ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 97 din 14 iulie 2005 (**republicată**)

(1) Evidența cetățenilor români reprezintă un sistem național de înregistrare și actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoașterii numărului, structurii și mișcării populației pe teritoriul țării și furnizării de date în interesul cetățenilor, al statului și al instituțiilor publice.

(2) Evidența cetățenilor români cu domiciliul în România se ține după principiul locului de domiciliu al acestora de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, denumită în continuare D.G.E.P., împreună cu serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor organizate potrivit legii.

(3) Pentru cetățenii români care au domiciliul în străinătate, evidența acestora se ține după principiul ultimului domiciliu avut în țară și după reședința declarată în România.

(4) Activitatea de evidență a cetățenilor români, precum și cea privind eliberarea actelor de identitate ale cetățenilor români se realizează în mod unitar și sunt coordonate de D.G.E.P., la nivel central, și de către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, la nivel județean.

(1) Integrarea și administrarea bazelor de date privind evidența persoanelor, a actelor de stare civilă, a cărților de identitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii, a dovezii de reședință se realizează de D.G.E.P.

(2) D.G.E.P. administrează Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, denumit în continuare S.N.I.E.P.

(3) S.N.I.E.P. reprezintă ansamblul activităților desfășurate cu mijloace informatice pentru ținerea evidenței persoanelor, a actelor de identitate, a dovezii de reședință și, după caz, a documentelor care stabilesc/atestă măsuri luate de autoritățile publice cu privire la persoană, a documentelor prin care se atestă înregistrarea sau modificarea actelor/faptelor de stare civilă ori a datelor de identitate necesare pentru scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1).

(1) În vederea realizării evidenței cetățenilor români, fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naștere, un cod numeric personal, denumit în continuare C.N.P., care se înscrie în actele și certificatele de stare civilă și se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum și în Registrul național de evidență a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P.

(1^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, C.N.P. se generează automat prin intermediul Sistemului informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, denumit în continuare S.I.I.E.A.S.C.

(2) C.N.P. reprezintă un număr semnificativ ce individualizează în mod unic o persoană fizică și constituie un instrument de verificare a datelor de stare civilă ale acesteia și de identificare în anumite sisteme informatice de către persoanele autorizate.

(3) C.N.P. este generat de către D.G.E.P., potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în calitate de unic administrator, prin mijloace informatice.

(4) Pentru situațiile în care C.N.P. nu au fost generate potrivit alin. (3) sau acestea au fost epuizate, la solicitarea serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor, Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al Municipiului București sau a Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe sau a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, D.G.E.P. generează C.N.P. suplimentare.

(5) Abrogat.

(6) Abrogat.

(1) R.N.E.P. este componenta principală a S.N.I.E.P. și reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetățenilor români, rezultate în urma prelucrării automate, într-o concepție unitară, pentru scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1).

(2) R.N.E.P. este organizat pe 3 niveluri - central, județean și local - și funcționează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condițiile legii, pentru toate sistemele informatice ale instituțiilor și autorităților publice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

(3) Componenta informatizată a R.N.E.P. este organizată pe un singur nivel - central.

(4) Conținutul R.N.E.P. se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.

(1) Cetățenii români sunt înregistrați în R.N.E.P. pe baza datelor de stare civilă din actele de naștere.

(2) Introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.G.E.P. și de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

(3) Actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează, prin mecanisme informatice, pe baza informațiilor preluate din sisteme administrate de instituții ale administrației publice centrale, a documentelor prezentate de persoana interesată sau a informațiilor comunicate de autorități.

(3^1) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, actualizarea R.N.E.P. se realizează prin proceduri automate, pe baza informațiilor preluate din sisteme informatice prevăzute la alin. (3), sau prin preluarea informațiilor din documentele prezentate de persoana interesată.

(4) Autoritățile prevăzute la alin. (3) sunt:

(5) Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili instituții/autorități suplimentare față de cele prevăzute la alin. (4).

(1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială și nu pot fi prelucrate decât în condițiile prevăzute de aceasta.

