(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să înregistreze și să transmită, în scopul investigării, în termen de 5 zile lucrătoare, structurilor de control prevăzute la art. 20 toate constatările cu implicații financiare, așa cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) lit. x).
(1^1) În cazul auditului Autorității de audit, Curții Europene de Conturi și al Comisiei Europene, obligațiile prevăzute la alin. (1) se realizează încă din stadiul de proiect al raportului de audit.
(1^2) În aplicarea alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene estimează impactul financiar al constatărilor, așa cum este acesta definit la art. 2 alin. (1) lit. a^3), aferent cheltuielilor autorizate de acestea în cadrul operațiunii.
(2) De asemenea, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația primirii, înregistrării, analizării și, după caz, transmiterii, în termen de 5 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor sesizărilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituții ale statului și care privesc programele pe care le gestionează.
(3) Sesizarea care nu îndeplinește condițiile legate de posibilitatea identificării programului, schemei de plată, operațiunii și/sau a beneficiarului la care se referă se clasează.
(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include temporar în declarațiile de cheltuieli/rapoartele financiare intermediare/ rapoartele finale de program sumele autorizate de acestea, reprezentând impactul constatărilor cu implicații financiare asupra cheltuielilor incluse în declarația curentă/raportul curent, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.
(2) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include definitiv în declarațiile de cheltuieli/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele autorizate de acestea reprezentând impactul asupra cheltuielilor incluse în declarația curentă/raportul curent, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), al neregulilor constatate prin titlurile de creanță, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.
(3) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include temporar în declarațiile de cheltuieli sume aferente contractelor economice/proiectelor/ cererilor de plată pentru care au fost înștiințate că a intervenit una dintre următoarele situații, oricare intervine prima:
a) DLAF a emis nota de control prin care dispune transmiterea cauzei către organele de urmărire penală;
b) a fost emis rechizitoriul de trimitere în judecată, respectiv încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecății;
c) există o solicitare oficială în acest sens, din partea Comisiei Europene, a donatorului public internațional sau există o recomandare în acest sens într-un raport final de investigație al OLAF sau al altor organisme competente;
d) Autoritatea de audit/autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor a sesizat DLAF/alte organisme competente.
(4) Măsurile prevăzute în partea introductivă a alin. (3) se iau la nivelul care este menționat în documentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-d) sau, în lipsa informațiilor care permit identificarea nivelului afectat, pe baza estimărilor realizate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.
(5) Pentru programele finanțate din instrumente structurale, Fondul European pentru Pescuit, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Garantare Agricolă și din fonduri aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare, aferente perioadei de programare 2007-2013, autoritatea de certificare are obligația de a nu include în aplicațiile de plată:
a) sumele aferente contractului economic pentru care s-au aplicat prevederile art. 8 alin. (1) și art. 23 sau cu privire la care au fost înștiințate despre posibile fraude de către Comisia Europeană sau de către DLAF/OLAF ori alte organisme competente în investigarea acestora;
b) sumele care fac obiectul constatărilor prevăzute la art. 18 alin. (1) și al sesizărilor prevăzute la art. 18 alin. (2);
c) sumele reprezentând impactul neregulilor constatate prin titlurile de creanță asupra cheltuielilor incluse în aplicația de plată curentă.
(6) Autoritatea de certificare/Organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele autorizate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, reprezentând impactul constatărilor cu implicații financiare asupra cheltuielilor incluse în aplicația de plată curentă, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.
(7) Autoritatea de certificare/Organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând diferența între impactul estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2) asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă și impactul asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă a constatărilor cu implicații financiare, cuantificat în:
a) proiectul raportului de audit, în cazul auditului Autorității de audit;
b) proiectul de raport, în cazul auditului Curții Europene a Auditorilor și al Comisiei Europene;
c) proiectul de raport, în cazul verificărilor autorității de certificare.
(8) Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include definitiv în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând impactul asupra cheltuielilor incluse în aplicația de plată curentă, al neregulilor stabilite prin titlurile de creanță aferente constatărilor cu implicații financiare, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.
