Articolul 90
Orice incendiu se comunică de îndată directorului unității de către conducătorul locului de muncă sau de către orice altă persoană care are cunoștință despre producerea acestuia.
Orice incendiu se comunică de îndată directorului unității de către conducătorul locului de muncă sau de către orice altă persoană care are cunoștință despre producerea acestuia.
(1) Directorul unității are obligația să comunice de îndată despre incendiu, după cum urmează:
a) Directorului general și structurii de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor;
b) organelor de urmărire penală, după caz, atunci când există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni.
(2) Dacă există victime, urmare a producerii unui incendiu, iar printre victime se află și personal din alte unități din sistemul administrației penitenciare sau al altor angajatori, evenimentul se comunică și acestora de către directorul unității la care s-a produs evenimentul.
(3) Orice incident periculos sau dacă au rezultat victime ca urmare a unui incendiu sau explozie va fi comunicat și structurii de securitate și sănătate în muncă din unitatea unde s-a produs incendiul.
Comunicarea evenimentelor se face în scris și cuprinde cel puțin următoarele informații:
a) unitatea la care s-a produs incendiul și, dacă este cazul, unitatea la care este angajată victima;
b) locul unde s-a produs incendiul;
c) data și ora la care s-a produs incendiul;
d) datele personale ale victimei: numele și prenumele, vârsta, ocupația, vechimea în ocupație și la locul de muncă;
e) împrejurările care se cunosc, măsurile dispuse și cauzele prezumtive;
f) consecințele evenimentului;
g) numele și funcția persoanei care comunică incendiul;
h) data și ora comunicării.
(1) Atunci când există victime sau sunt indicii privind săvârșirea unei infracțiuni, directorul unității ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea incendiului până la primirea acordului din partea organelor abilitate care efectuează cercetarea, cu excepția cazurilor în care menținerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea victimelor sau ar pune în pericol viața personalului și a altor persoane.
(2) În situația în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea incendiului, se fac, după posibilități, schițe sau fotografii ale locului unde s-a produs, se identifică, se ridică și se predau organelor care efectuează cercetarea orice obiecte ce conțin sau poartă o urmă a incendiului.
(3) Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea incendiului, directorul unității sau reprezentantul său legal consemnează pe propria răspundere, într-un proces verbal, toate modificările efectuate după producerea acestuia.
Cercetarea incendiilor are drept scop stabilirea împrejurărilor și a cauzelor probabile care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare.
Cercetarea incendiilor este obligatorie și se efectuează imediat după comunicare de către:
a) o comisie din unitatea în care s-a produs incendiul sau care a condus/organizat activitatea în timpul căreia s-a produs incendiul;
b) o comisie de specialitate din unitate sub coordonarea structurii de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor, în cazul evenimentelor care au produs victime sau pagube materiale mari.
(1) Rezultatul cercetării evenimentului se consemnează într-un proces-verbal.
(2) În cazul evenimentelor soldate cu victime care au incapacitate temporară de muncă, din comisia de cercetarea a evenimentului face parte, ofițerul specialist cu atribuții în domeniul situațiilor de urgentă și ofițerul specialist cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, iar o copie a procesului verbal de cercetare se va depune la dosarul de cercetare la Compartimentul Managementul Situațiilor de Urgentă din unitate.
(1) Comisia de cercetare a evenimentului se numește prin decizie de zi pe unitate de către directorul unității penitenciare.
(2) Persoanele numite în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să posede pregătire corespunzătoare, să nu fie implicate în organizarea și conducerea locului de muncă unde a avut loc incendiul și să nu fi avut o responsabilitate în producerea incendiului.
(3) Dacă în incendiu există victime din unități diferite, în comisia de cercetare numită de directorul unității la care s-a produs incendiul se nominalizează și persoanele numite prin decizie de zi pe unitate de către ceilalți directori.
(4) Directorul unității care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea incendiului produs în mijloacele de transport.
(5) Cercetarea incendiilor în care au fost implicați persoane private de libertate sau personal al unității din sistemul administrației penitenciare, care au avut loc în afara unității și nu a avut nici o legătură cu aceasta (exemplu: la beneficiar), se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul, sau, după caz, de către organele abilitate. Din comisia de cercetare stabilită de angajatorul (beneficiarul) la care s-a produs incendiul va face parte și specialistul din cadrul structurii Managementul Situațiilor de Urgență din unitatea penitenciară sau o altă persoană din unitate desemnată de director.
(1) Persoanele care efectuează cercetarea incendiilor trebuie să ia declarații scrise, să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării, să solicite sau să consulte orice acte ori documente existente în cadrul unității, care pot ajuta la cercetarea incendiului, iar directorul unității este obligat să le pună la dispoziție în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare privind protecția informațiilor clasificate.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), cheltuielile necesare prelevării și analizării probelor în vederea cercetării se suportă de unitatea la care a avut loc incendiul, în condițiile reglementărilor în vigoare.
(1) Termenul de cercetare a incendiului este de cel mult 7 zile lucrătoare de la data producerii.
(2) Termenul de cercetare a incendiilor care au ca urmare deces, accidente de muncă, sau pagube materiale mari, este de 20 zile lucrătoare de la data producerii acestora.