(2) Beneficiarii datelor cu caracter personal furnizate din R.N.E.P. sunt obligați să utilizeze aceste date numai pentru destinația stabilită și să asigure protecția acestora, în condițiile legii.

(1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, în condițiile stabilite de lege.

(2) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face în condițiile stabilite de lege, în cadrul unor acțiuni de interes public sau în vederea îndeplinirii unor obligații legale, cu plata corespunzătoare a unei taxe, în baza unui contract încheiat între Ministerul Afacerilor Interne, prin D.G.E.P., și beneficiar.

(3) De la plata taxei prevăzute la alin. (2) se exceptează furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. solicitată de:

(4) În situația prevăzută la alin. (3), furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal se face în baza unui protocol încheiat între Ministerul Afacerilor Interne, prin D.G.E.P., și persoanele juridice enumerate.

(5) Contractul prevăzut la alin. (2) și protocolul prevăzut la alin. (4) trebuie să conțină în mod obligatoriu destinația datelor, volumul și structura acestora, suportul pe care se livrează și măsurile de protecție și securitate a datelor prevăzute de lege.

(6) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează de:

(1) Cuantumul taxei prevăzute la art. 11 alin. (2) pentru furnizarea sau verificarea datelor cu caracter personal prin proceduri automate se stabilește potrivit bazei de calcul aprobate prin hotărâre a Guvernului. Cuantumul taxei se publică anual pe pagina de internet a D.G.E.P.

(2) Cuantumul taxei prevăzute la art. 11 alin. (2) pentru furnizarea sau verificarea datelor cu caracter personal prin proceduri neautomate se stabilește de către D.G.E.P. potrivit bazei de calcul aprobate prin hotărâre a Guvernului, cu luarea în considerare a cel puțin următoarelor elemente:

(3) Valoarea elementelor care constituie baza de calcul al taxei prevăzute la alin. (2) se publică, anual, pe pagina de internet a D.G.E.P. Cuantumul taxei nu poate fi mai mic decât costurile implicate.

(4) Cuantumul taxei pentru furnizarea datelor cu caracter personal prin proceduri neautomate realizate potrivit art. 11 alin. (6) lit. b) se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

(1) Furnizarea datelor statistice extrase din R.N.E.P. se realizează cu plata unei taxe, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Pentru furnizarea datelor statistice extrase prin proceduri automate din R.N.E.P., procedura de calcul al valorii totale a taxei de furnizare se realizează de către D.G.E.P. prin raportare la cuantumul taxei pentru ora de funcționare, calculată potrivit dispozițiilor aprobate prin hotărâre a Guvernului. Procedura de calcul se publică pe pagina de internet a D.G.E.P.

(1) Începând cu vârsta de 14 ani, cetățenilor români li se eliberează acte de identitate.

(2) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei prevăzute la alin. (1), cetățenii români sunt obligați să solicite eliberarea actului de identitate.

(2^1) În termen de un an de la data acordării/redobândirii cetățeniei române, persoanele care optează pentru stabilirea domiciliului în România au obligația de a solicita eliberarea primului act de identitate.

(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin act de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie și buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.

(1) Opțional, începând cu data realizării condițiilor tehnice, se poate elibera carte electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea ambilor părinți, a reprezentatului legal, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau, după caz, în temeiul unei ordonanțe președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social public sau al unui furnizor privat acreditat, destinat protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul.

(2) Ordonanța președințială prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă în mod expres faptul că persoana în favoarea căreia s-a dispus exercitarea autorității părintești are dreptul de a solicita eliberarea cărții electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani sau de a-și exprima acordul în acest sens.

(3) În situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cartea electronică de identitate se eliberează în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă.

(4) Nu se eliberează carte de identitate simplă persoanelor care nu au împlinit vârsta de 14 ani.

(1) Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței din România. Dovada reședinței se face și cu documentul prevăzut la art. 33.

(2) Cartea electronică de identitate, aflată în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care o recunosc ca document de călătorie.

