energiei electrice. O alta direcție prioritara o constituie reducerea poluarii mediului, inclusiv a poluarii transfrontaliere, și de aici promovarea conceptului de implementare în comun (joint implementation) și valorificarea potențialului existent în România, relativ la comerțul cu emisii.

Direcțiile principale de cooperare internationala sunt strâns legate de procesul de integrare în Uniunea Europeană. În acest context vor fi dezvoltate cu prioritate proiectele comune cu Ungaria și vor fi intensificate acțiunile de cooperare cu Bulgaria, Ucraina și Iugoslavia. Cooperarea internationala în plan comercial va trebui să aibă în vedere și interesele economice de export de energie electrica din România în terțe tari.

5.4. Cercetare, dezvoltare și diseminare tehnologică (R, D amp;D)

Direcțiile esențiale în care trebuie orientate eforturile care vor fi susținute în acest domeniu, precum și cele mai importante dintre temele aferente sunt, în principal, următoarele:

● sisteme de energie mai curate;

● energie eficienta și sigura - conservarea energiei în procesul de producție, transport, distribuție și utilizare;

● formarea și dezvoltarea pieței de energie - sisteme informatice avansate de monitorizare, de automatizare și protecție, de proces și de gestiune;

● eficienta energiei și resurse regenerabile de energie;

● utilizarea eficienta și sigura a energiei nucleare în dezvoltarea durabila;

● asigurarea protecției mediului și a populației contra radiatiilor ionizante.

Strategia în R, D amp;D în domeniul energetic va permite diferentierea subsectoarelor de tradiție și cu rezultate deosebite, unde se pot aplica "strategii tari" sau chiar "de strapungere", de acele subsectoare în care se recomanda promovarea unor "strategii de contact" cu R, D amp;D din țările dezvoltate.

5.5. Restructurare. Perfecționarea guvernantei corporative

Restructurarea sectoriala va cuprinde restructurarea companiilor și societăților naționale sau a societăților comerciale din sector. Restructurarea se va încheia pe termen scurt/mediu, după care evoluția agenților economici va fi consecința mecanismelor economice, a privatizării și proceselor de achiziții și fuziuni. Procesul de restructurare va succede definirii și implementarii mecanismelor de piața și aranjamentelor comerciale aferente, într-un cadru juridic stabil și clar, nivelului de concurenta dorit, fără a exercita presiuni suplimentare asupra tarifului sau asupra garanțiilor guvernamentale și bugetului de stat. Restructurarea va conduce la consolidarea companiilor respective și nu va afecta siguranța energetica a tarii și nici nu va determina apariția unor investiții eșuate în proporție însemnată. În acest context, în domeniul producerii de energie electrica și termica va fi avută în vedere reorganizarea Societății Comerciale "Termoelectrica" - S.A. ca societate cu doua entități distincte. La orizontul anului 2002 Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. va disparea, iar cele doua entități vor deveni societăți independente. Concomitent va continua trecerea graduala a unor centrale de cogenerare în obiectul de activitate al unor societăți municipale, corelat cu aplicarea unor tarife la energia termica diferențiate local. În domeniul distribuției de energie electrica va avea loc reorganizarea Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. în 8 sucursale regionale și o sucursala rezultată din externalizarea activităților suport. În sectorul de gaze naturale reorganizarea va duce, din necesitatea eliminării suprapunerilor existente în domeniile de activitate aferente, la transformarea societăților comerciale "Depogaz" - S.A. și "Exprogaz" - S.A. într-o singura societate.

Indiferent de forma efectivă juridică de organizare, delimitarea costurilor pe centre de cost și de profit, eliminarea subvențiilor mascate prin îngrădiri de piața ("ring-fencing") adecvate sunt necesare.

Guvernanta corporativa eficienta va fi realizată definitiv prin privatizare și aportul de management performant, cu precădere în domeniul comercial și financiar. Deoarece statul va continua sa exercite rolul de proprietar, temporar, în cazul proprietății private a statului și de lungă durata în cazul proprietății publice, guvernanta corporativa trebuie perfectionata și în cazul unităților din proprietatea statului. Vor fi întărite autonomia efectivă de gestiune a conducerii executive și stabilitatea acesteia și vor fi eliminate ingerintele politicului în activitatea curenta de gestiune economică.