(9) În elaborarea aplicațiilor de plată, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a aplica mecanismul retragerilor prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. p).
(10) Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include definitiv în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând diferența între impactul constatărilor cu implicații financiare, cuantificat în:
a) raportul final, în cazul auditului Autorității de audit;
b) raportul final, în cazul auditului Curții Europene a Auditorilor și al Comisiei Europene, luând în considerare inclusiv rezultatele procedurii de audiere cu Comisia Europeană sau cu donatorul public internațional, sau hotărârea Curții Europene de Justiție;
c) decizia privind neeligibilitatea cheltuielilor în cazul verificărilor autorității de certificare asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă și impactul neregulilor constatate prin titluri de creanță asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă.
(11) La solicitarea oficială a Comisiei Europene, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă poate, pe baza informațiilor primite de la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, să excludă temporar cheltuieli din aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program, pentru care există motive care pun la îndoială eligibilitatea acestora.
(12) Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sume aferente contractelor economice/ proiectelor/cererilor de rambursare/cererilor de plată pentru care au fost înștiințate că a intervenit una dintre următoarele situații, oricare intervine prima:
a) DLAF a emis Nota de control prin care dispune transmiterea cauzei către organele de urmărire penală;
b) a fost emis rechizitoriu de trimitere în judecată, respectiv încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecății;
c) există o solicitare oficială în acest sens, din partea Comisiei Europene, a donatorului public internațional sau există o recomandare în acest sens într-un raport final de investigație al OLAF/donatorului public internațional sau al altor organisme competente;
d) Autoritatea de audit/autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor a sesizat DLAF/alte organisme competente.
(13) Măsurile prevăzute în partea introductivă a alin. (12) se iau la nivelul care este menționat în documentele prevăzute la alin. (12) lit. a)-d), sau, în lipsa informațiilor care permit identificarea nivelului afectat, pe baza estimărilor realizate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.
(14) În elaborarea declarației anuale a conturilor, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are următoarele obligații:
a) de a exclude temporar impactul constatărilor cu implicații financiare cuantificate în proiectele de raport de audit/control/verificare care afectează cheltuielile aferente anului contabil respectiv, pentru care Autoritatea de audit/structurile cu atribuții de audit ale Comisiei Europene, respectiv autoritatea de certificare nu a/au emis raportul final de audit/control/decizie privind neeligibilitatea;
b) de a exclude temporar impactul constatărilor cu implicații financiare, altele decât cele menționate la lit. a), prevăzute la art. 18 alin. (1) și sesizările prevăzute la art. 18 alin. (2), care afectează cheltuielile aferente anului contabil respectiv, pentru care nu au fost finalizate investigațiile prevăzute la art. 21;
c) de a exclude definitiv sume reprezentând cheltuieli aferente anului contabil respectiv, corespunzătoare impactului neregulilor constatate în titlurile de creanță;
d) de a exclude definitiv cheltuieli aferente recomandărilor cu implicații financiare care nu se încadrează în prevederile lit. c), pentru care Autoritatea de audit/Comisia Europeană/Curtea Europeană de Conturi a solicitat retragerea din declarațiile anuale ale conturilor prin constatări/recomandări stabilite într-un raport final de audit, luând în considerare inclusiv rezultatele procedurii de conciliere cu Comisia Europeană, decizia de aplicare a corecțiilor financiare a Comisiei Europene și hotărârea Curții Europene de Justiție;
e) de a exclude temporar sume reprezentând cheltuieli, din anul contabil respectiv, aferente contractelor economice/ proiectelor/cererilor de rambursare/cererilor de plată pentru care a fost înștiințată că a intervenit una dintre următoarele situații, oricare intervine prima:
1. DLAF a emis Nota de control prin care dispune transmiterea cauzei către organele de urmărire penală;
2. a fost emis rechizitoriu de trimitere în judecată, respectiv încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecății;
3. există o solicitare oficială în acest sens, din partea Comisiei Europene, a donatorului public internațional sau există o recomandare în acest sens într-un raport final de investigație al OLAF/donatorului public internațional sau al altor organisme competente;
4. Autoritatea de audit/autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor a sesizat DLAF/alte organisme competente;
f) măsurile prevăzute la lit. e) se iau la nivelul care este menționat în documentele prevăzute la pct. 1)-4) sau, în lipsa informațiilor care permit identificarea nivelului afectat, pe baza estimărilor realizate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene;
g) de a exclude definitiv cheltuieli aferente anului contabil respectiv, reprezentând impactul constatărilor cu implicații financiare cuantificat în rapoartele sale de verificare, pentru care a luat decizia privind neeligibilitatea acestora.