(3) Cărțile de identitate, aflate în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care le recunosc ca document de călătorie, în condițiile stabilite de Regulamentul (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

(4) Cartea electronică de identitate permite titularului utilizarea semnăturii electronice, precum și autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor publice sau ale persoanelor juridice de drept privat.

(5) Prin autentificare se înțelege procedura prin care i se permite unei persoane care posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic, în format accesibil și ușor de utilizat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, în interes propriu sau în relația sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat.

(6) Prin crearea setului de date în vederea autentificării în sistemele informatice ale instituțiilor publice sau ale persoanelor juridice de drept privat, titularului cărții electronice de identitate i se atribuie identitate electronică, aceasta fiind utilizată pentru accesarea serviciilor publice sau private electronice de către utilizatorul cu identitate verificată.

(7) În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identității se face cu certificatul de naștere. Dovada domiciliului acestuia se face cu certificatul de naștere însoțit de actul de identitate sau pașaportul unuia dintre părinți, atunci când părinții au domiciliul comun, sau, după caz, al părintelui cu care locuiește ori căruia i-a fost încredințat, al reprezentantului legal sau, după caz, cu copia hotărârii comisiei pentru protecția copilului ori a instanței de judecată, pentru minorii pentru care a fost dispusă o măsură de protecție specială în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal.

(1^1) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cererea pentru eliberarea cărții electronice de identitate se soluționează de către orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau de reședință al persoanei fizice.

(2) Începând cu data realizării condițiilor tehnice necesare, cetățenii români pot solicita eliberarea actului de identitate oricărui serviciu public comunitar de evidență a persoanelor.

(3) Cetățenii români aflați în străinătate pot solicita:

(4) Primul act de identitate, cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă nu se eliberează pe bază de procură specială.

(5) Pentru cetățenii români care figurează în R.N.E.P. cu mențiuni operative: urmărit, suspendarea dreptului la libera circulație în altă localitate din România sau în străinătate ori cu mandat de executare a pedepsei se eliberează carte electronică de identitate cu termenul de valabilitate prevăzut la art. 16 alin. (2^2).

(5^1) Victimele traficului de persoane au dreptul la acte de identitate care să le fie emise în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. În actele de identitate ale victimelor traficului de persoane poate fi înscris ca domiciliu sediul unui birou de avocatură ori sediul unei organizații neguvernamentale.

(6) În scopul reglementării situației juridice a minorului român care se află într-un serviciu social din străinătate, cartea electronică de identitate se eliberează, la solicitarea autorităților străine competente, pe baza cererii preluate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din țara respectivă.

(7) Abrogat.

(8) Minorul cu vârsta între 14-18 ani depune cererea pentru eliberarea actului de identitate însoțit de unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul său legal.

(9) Minorul cu vârsta între 14-18 ani, pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială, în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, depune cererea pentru eliberarea actului de identitate însoțit de o persoană desemnată din cadrul serviciului social public sau al unui furnizor privat acreditat ori de persoana căreia i-a fost dat în plasament copilul.

(10) Documentul emis potrivit alin. (8) și (9) poate fi ridicat personal de către titular sau de către persoana care l-a însoțit la depunerea cererii.

(11) Prevederile alin. (8) și (10) se aplică în mod corespunzător și persoanei care beneficiază de consiliere judiciară, astfel cum instanța de tutelă a dispus.

(1) Pentru soluționarea unor cazuri deosebite care impun celeritatea eliberării, actele de identitate, dovada de reședință și/sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței se pot realiza de către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv al municipiului București. Condițiile eliberării cărții electronice de identitate, precum și condițiile înscrierii mențiunii de reședință se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Pentru testarea și urmărirea funcționării aplicațiilor informatice, pentru soluționarea unor cazuri deosebite, precum și pentru sprijinirea activității specifice a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale, eliberarea actelor de identitate și/sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței ori eliberarea dovezii de reședință se realizează de către D.G.E.P.