5.6. Resursele umane

În perspectiva creșterii investițiilor și deci a productivitatii tendinta generală va consta în reducerea numărului de personal și apropierea de indicatorii de performanță din Uniunea Europeană. Acest proces ridica trei aspecte:

● necesitatea de sustinere a perfecționării profesionale. Un accent deosebit trebuie pus pe creșterea valorii manageriale a cadrelor de conducere;

● susținerea unui proces de protecție activa și un adecvat acompaniament social pentru cei care vor fi disponibilizați;

● motivarea personalului cu pregătire specifică (calificat) și autorizat (licențiat).

Pentru susținerea deciziilor de schimbare în sectorul energetic se va asigura un dialog permanent cu salariații și cu organizațiile sindicale reprezentative, în vederea informării acestora asupra obiectivelor planificate și rezultatelor obținute.

5.7. Sistemul de prețuri, tarife, taxe și impozite

În politica tarifara se va trece de la administrarea prețurilor și tarifelor de către stat la sistemul autorităților de reglementare autonome. Metodologiile pentru stabilirea tarifelor reglementate atât pentru energia electrica, cat și pentru cea termica se vor baza în viitor pe costurile marginale corect fundamentate ale activităților de producere, transport, distribuție și furnizare. Alinierea la legislația europeană impune viitoarea amendare a tarifelor cu costurile externe, care reflecta în principal impactul asupra mediului natural și economic și introducerea unor optiuni stimulative pentru dezvoltarea de proiecte de eficienta energetica sau de utilizare a surselor regenerabile.

Tariful la energia electrica pentru populație va continua să fie uniform la nivel național, în primul rând din considerente de coeziune socială. După anul 2004 trecerea la mecanisme perfectionate de piața ar putea face necesară revederea acestui principiu și introducerea de tarife diferențiate pentru consumatorii finali.

Se vor generaliza tarifele locale la energia termica, diferențiate pe durate de utilizare a puterii termice maxime pentru agenții economici, astfel încât la schimbări de comportament datorate procesului tehnologic sa nu se producă abateri mari ale prețului mediu de revenire.

Pentru domeniul hidrocarburilor vor fi analizate reducerea subvențiilor incrucisate industrie-populație, în "cos" mai echilibrat, gaze din țara - gaze din import, și stabilirea unor tarife mai ridicate pentru transport și distribuție, care să permită reabilitarea în mai mare măsura a rețelelor.

5.8. Protecția mediului

Actuala lucrare incearca sa alinieze România pe termen mediu și lung cu țările Uniunii Europene în privinta principalelor prevederi referitoare la impactul energeticii asupra mediului. Reducerea impactului proceselor energetice asupra mediului și apropierea României de normele prevăzute în acest domeniu de reglementările Uniunii Europene urmează să se realizeze prin lucrările de reabilitare și modernizare menționate, ecologizarea haldelor de zgura și cenusa, monitorizarea continua a calității mediului în zona marilor obiective energetice, reabilitarea solurilor poluate și redarea terenurilor în circuitul agricol, reducerea emisiilor de noxe la rafinarii și minimizarea pierderilor, refacerea ecologica a unor zone petrolifere și prin reducerea riscului în operare. Finalizarea și punerea în funcțiune a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda vor contribui semnificativ la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului. De asemenea, în domeniul petrolier urmează să se producă benzine și motorine ecologice și să se continue elaborarea de norme și reglementări pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piața a unor produse petroliere în conformitate cu standardele Uniunii Europene. În sectorul extractiv se vor urmări monitorizarea, prevenirea și reducerea impactului asupra mediului, precum și reabilitarea zonelor miniere dezafectate.

Sectorul energetic poate și trebuie să beneficieze de oportunitatea creata de potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, prin mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001. Valorificarea acestui potențial prin proiecte "implementate în comun" sau "comerț cu emisii" este o importanța sursa de finanțare a procesului de eficientizare și dezvoltare durabila a sectorului energetic. Compatibilitatea cu mediul pentru produsele și tehnologiile energetice este parte integrantă a competitivitatii acestora.

Concluzii:

● Dezvoltarea piețelor concurentiale de purtători de energie se va face treptat. Consolidarea acestora va fi susținută de continuarea restructurării și de începerea privatizării companiilor de producere și distribuție.