(15) La solicitarea oficială a Comisiei Europene, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă poate, pe baza informațiilor primite de la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, să excludă temporar din declarația anuală a conturilor cheltuieli aferente anului contabil respectiv, pentru care există motive care pun la îndoială eligibilitatea acestora.
(16) Autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă efectuează regularizarea financiară a sumelor pentru care aplică măsuri cu caracter temporar.
(17) Sumele retrase/excluse de autoritatea de certificare/ organismul care îndeplinește funcția contabilă se returnează autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.
(18) Caracterul definitiv al măsurilor luate în baza unui titlu de creanță conform prezentului articol poate fi anulat prin decizie definitivă a unei instanțe judecătorești, pronunțată pe fondul cauzei și care anulează respectivul titlu de creanță.
(19) În mod excepțional, caracterul definitiv al măsurilor de la alin. (10) lit. a) și alin (14) lit. d) poate fi anulat ca urmare a evaluării Autorității de audit a măsurilor întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate anterior prin rapoarte finale de audit.
(20) Caracterul definitiv al măsurilor luate în baza unui titlu de creanță conform prezentului articol poate fi anulat prin admiterea totală sau parțială, de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, a contestației administrative a respectivului titlu de creanță. În cazul titlurilor de creanță provenite din constatări din rapoartele de audit emise de către Autoritatea de audit/CE/ECA/donatorul public internațional, caracterul definitiv poate fi anulat ca urmare a evaluării auditorilor a măsurilor întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate anterior prin rapoarte finale de audit.
(21) În elaborarea aplicațiilor de plată sau a declarației anuale a conturilor, autoritatea de certificare are obligația de a exclude definitiv, la propunerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, suma necesară în vederea reducerii la nivelul de materialitate a ratei de eroare totală reziduală calculată de către Autoritatea de audit, cu luarea în considerare a prevederilor art. 57^1.
(21^1) Cu excepția programelor de cooperare teritorială europeană pentru care se vor aplica regulile specifice acestor programe, pentru perioada de programare 2021-2027, în elaborarea declarației anuale a conturilor, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și organismul care îndeplinește funcția contabilă au obligația de a exclude definitiv, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (6) lit. (c) din Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare, suma necesară, în vederea reducerii ratei de eroare totală reziduală până la cel mult 2%, stabilită prin raportul de audit emis de Autoritatea de audit.
(21^2) În aplicarea alin. (21^1), excluderea definitivă a sumelor necesare pentru reducerea ratei de eroare totală reziduală se realizează până la transmiterea pachetului de asigurare, în condițiile art. 98 din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare.
(21^3) În cazul în care în rapoartele de audit de operațiuni emise de Autoritatea de audit sunt constatate erori cu caracter sistemic, care au un potențial impact asupra cheltuielilor neauditate și care rezultă din situații similare, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația identificării situațiilor susceptibile să conțină o eroare de același tip, precum cea detectată, și obligația de reverificare în scopul întocmirii de titluri de creanță individualizate la nivel de beneficiar, în vederea creării premiselor ca rata de eroare reziduală să nu fie peste pragul de materialitate, respectiv să nu fie mai mare de 2%.