(1) Se abilitează D.G.E.P. să organizeze, să conducă și să coordoneze platforme-pilot pentru eliberarea cărților electronice de identitate. Condițiile de organizare a platformelor-pilot se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În înțelesul alin. (1), platforma-pilot reprezintă ansamblul procedurilor de lucru, al echipamentelor, produselor și serviciilor de resortul tehnologiei informației și comunicațiilor ori al materialelor sau tehnologiilor folosite la producerea actelor de identitate electronice sau pentru identificarea celor mai adecvate soluții necesare derulării activității de cercetare și testare a noilor versiuni de acte de identitate electronice ori pentru derularea în concret a acestora, în scopul asigurării suportului necesar validării și adoptării deciziilor privind punerea în circulație și personalizare a unor noi versiuni ale cărții electronice de identitate, ale cărții de identitate provizorii sau ale dovezii de reședință, în condițiile furnizării unor servicii de calitate, fiabilitate și flexibilitate pentru cetățean.

(1) Cererea pentru eliberarea actului de identitate și cererea pentru eliberarea dovezii de reședință conțin datele cu caracter personal ale solicitantului și informațiile necesare actualizării R.N.E.P., stabilite prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se semnează de solicitant în prezența lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, a personalului consular și trebuie să fie însoțită de documentele care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie și a prenumelui, datei de naștere, statutului civil, cetățeniei române, adresei de domiciliu și, după caz, adresei de reședință.

(3) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, datele solicitantului actului de identitate sau dovezii de reședință se preiau din sisteme informatice în condițiile prevăzute la art. 9 sau, după caz, din documentele prezentate în original care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie și a prenumelui, datei de naștere, statutului civil, cetățeniei române, a domiciliului sau reședinței, în vederea constituirii sau actualizării mapei electronice.

(4) Mapa electronică conține o structură predefinită de dosare care cuprinde documentele scanate prezentate, în original, de cetățean, imaginea facială și semnătura acestuia.

(5) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, în situațiile în care nu este posibilă colectarea prin mijloace informatice în condițiile art. 9 alin. (3), cererile pentru eliberarea unui nou act de identitate trebuie însoțite numai de documentele care, potrivit legii, fac dovada adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință.

(6) Procedura înregistrării și generării cererilor pentru eliberarea actelor de identitate și a dovezilor de reședință, documentele care trebuie prezentate de solicitanți sau, după caz, datele menționate la alin. (2), precum și modalitățile de certificare a identității se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(7) Procedura privind certificarea identității solicitantului actului de identitate ca urmare a pierderii, furtului, distrugerii sau al deteriorării se stabilește prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(8) Termenul de soluționare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), în cazul victimelor traficului de persoane, termenul de soluționare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 15 zile de la data înregistrării cererii la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

(1) Cartea de identitate se eliberează:

(1^1) Începând cu data eliberării primei cărții electronice de identitate la nivel național, cartea de identitate se eliberează cu valabilitatea prevăzută de dispozițiile alin. (1), dar nu mai mult de data de 3 august 2031.

(2) Începând cu data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se eliberează:

(2^1) Termenul de valabilitate a cărților electronice de identitate pentru cererile depuse cu 30 zile înainte de împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv de 18 ani este cel prevăzut la alin. (2) lit. b), respectiv lit. d).

(2^2) Cartea electronică de identitate se eliberează cu termen de valabilitate de 1 an, atunci când prelevarea amprentelor nu este posibilă temporar de la niciun deget.

(3) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cetățenii români pot opta pentru eliberarea:

(4) Până la împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condițiile art. 12^1, se eliberează astfel:

(5) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, pentru cererile privind eliberarea unui act de identitate în limitele prevăzute la alin. (1) și (2) preluate cu 30 de zile înainte de împlinirea vârstei necesare încadrării într-o grupă de vârstă ulterioare, se eliberează actul de identitate cu termen de valabilitate mai lung, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 14 alin. (5) și art. 16alin. (2^2).

(6) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, expirarea termenului de valabilitate a actelor de identitate se calculează începând cu data emiterii.

(1) Cartea de identitate simplă conține date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, precum și elemente de particularizare și de siguranță.