● Deschiderea pieței trebuie să conducă la creșterea competitivitatii economiei naționale fără afectarea în mod negativ a consumatorilor captivi.

● Va fi creata piața de servicii energetice în scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei.

● Marile cerințe de finanțare a sectorului energetic și realizarea capabilității concurentiale într-o piața la nivelul Uniunii Europene impun accelerarea privatizării.

● Privatizarea va putea rezolva probleme de finanțare a investițiilor, consolidarea guvernantei corporative și a unui management performant, precum și intrarea pe terțe piețe.

● Continuarea și amplificarea cooperării energetice depind de exigențele comerciale și, respectiv, de cele ale funcționarii interconectate cu UCTE.

● Consolidarea componentei de protecție a mediului în eficientizarea și dezvoltarea durabila a sectorului energetic.

Cadrul legislativ al sectorului energetic, care a fost creat până în prezent, va fi completat și perfectionat prin aprobarea prin lege a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica și termica.

În decurs de 3 luni, în cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE și al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) se vor reglementa suprapunerile legislative și se va acționa, urmărindu-se autonomia și independenta acestora.

Vor fi elaborate și promovate o lege care să permită valorificarea serviciilor implicite ale amenajărilor complexe în sistemul gospodăririi apelor și protecției împotriva inundațiilor, precum și o lege privind stocurile de siguranță de țiței și/sau produse petroliere.

Vor fi promovate proiectele de modificare a Legii petrolului și Legii minelor, precum și o noua lege a energiei electrice și termice. Va fi definitivata punerea în aplicare a hotărârilor Guvernului nr. 138/2000 și nr. 627/2000 privind continuarea procesului de restructurare în sectorul energetic și elaborarea celorlalte hotărâri ale Guvernului referitoare la viitoarele structuri organizatorice în domeniul energetic.

Dezvoltarea instituțională va acționa în direcția intaririi capacității instituționale a Ministerului Industriei și Resurselor în domeniul energiei, pe linia elaborării de strategii, politici, legislație primara, controlului, a dezvoltării Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), a consolidării sistemului independent de reglementare și a guvernantei echilibrate a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare și Agenției Române pentru Conservarea Energiei și a asigurării unei structuri instituționale pentru gestionarea stocurilor strategice de țiței și/sau produse petroliere, conform cerințelor Uniunii Europene.

Cadrul legislativ va clarifica pe deplin regimul proprietății. Vor fi eliminate neconcordantele dintre Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, astfel încât să fie inlaturate dificultățile de finanțare a activităților operationale și de dezvoltare aferente proprietății publice.

Concluzii:

● Cadrul legislativ al sectorului energetic existent în prezent va fi completat și perfectionat prin promovarea de către Ministerul Industriei și Resurselor a unor proiecte de acte normative adecvate. Acestea vor clarifica pe deplin și regimul proprietății.

● Politica energetica și legislația aferentă vor intra mai accentuat în procesul de racordare la politicile comunitare și de armonizare cu acquisul comunitar.

● Dezvoltarea instituțională va urmări crearea și perfecționarea funcționarii eficiente a instituțiilor care asigură realizarea rolului statului.

Necesitatea elaborării acestei lucrări a apărut ca urmare a corectivelor din Programul de guvernare al noului Cabinet în "Strategia economică a României pe termen mediu" și Planul de acțiune guvernamental pe perioada până în anul 2004, convenite cu Comisia Uniunii Europene.

În contextul evolutiilor semnificative pe plan european și al tendințelor conturate de Cartea verde a Comisiei Uniunii Europene "Spre o strategie europeană pentru siguranța în alimentare cu energie" au fost identificate următoarele principii general valabile:

● Integrarea în Uniunea Europeană nu poate avea loc fără realizarea unei cresteri economice accelerate, stabilă și de durata, cu ritmuri superioare mediei comunitare.

● Creșterea economică nu este un deziderat, ci o necesitate primordială.

● Integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea durabila a sectorului energetic.

● Remodelarea și restructurarea industriei energetice în special constituie un obiectiv major al procesului de reforma a economiei naționale.

● Se impun accelerarea privatizării în sectorul energetic și crearea unor structuri cu capacitate concurentiala sporită.