(21^4) Sumele prevăzute la alin. (21^1) care au fost excluse definitiv în vederea admisibilității conturilor în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (5) din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare, rămân cheltuială definitivă a bugetului de stat, prin bugetul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.
(21^5) Ulterior transmiterii declarației anuale a conturilor, suma exclusă conform alin. (21^1) se ajustează, la solicitarea Comisiei Europene/Curții de Conturi Europene, în aplicațiile de plată, cu valoarea stabilită împreună cu autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și Autoritatea de audit.
(22) În aplicarea prevederilor prezentului articol rămân cheltuială definitivă a bugetului de stat, prin bugetul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, sumele care la închiderea programului operațional se regăsesc în una dintre categoriile de mai jos:
a) sumele provenind din diferențele între impactul financiar asupra unei operațiuni rezultat ca urmare a constatărilor din rapoartele finale de audit emise de către Autoritatea de audit, precum și a constatărilor acceptate din rapoartele finale de audit emise de către Comisia Europeană/Curtea Europeană de Conturi/donatorul public internațional și impactul financiar rezultat ca urmare a titlurilor de creanță aferente respectivelor constatări;
b) sumele provenind din diferențele între impactul financiar asupra unei operațiuni rezultat din decizia autorității de certificare privind neeligibilitatea cheltuielilor și impactul financiar rezultat ca urmare a titlului de creanță emis de structura de control prevăzută la art. 20 alin. (2) lit. d);
c) sumele aferente măsurii cu caracter definitiv prevăzută la alin. (21);
d) sumele retrase ca urmare a neacceptării de către Comisia Europeană a declarațiilor anuale ale conturilor.
(1) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1):
c) activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi efectuată de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și prin echipe de control organizate în acest scop în cadrul acestora;
d) constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare se realizează de către o structură de control din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în următoarele situații:
1. la solicitarea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, a autorității de certificare, în situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (3);
2. atunci când autoritatea de certificare constată că nu au fost valorificate integral constatările cu implicații financiare din rapoartele sale de verificare;
(la 07-10-2023, Punctul 2., Litera d), Alineatul (2), Articolul 20, Capitolul III a fost modificat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 265 din 3 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 4 octombrie 2023 )
3. dacă autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene îi deleagă această funcție de control, în cazul programelor operaționale regionale 2021-2027.
(2^1) Ca urmare a finalizării investigațiilor efectuate de către structura de control prevăzută la alin. (2) lit. d) pct. 1 și 2, autoritatea de certificare decide, după caz:
a) să emită o decizie privind neeligibilitatea, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. z^1);
b) să declare/certifice sume aferente constatărilor cu implicații financiare formulate în rapoartele sale finale de verificare;
c) să țină cont de impactul financiar al titlului de creanță emis de structura de control, la întocmirea declarației de cheltuieli/declarației anuale a conturilor.
(la 24-12-2019, Articolul 20 din Capitolul III a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 80 din 20 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1044 din 24 decembrie 2019 )
(2^2) Formatul standard al deciziei de neeligibilitate prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. z^1) se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(la 24-12-2019, Articolul 20 din Capitolul III a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 80 din 20 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1044 din 24 decembrie 2019 )
(3) Autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene este incompatibilă în ceea ce privește constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, în situațiile în care:
a) este necesară investigarea unor posibile nereguli în gestiunea fondurilor europene pentru care persoana juridică în care este organizată autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are calitatea de beneficiar;
b) este necesară investigarea unor posibile nereguli, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru care persoana juridică în care este organizată autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene poate fi stabilită ca debitor.
(4) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene pot delega activități de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare organismelor intermediare care funcționează în cadrul unei instituții publice.
(5) Structura de control organizată în instituția publică în care funcționează organismul intermediar nu este competentă în constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, în situațiile în care:
a) este necesară investigarea unor posibile nereguli în gestionarea fondurilor europene pentru care organismul intermediar are calitatea de beneficiar;
b) este necesară investigarea unor posibile nereguli, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru care organismul intermediar poate fi stabilit ca debitor.