(1^1) Abrogat.

(1^2) Abrogat.

(1^3) Abrogat.

(2) Datele cu caracter personal înscrise pe cartea de identitate simplă sunt:

(3) În cazul persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială și al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conținutul cărții de identitate simple.

(4) Cartea electronică de identitate conține date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.

(5) Datele cu caracter personal care se înscriu pe cartea electronică de identitate în format tipărit sunt cele prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3).

(5^1) Abrogat.

(5^2) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, datele cu caracter personal care se înscriu pe cartea electronică de identitate în format tipărit sunt cele prevăzute la alin. (2) lit. a)-g), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3).

(5^3) În format electronic se înscriu:

(6) Cartea electronică de identitate se eliberează fără înscrierea imaginii impresiunilor papilare atunci când prelevarea acestora este fizic imposibil de a fi realizată.

(1) Certificatele pentru autentificare sau semnătură electronică și, după caz, certificatele pentru semnătură electronică calificată se emit și se înscriu, după cum urmează:

(1^1) Certificatele prevăzute la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru autentificare și, după caz, semnare în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și cu sistemele informatice ale altor instituții publice sau aparținând persoanelor juridice de drept privat. Documentele semnate cu certificatul pentru semnătură electronică avansată prevăzut la alin. (1) lit. a) au aceeași valoare ca documentele semnate olograf.

(2) Cerințele de utilizare a certificatelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Certificatul calificat se înscrie în cartea electronică de identitate ulterior producerii acesteia, la solicitarea titularului. Certificatul calificat se poate elibera doar persoanelor având capacitate deplină de exercițiu.

(1) Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărții electronice de identitate sau, în cazul minorilor și al persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, numai cu acordul expres al părinților sau, după caz, al părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal. În situația minorilor cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al uneia dintre persoanele prevăzute la art. 14 alin. (8) care însoțește minorul.

(2) Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate numai în scopul verificării autenticității acesteia și identității titularului.

(3) Verificarea identității titularului cărții electronice de identitate se stabilește prin compararea directă a datelor biometrice preluate de la titularul acesteia, cu ocazia verificării, și a datelor înscrise în cartea electronică de identitate.

(4) După personalizarea și transmiterea cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producție se șterg imediat prin procedură automată și ireversibilă.

(5) Imaginile impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea cărții electronice de identitate și stocate în Sistemul național informatic de evidență a persoanelor se șterg prin procedură automată imediat după ridicarea cărții electronice de identitate sau, dacă nu a fost ridicată, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data programată pentru eliberarea acesteia.

(5^1) Procedurile de ștergere prevăzute la alin. (4) și (5) asigură imposibilitatea recuperării parțiale sau totale a datelor șterse.

(6) Procedurile de colectare a datelor biometrice pentru emiterea cărții electronice de identitate, precum și procedurile de ștergere a datelor prevăzute la alin. (4) și (5) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.

(1) Orice modificări, adăugări sau mențiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în actul de identitate sunt interzise și atrag nulitatea acestuia.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), nulitatea se constată de către polițist, de către funcționarul din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor sau de către diplomatul cu atribuții consulare/funcționarul consular, după caz.

(3) Persoanele abilitate la alin. (2) care constată una din situațiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să rețină actul de identitate și să îl transmită la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor emitent.

(1) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate în următoarele cazuri:

(2) Titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite eliberarea unui nou act de identitate, după cum urmează:

(3) Actul de identitate valabil rămâne în posesia titularului până la data înmânării noului document.

(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:

(2) Termenul de valabilitate a cărții de identitate provizorii este de:

(3) Abrogat.

(1) Actul de identitate al persoanei fizice reținute, arestate preventiv, arestate la domiciliu, care execută pedeapsa închisorii sau care se află în centre educative se păstrează de către administrația instituțiilor în cauză ori de către polițistul desemnat cu supravegherea și se restituie la punerea în libertate a titularului acestuia.