● Intensificarea efortului investitional reprezintă o necesitate vitala.

Prezenta lucrare se încadrează în "Strategia de dezvoltare energetica de perspectiva a României" și urmărește sa pregătească luarea unor decizii în alternativele pe care le are la dispoziție țara noastră.

Definitivarea strategiei și politicilor energetice necesita în esenta decizii privind:

- acceptarea unui import maxim de 40% pe ansamblul purtatorilor de energie, din considerente de siguranță în alimentare;

- pornindu-se de la decizia precedenta, stabilirea evoluției gradului de liberalizare a pieței de energie electrica, respectiv de gaze naturale;

- precizarea soluției optime de restructurare în domeniul producției de energie electrica și termica, al gazelor naturale și carbunelui;

- alegerea opțiunii de privatizare specifice fiecăruia dintre subsectoarele energetice;

- stabilirea raportului optim dintre opțiunea gaze naturale din import și opțiunea cărbuni și pacura, cu considerarea inaspririi reglementărilor de protecție a mediului;

- menținerea unor tarife uniforme pe țara pentru energia electrica, din considerente de coeziune socială;

- intensificarea efortului investitional atât la purtatorii de energie, cat și pe întregul lant producție-transport-distribuție.

În vederea aducerii la îndeplinire a strategiei energetice pe următorii 4 ani și a planului de acțiune elaborat se desprind concluziile prezentate în continuare:

- Siguranța în alimentarea cu energie electrica și termica a tarii este condiționată de realizarea unui import de maximum 40% pe ansamblul purtatorilor de energie (gaze naturale, pacura și cărbune superior).

- Finalizarea Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda se înscrie ca prioritate în politica generală de dezvoltare a sistemului energetic cu costuri minime și răspunde, prin soluția tehnologică adoptată, cerințelor de protecție a mediului.

- Finalizarea de investiții de punere în funcțiune a unor capacități hidroenergetice insumand peste 900 MW. Fondurile necesare insumeaza circa 1,0 miliarde dolari S.U.A.

- Realizarea programelor de investiții din sectorul de producere a energiei electrice și termice reprezintă un efort financiar de peste 2,8 miliarde dolari S.U.A.

- Reabilitarea și modernizarea Sistemului național de transport al energiei electrice și realizarea conexiunilor în vederea interconectarii la UCTE insumeaza circa 450 milioane dolari S.U.A.

- Proiectele de dezvoltare și modernizare a sectorului de distribuție a energiei electrice insumeaza circa 335 milioane dolari S.U.A. Fondurile aferente sustinerii programului de electrificari rurale insumeaza circa 150 milioane dolari S.U.A.

- Realizarea programului de utilizare eficienta a energiei vizând proiecte de dezvoltare instituțională, tehnice aplicative și de preluare a reglementărilor Uniunii Europene în acest domeniu reprezintă un efort financiar de circa 1.250 milioane lei și 3 milioane dolari S.U.A.

- Se impune demararea de urgenta a procesului de privatizare în sectoarele de producere și distribuție a energiei electrice.

- Privatizarea va permite finanțarea investițiilor, consolidarea guvernantei corporative și a unui management performant, intrarea pe terțe piețe.

- Dezvoltarea piețelor concurentiale de purtători de energie se va face treptat. Va fi creata piața de servicii energetice în scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei.

- Continuarea și amplificarea cooperării internaționale în domeniul energetic depind de exigențele comerciale și, respectiv, de cele ale funcționarii interconectate cu UCTE.

- Consolidarea componentei de protecție a mediului în eficientizarea și dezvoltarea durabila a sectorului energetic.

- Pe baza unor analize financiare, a rezultatelor centrelor de cost va continua externalizarea activităților care induc pierderi și care nu prezintă perspective de redresare viitoare, în vederea consolidării procesului de restructurare a societăților din sectorul energetic. Cadrul legislativ al sectorului energetic va clarifica pe deplin regimul proprietății.

- Politica energetica și legislația aferentă vor intra mai accentuat în procesul de racordare la politicile comunitare și, respectiv, de armonizare cu acquisul comunitar.

- Dezvoltarea instituțională va urmări crearea și perfecționarea funcționarii eficiente a instituțiilor care asigură realizarea rolului statului.

-------