(6) Pentru situațiile prevăzute la alin. (5), activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se efectuează de către structurile de control prevăzute la alin. (1).
(8) Indiferent de modul de organizare a structurilor/echipelor de control, membrilor acestora li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 10-12.
(9) Personalul cu atribuții de control, care activează în cadrul structurilor de control prevăzute la alin. (1), (2) și (5), precum și personalul cu atribuții în soluționarea contestațiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) studii universitare în domeniul economic, administrativ, juridic sau tehnic, finalizate cu diplomă de licență în unul dintre aceste domenii;
b) vechime în domeniul implementării, gestionării sau controlului/auditului operațiunilor finanțate din fonduri publice sau private cel puțin 3 ani.
(1) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se desfășoară de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20.
(2) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea de către structura de control competentă conform prevederilor art. 20 a oricărei solicitări ca urmare a aplicării prevederilor art. 18, aceasta are obligația organizării activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.
(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) actele de control emise de DLAF, rapoartele de inspecție emise de OLAF și documentele de constatare emise de Autoritatea de Audit pentru care este aplicabilă procedura prevăzută la alin. (25) și (26).
(4) Constatărilor cu implicații financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/ donatorului public internațional, precum și celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de audit li se aplică cu prioritate prevederile alin. (2) încă din stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit.
(5) În vederea constatării neregulilor și stabilirii creanțelor bugetare, conducerea instituției publice în cadrul căreia funcționează structura de control în situațiile de excepție/derogare prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. d) și, după caz, la art. 20 alin. (4), respectiv conducerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în celelalte situații, aprobă:
(la 07-10-2023, Partea introductivă a alineatului (5), Articolul 21, Capitolul III a fost modificată de Punctul 4., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 265 din 3 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 4 octombrie 2023 )
a) componența nominală a echipei care va efectua verificarea și constatarea;
b) durata activității de verificare;
c) mandatul privind obiectul verificărilor, stabilirea creanței bugetare rezultate din nereguli și a debitorilor;
d) structura sau structurile verificate.
(6) În cazul în care sunt necesare activități de verificare la fața locului, echipa nominalizată va notifica structura supusă verificării cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data declanșării acțiunii, precizându-se scopul și durata acesteia.
(7) Se exceptează de la prevederile alin. (6) cazurile în care notificarea ar putea prejudicia obiectul verificărilor.
(8) Structurile verificate au obligația de a prezenta la termenele stabilite toate datele și documentele solicitate, necesare pentru realizarea controlului, precum și de a acorda tot sprijinul necesar pentru desfășurarea activității de verificare în bune condiții.
(9) Pe parcursul verificărilor, echipa de control împuternicită are acces, pentru realizarea obiectivelor verificării, la toate datele și documentele, în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spații folosite în scopuri economice, care au legătură cu obiectivele proiectului.
(10) Membrii echipei de control pot solicita de la structurile supuse verificărilor date, informații, precum și copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legătură cu proiectul verificat, iar acestea au obligația de a le pune la dispoziție la data solicitată.
(11) Pe parcursul activităților de constatare, structura verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare.
(12) Pentru bunurile, serviciile și lucrările executate, rezultate din activitățile și operațiunile financiare care fac obiectul verificărilor, structurile de control prevăzute la art. 20 pot solicita persoanelor fizice/juridice autorizate efectuarea de expertize de specialitate în condițiile legii.
(13) Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, în situațiile în care se identifică creanțe bugetare de recuperat aferente neregulii constatate.
(13^1) În situația în care în urma verificărilor suspiciunea nu se confirmă sau se confirmă fără impact financiar, se va emite un raport de control/o notă de închidere a suspiciunii de neregulă. Modelul raportului de control/notei de închidere se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(14) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.
(15^1) Fac excepție de la prevederile alin. (14) și (15) titlurile de creanță care sunt întocmite pentru beneficiarii subvențiilor sau ajutoarelor care sunt finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora derulate de APIA.