(2) În cazul persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), al persoanelor internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții sanitare, de protecție și în centre de servicii sociale care refuză ori, după caz, se află în imposibilitatea de a solicita eliberarea actului de identitate, cererea poate fi formulată de funcționarul sau, după caz, polițistul desemnat din cadrul instituției respective ori de către personalul anume desemnat din cadrul serviciului social, nefiind necesară preluarea semnăturii olografe a titularului.

(3) Cererea de eliberare a actului de identitate pentru persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau pentru persoanele internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții sanitare, de protecție și în centre de servicii sociale se primește și se soluționează de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială funcționează instituțiile respective.

(4) Cererea de eliberare a unui nou act de identitate, solicitat potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) de către persoana internată într-o instituție sanitară, se primește și se soluționează în condițiile alin. (3).

(1) Titularii actelor de identitate, precum și autoritățile publice prevăzute la art. 22 sunt obligați să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora.

(1^1) Orice situație în care cartea electronică de identitate nu se mai află în posesia titularului și există un risc de utilizare neautorizată se notifică de către acesta, de îndată, D.G.E.P., prin intermediul mijloacelor puse la dispoziție în acest sens.

(2) Pierderea, distrugerea sau furtul actului de identitate se declară la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor sau, după caz, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, odată cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate.

(3) Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.

(4) Procedura și condițiile pentru remiterea notificării prevăzute la alin. (1^1), precum și procedura de suspendare/ blocare, revocare și reactivare a cărții electronice de identitate și a certificatelor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. a) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(1) Persoana care a găsit sau a intrat în mod fortuit în posesia unui act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidență a persoanelor sau la cea mai apropiată unitate de poliție.

(2) Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor.

(1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi reținut în afara cazurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

(2) Este interzisă darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanție pentru prestarea unor servicii, pentru încredințarea unor bunuri și valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate.

(1) Cetățenii români au dreptul să își stabilească sau să își schimbe, în mod liber, domiciliul ori reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.

(2) Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele.

(1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală*).

(2) Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în plasament.

(3) Domiciliul persoanei care beneficiază de tutelă specială este la reprezentantul legal, în afară de cazul în care instanța de tutelă dispune altfel.

(4) În situația în care părinții minorului aflat, în condițiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistență socială nu sunt cunoscuți sau nu pot fi identificați, domiciliul minorului este la adresa centrului respectiv.

(1) Dovada adresei de domiciliu din România se poate face cu:

(2) Declarația de primire în spațiu a găzduitorului prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dată în fața lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, a polițistului de siguranță publică, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

(3) În cazul minorului și al persoanei care beneficiază de tutelă specială, declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (1) lit. c) se dă și se semnează de către părintele sau, după caz, părinții care exercită autoritatea părintească sau de către reprezentanții lor legali.

(4) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă.

(5) Limita prevăzută la alin. (4) nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse și al situațiilor prevăzute la art. 34 alin. (1).

(6) În sensul prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin familie extinsă se înțelege titularul dreptului locativ, soțul/soția acestuia, rudele titularului dreptului locativ ori ale soțului/soției în linie dreaptă, precum și cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

(7) În cazul persoanelor defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinței eliberate de unitatea administrativ-teritorială, din care rezultă adresa la care se stabilește domiciliul.

(1) Cetățeanul român care locuiește în străinătate poate solicita eliberarea cărții electronice de identitate fără domiciliu în România.

(2) Pentru obținerea cărții electronice de identitate, cetățeanul care locuiește în străinătate trebuie să prezinte un pașaport simplu electronic sau un pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, aflat în termen de valabilitate, ori documente eliberate de autoritățile străine, în original, din care să rezulte că locuiește în acea țară, împreună cu traducerea autorizată în limba română, după caz, și să dețină un cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Prin excepție de la alin. (2), condiția deținerii unui cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu se aplică în cazul cetățenilor români care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

(4) Informațiile cuprinse în documentele eliberate de autoritățile străine prezentate de cetățean se colectează și se stochează în mapa electronică.