(3) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și alin. (2) situațiile în care este necesară prelevarea de probe, efectuarea de expertize ori alte situații temeinic justificate pentru care se poate solicita în scris, argumentat și în termen, structurii Managementul Situațiilor de Urgență din Administrația Națională a Penitenciarelor, prelungirea termenului de cercetare.
Comisia de cercetare are obligația să cerceteze evenimentul cu toată atenția și obiectivitatea, stabilind cauzele probabile, împrejurările producerii, dacă au fost luate măsurile de prevenire specifice locului în cauză, dacă s-au respectat actele normative, consecințele și pagubele produse, persoanele care pot fi considerate ca fiind implicate direct sau indirect, alte aspecte pe baza cărora se pot fundamenta analiza și propunerile comisiei.
Comisia de cercetare poate folosi, în fotocopie, orice document din dosarul de incident așa cum este stabilit în Manualul pentru gestionarea incidentelor - volumul I - Gestionarea incidentelor operaționale.
(1) Comisia de cercetare va întocmi un dosar de cercetare.
(2) Dosarul de cercetare se întocmește în două exemplare și trebuie să conțină, după caz:
a) materiale scrise, fotografii, schițe privind locul și poziția obiectelor sau instalațiilor din zona incendiului;
b) calcule și devize asupra pagubelor materiale;
c) verificări prin simulare, analize de laborator, experimentări, expertize;
d) declarații sau note de informare de la persoanele care au observat, comunicat sau participat la stingerea incendiului, ori care sunt implicate direct sau indirect în eveniment;
e) alte documente care pot contribui la stabilirea cauzelor probabile, împrejurărilor, vinovaților și măsurile propuse de comisie;
f) procesul-verbal de cercetare întocmit de comisie.
Un exemplar al dosarului de cercetare se păstrează la unitatea din sistemul administrației penitenciare unde s-a produs incendiul, iar al doilea se înaintează structurii Managementul Situațiilor de Urgență din Administrația Națională a Penitenciarelor.
(1) Procesul-verbal de cercetare se întocmește în două exemplare, pe baza documentelor cuprinse în dosarul de cercetare și a aspectelor constatate la fața locului, reprezentând o sinteză a evenimentului produs și va cuprinde cel puțin următoarele date:
a) decizia în baza căreia s-a efectuat cercetarea;
b) componența comisiei de cercetare;
c) locul, data și ora unde s-a produs incendiul;
d) anul construcției și destinația clădirii, instalației sau mijlocului de transport;
e) dotarea cu mijloace de intervenție a spațiilor unde s-a produs incendiul;
f) eventuale incendii produse în același loc și măsurile tehnico-organizatorice luate;
g) cauzele probabile, condițiile și împrejurările care au favorizat producerea incendiului;
h) modul, forțele și mijloace cu care s-a intervenit pentru stingerea incendiului;
i) valoarea și natura pagubelor;
j) persoanele care se fac vinovate de producerea evenimentului;
k) dispozițiile legale încălcate;
l) propuneri de măsuri pentru prevenirea riscului de apariție al altor incendii.
(2) Procesul-verbal de cercetare se semnează de membrii comisiei, se înregistrează la unitatea unde a avut loc evenimentul și se aprobă de către directorul unității. În cazul când se constată că fapta cauzatoare a incendiului constituie infracțiune, se sesizează organele de urmărire penală competente.
(3) Procesul-verbal de cercetare se trimite pentru verificare și avizare structurii de specialitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Pentru unele situații neprevăzute în prezentele instrucțiuni, privind cercetarea incendiilor, structura de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor stabilește modul în care se efectuează cercetarea acestora.
(1) Dosarul de cercetare, întocmit de comisia numită de către directorul unității, conform competențelor stabilite de prezentul act normativ, se înaintează pentru verificare și avizare, ierarhic, la structura de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor, în termen de 15 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării.
(2) Structura de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor analizează, avizează și restituie un exemplar din procesul-verbal, în cel mult 30 zile lucrătoare de la data primirii acestuia.
(3) În cazul în care structura de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, dispune completarea dosarului și/sau refacerea procesului-verbal de cercetare, după caz.
(4) Comisia de cercetare completează dosarul și întocmește procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului.
(5) Fac excepție de la prevederile alin. (4) situațiile în care este necesară prelevarea de probe ori efectuarea de expertize ori alte situații temeinic justificate pentru care se poate solicita în scris, argumentat și în termen, structurii Managementul Situațiilor de Urgență din Administrația Națională a Penitenciarelor, prelungirea termenului de cercetare.
Toate unitățile din sistemul administrației penitenciare țin evidența incendiilor produse, prin structura Managementul Situațiilor de Urgență, în registrul special destinat în acest scop, așa cum este prevăzut în anexa nr. 8 din prezentul act normativ.
Evidența incendiilor produse la nivelul sistemului administrației penitenciare este ținută de către Administrația Națională a Penitenciarelor prin structura Managementul Situațiilor de Urgență, în registrul special destinat în acest scop, așa cum este prevăzut în anexa nr. 9 din prezentul act normativ.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.