(16) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se aprobă de conducerea instituției publice în cadrul căreia funcționează structura de control, respectiv conducerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene - dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia.
(17) Modelul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(18) Se exceptează de la aplicarea prevederilor alin. (1)-(16) și ale art. 58 și 59 erorile de calcul/scriere care se rectifică de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau autoritățile de certificare, din proprie inițiativă.
(19) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(20) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe.
(21) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare trebuie să conțină următoarele elemente: denumirea autorității emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanței bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele și semnătura conducătorului autorității emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și autoritatea la care se depune contestația, mențiuni privind punctul de vedere al debitorului și poziția exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) și (15).
(la 18-07-2020, Alineatul (21) din Articolul 21 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din LEGEA nr. 128 din 14 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 621 din 15 iulie 2020 )
(22) Creanțele bugetare stabilite în euro se înscriu în titlurile de creanță și în lei, utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanță.
(23) Termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notelor de constatare este de 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26).
(24) În cazul în care activitatea de verificare vizează întreaga perioadă în care, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, pot fi luate măsuri de recuperare a creanțelor, termenul de finalizare a activității de verificare prevăzut la alin. (23) poate fi prelungit cu aprobarea șefului autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, strict cu perioada necesară pentru verificările suplimentare, cu maximum 90 de zile.
(25) Organizarea și efectuarea verificărilor necesare stabilirii existenței creanței bugetare rezultate din nereguli și, dacă este cazul, emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din actele de control ale DLAF, respectiv din rapoartele de inspecție emise de OLAF, se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data sesizării structurii de control potrivit art. 18 alin. (1).
(26) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se emite în termen de 60 de zile de la data comunicării documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, conform regulamentului prevăzut la art. 24.
(27) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi suspendată în cazul în care executarea actului administrativ în baza căruia se exercită a fost suspendată în condițiile prevăzute de lege.
(28) Titlul de creanță poate fi anulat de către autoritatea emitentă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
(29) Anularea titlului de creanță atrage anularea actelor subsecvente, în mod corespunzător.
(1) În cazul în care se constată nereguli determinate de abaterile prevăzute în anexe, în aplicarea de către beneficiari a prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, în raport fie cu reglementările naționale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, fie cu reglementările europene aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 100/2016, cu modificările și completările ulterioare, fie cu procedurile specifice/ instrucțiunile de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, se emit note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21.
(la 24-12-2019, Alineatul (1) din Articolul 27 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 80 din 20 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1044 din 24 decembrie 2019 )
(2) Valoarea creanței bugetare se determină prin aplicarea de corecții financiare ale căror rate sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(3) Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, care nu au un impact financiar, nu se aplică corecții financiare.
(la 24-12-2019, Alineatul (3) din Articolul 27 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 80 din 20 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1044 din 24 decembrie 2019 )
(4) În cazul în care, pentru aceeași procedură de achiziție sau pentru același contract, se constată mai multe nereguli, ratele de corecție financiară nu se cumulează, fiind aplicabilă exclusiv rata cea mai mare a corecției financiare.
(5) Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexe, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică corecții financiare, în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe.
(la 24-12-2019, Alineatul (5) din Articolul 27 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 80 din 20 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1044 din 24 decembrie 2019 )
(6) În cazul în care se constată o neregulă în domeniul achizițiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, determinată de o necorelare legislativă între legislația națională și cea europeană:
a) autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică corecția financiară potrivit prevederilor art. 27 alin. (1);
b) autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația consultării prealabile a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice cu privire la necorelarea dintre legislația națională și cea europeană, în vederea emiterii unui punct de vedere privind necorelarea sesizată de care ține cont în aplicarea corecției financiare corespunzător prevederilor alin. (8);
c) consultarea prevăzută la lit. b) nu este necesară atunci când existența unei necorelări între legislația națională și reglementările europene este cuprinsă într-un raport de audit al Comisiei Europene sau al Curții Europene de Audit ori reprezintă poziția oficială a Comisiei, comunicată oficial statului membru.