(5) Procedura de eliberare a cărții electronice de identitate fără domiciliu în România și documentele care trebuie prezentate de solicitant se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(1) Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor este obligat să comunice, la cererea cetățenilor români, în termen de 10 zile, datele referitoare la domiciliile avute de către persoana respectivă în România și orice mențiune privind starea civilă, aflate în evidența acestuia, începând cu data de 1 ianuarie 2000.

(2) Pentru datele prevăzute la alin. (1), referitoare la perioada anterioară anului 2000, termenul de comunicare este de maximum 20 de zile.

(3) În vederea obținerii unor drepturi sau a apărării intereselor acestora în străinătate, cetățenii români au dreptul să solicite emiterea unui certificat care să ateste domiciliul.

(4) Certificatele prevăzute la alin. (3) se eliberează de către D.G.E.P. și serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv al municipiului București, la cererea titularului.

(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

(3) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art. 28 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(1) Pentru înscrierea reședinței, solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reședinței, pe care o va depune împreună cu actul său de identitate, cu unul dintre documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), b) sau, după caz, lit. d) și cu o declarație pe propria răspundere prin care declară că locuiește în respectiva locație mai mult de 15 zile pe lună.

(1^1) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, cererea pentru înscrierea reședinței se formulează electronic. Procedura evaluării și aprobării se stabilește prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(1^2) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, pentru titularii cărții electronice de identitate înscrierea reședinței se realizează în format electronic, dispozițiile art. 33 fiind aplicabile numai la solicitarea expresă a acestora.

(1^3) La înscrierea reședinței găzduitorul, persoană fizică sau persoană juridică, completează o declarație pe propria răspundere din care să reiasă dacă la respectiva adresă au reședința persoane care nu aparțin aceleiași familii. Dacă la adresa respectivă au înscrisă reședința cel puțin două persoane, autoritățile prevăzute la art. 19 alin. (1) procedează la informarea structurii locale a poliției naționale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanții locuiesc efectiv la adresa declarată.

(2) De la obligația de a solicita înscrierea în actul de identitate a reședinței sunt exceptate:

(1) Mențiunea privind reședința se înscrie pe un document, denumit dovada de reședință, care va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.

(1^1) În cazul în care cererea pentru înscrierea reședinței se formulează electronic, documentul prevăzut la alin. (1) poate fi transmis solicitantului prin poștă sau poate fi ridicat de la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor de pe raza adresei de reședință, potrivit opțiunii solicitantului.

(2) Dispozițiile art. 14 alin. (6) sunt aplicabile și în cazul eliberării dovezilor de reședință.

(1) Pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reședință la adresa instituției ori centrului respectiv.

(1^1) Dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face cu declarația scrisă a conducătorului instituției sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, pentru situațiile în care aceste instituții se află în administrarea autorităților administrației publice locale. Pentru celelalte situații, dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. b).

(2) În situația în care, din motive obiective, nu poate fi stabilită identitatea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1), instituțiile respective sunt obligate să anunțe imediat unitatea de poliție pe raza căreia își desfășoară activitatea, care colaborează cu serviciul public comunitar de evidență a persoanelor în vederea stabilirii identității lor.

(1) În cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această mențiune este nulă de drept.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), autoritatea care a constatat nulitatea mențiunii comunică serviciului public comunitar de evidență a persoanelor situația intervenită.

(3) Nulitatea mențiunii poate fi constatată de instanța de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării D.G.E.P., a serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori a persoanelor interesate.

(1) Evidența locatarilor prin cartea de imobil se ține în următoarele categorii de imobile care dispun de mai multe unități locative, astfel cum acestea sunt definite de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

(2) Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităților militare, a sediilor misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare sau locuințelor destinate exclusiv personalului acestora, precum și, după caz, membrilor familiilor și persoanelor aflate în îngrijirea acestora.

(1) Organizarea activității de ținere a evidenței locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului Afacerilor Interne, prin unitățile de poliție.

(2) Cartea de imobil se întocmește și se actualizează de către persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociația de proprietari; în cazul asociației de proprietari, responsabilul cărții de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului executiv al asociației.