(7) Prevederile lit. a) nu se aplică procedurilor de achiziție derulate de către partenerii din alte state din cadrul proiectelor finanțate prin programele de cooperare teritorială europeană.
(8) În aplicarea prevederilor alin. (4) și alin. (6) lit. a), dacă corecția financiară aferentă necorelării legislative reprezintă corecția maximă pentru contractul respectiv, diferența între aceasta și cea mai mare corecție aplicabilă pentru nereguli stabilite în sarcina beneficiarului se suportă, conform prevederilor legale aplicabile, din sume alocate în bugetul ordonatorilor principali de credite în cadrul cărora funcționează autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, în bugetul ministerului finanțelor pentru programele operaționale regionale 2021-2027.
(1) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, autoritatea cu atribuții ia cunoștință despre alte acte sau fapte necunoscute la data efectuării verificărilor sau Autoritatea de audit, prin raportul final, își menține recomandările sau autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a delegat activitatea de constatare, ajunge la concluzia că organismul intermediar nu și-a îndeplinit în mod corespunzător funcția delegată.
(2) În condițiile alin. (1) se poate emite un alt titlu de creanță ori, după caz, un act de îndreptare a titlului de creanță, pentru eventuale diferențe necesare pentru stabilirea corectă a prejudiciului.
(3) Formatul standard al actului de îndreptare a titlului de creanță este stabilit în normele metodologice.
(4) Titlul de creanță poate fi anulat prin decizia autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în situația în care în raportul final de audit emis de Autoritatea de audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, respectiv în raportul final de verificare emis de Autoritatea de Certificare și Plată, se renunță la recomandările formulate în proiectul raportului de audit sau raportul de verificare.
(la 07-10-2023, Articolul 31, Capitolul III a fost completat de Punctul 5., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 265 din 3 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 4 octombrie 2023 )
(5) Formatul standard al deciziei de anulare a titlului de creanță este prevăzut în normele metodologice.
(la 07-10-2023, Articolul 31, Capitolul III a fost completat de Punctul 5., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 265 din 3 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 4 octombrie 2023 )
(1) Creanțele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile europene și fondurile publice naționale aferente acestora, înscrise în titlul de creanță prevăzut la art. 21 alin. (20), se stabilesc în lei sau în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului, acordului, deciziei sau ordinului de finanțare, cu specificarea echivalentului în lei, utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanță.
(2) Titlul de creanță se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.
(3) Împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în condițiile și termenele stabilite de prezenta ordonanță de urgență.
(3^1) În cazul fondurilor aferente politicii de coeziune ale Uniunii Europene și Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și fondurilor aferente domeniului afaceri interne, titlurile de creanță, contestațiile administrative formulate împotriva acestora și deciziile de soluționare a contestațiilor, emise în format electronic, cu semnătură electronică calificată conform prevederilor legale în vigoare, se comunică prin funcționalitățile disponibile ale sistemului informatic sau prin alte funcționalități disponibile la nivelul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, precum și al beneficiarilor.
(la 07-10-2023, Alineatul (3^1), Articolul 34, Capitolul III a fost modificat de Punctul 6., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 265 din 3 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 4 octombrie 2023 )
(4) Structurile de control prevăzute la art. 20, care sunt organizate în afara autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, au obligația transmiterii titlurilor de creanță pe care le-au emis autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene care gestionează programul pentru care s-a emis acest titlu, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestuia.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru programele de cooperare teritorială pentru perioada de programare 2007-2013, 2014-2020 și 2021-2027 creanțele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate potrivit contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile europene și fondurile publice naționale aferente acestora, înscrise în titlul de creanță prevăzut la art. 21 alin. (20), se stabilesc în lei sau în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului/acordului/deciziei/ ordinului de finanțare, cu specificarea echivalentului în lei, calculat pe baza cursului de referință, potrivit regulilor specifice programelor de cooperare teritorială cu privire la autorizarea cheltuielilor eligibile.