(3) Păstrarea, actualizarea și utilizarea datelor din cartea de imobil de către persoana desemnată în acest sens, conform alin. (2), se fac cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Responsabilul cărții de imobil are obligația să înscrie, pe baza actului de identitate, persoanele care domiciliază sau au reședința în imobilul respectiv și să o prezinte, la cerere, polițiștilor sau lucrătorilor serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.

(5) Cartea de imobil se întocmește într-un singur exemplar, care se păstrează la responsabilul cărții de imobil.

(1) Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil.

(2) Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte actul de identitate responsabilului cărții de imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea cărții de imobil.

(1) În cazul în care, în condițiile legii, se schimbă denumirea unor unități administrativ-teritoriale sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a unei unități administrativ-teritoriale, precum și în situația în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărții de identitate și a celorlalte documente prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se suportă din bugetele unităților administrativ-teritoriale respective.

(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reținute, arestate sau care execută o pedeapsă privativă de libertate în temeiul unei hotărâri judecătorești de condamnare, care nu posedă asemenea documente și care nu dispun de mijloace financiare, precum și persoanelor cu handicap și celor fără venituri, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate.

(3) Se exceptează de la plata contravalorii actelor de identitate:

(1) Contravaloarea cărții electronice de identitate emise persoanelor cu vârsta mai mare de 14 ani se asigură din fonduri alocate în acest sens de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru D.G.E.P., în condițiile și limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Prin hotărârea prevăzută la alin. (1) se stabilește și mecanismul de asigurare a contravalorii cărții electronice de identitate.

(1) Formularele utilizate de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor se completează olograf, prin alte sisteme de tehnoredactare sau online și se semnează olograf sau electronic.

(2) În cazul în care semnarea cererii de către solicitant nu este posibilă, se face mențiune despre aceasta în cerere de către lucrătorul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor care primește cererea.

(1) Resursele financiare pentru asigurarea materialelor necesare producerii documentelor prevăzute la art. 3 alin. (1) se prevăd de Ministerul Afacerilor Interne, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri și cheltuieli al D.G.E.P., cu excepția situației când prin lege se dispune altfel.

(2) Resursele financiare necesare achiziționării echipamentelor de calcul și programelor software licențiate, utilizate pentru producerea cărților de identitate, precum și pentru încheierea și derularea contractelor de service la aceste echipamente, se prevăd de Ministerul Afacerilor Interne, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri și cheltuieli al D.G.E.P., cu excepția situației când prin lege se dispune altfel.

(3) Dotarea D.G.E.P. cu materialele necesare îndeplinirii atribuțiilor legale se realizează, prin grija Ministerului Afacerilor Interne, din producția internă și din import, cu excepția situației când prin lege se dispune altfel.

(1) D.G.E.P., prin intermediul structurilor sale teritoriale, comunică direcțiilor județene de statistică sau, după caz, Direcției regionale de statistică a municipiului București datele necesare pentru statistica demografică, referitoare la persoanele fizice care își schimbă domiciliul ori reședința dintr-o unitate sau subunitate administrativ-teritorială în alta.

(2) Schimbările intervenite în denumirea unor unități administrativ-teritoriale, precum și situațiile de reorganizare sau de trecere în alt rang a unei unități administrativ-teritoriale sunt comunicate D.G.E.P. de către structura de specialitate din cadrul Institutului Național de Statistică.

(3) Schimbările prevăzute la alin. (1) și (2) se comunică în sistem informatic, periodicitatea și circuitul lor fiind stabilite de Ministerul Afacerilor Interne de comun acord cu Institutul Național de Statistică.

(4) Înființarea, desființarea sau schimbarea denumirii străzilor, făcută în condițiile legii, este comunicată birourilor județene de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor sau, după caz, Serviciului de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor București, de către consiliile locale, respectiv de Consiliul General al Municipiului București.

(5) Datele prevăzute la alin. (4) se comunică în scris, anexându-se copia hotărârii prin care s-a înființat, s-a desființat sau s-a schimbat denumirea străzilor.