Capitolul III — Cariera polițiștilor de penitenciare

(1) Încadrarea reprezintă numirea ca polițist de penitenciare și se poate face prin următoarele modalități:

(2) Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu diplomă de licență, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție și li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară.

(3) Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu durata studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad profesional sau militar de ofițer, sunt încadrați la absolvire polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție, li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară și li se ia în calcul, la stabilirea stagiului minim în grad, perioada scursă de la ultima avansare.

(4) Candidații declarați „Admis“ în cadrul instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare semnează un angajament prin care se obligă să lucreze cel puțin 9 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor.

(5) Absolvenții instituțiilor de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară, cu durata de cel puțin un an școlar, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs și li se acordă gradul de agent de poliție penitenciară.

(6) Candidații declarați „Admis“ la instituțiile de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară semnează un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puțin 5 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (4) și (6) care nu respectă angajamentul sunt obligate să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, cu excepția cazului în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile ori în cazul transferului sau încadrării la alte instituții publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului. Obligația recuperării cheltuielilor de școlarizare revine unității la care cel în cauză era încadrat la data încetării raporturilor de serviciu.

(8) Persoanele care dețin grade militare sau profesionale, în activitate sau în rezervă, superioare celor acordate la absolvire nu pot candida pentru admiterea în instituțiile de învățământ pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare.

(1) Încadrarea ca polițist de penitenciare prin modalitatea prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. c) se aprobă la cerere, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane prevăzute la art. 20, în raport cu funcția pe care se solicită transferul, cu respectarea condițiilor obligatorii cumulative pentru numirea în acea funcție, precum și a următoarelor condiții:

(2) În situația în care mai multe persoane îndeplinesc condițiile pentru transferul pe aceeași funcție, efectuarea transferului se face în funcție de rezultatul evaluării cunoștințelor profesionale prevăzute la alin. (1) lit. c).

(3) Procedura efectuării transferului, documentele necesare, modul de desfășurare a evaluării și de încadrare a personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(1) Numirea în funcții publice de execuție a candidaților admiși la concursul din sursă externă se face ca polițiști de penitenciare debutanți, cu o perioadă de stagiu, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (5) și (6). În situația ofițerilor și agenților admiși la concurs în funcții publice de execuție din sectorul siguranța deținerii și aplicarea regimurilor, aceștia vor fi încadrați ca debutanți, cu excepția persoanelor prevăzute la alin. (6).

(2) Perioada de stagiu este de 12 luni pentru ofițeri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.

(3) Perioada de stagiu este de 6 luni pentru agenți, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.

(4) Perioada de stagiu constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate.

(5) Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă într-un post cu același nivel de studii și aceeași specialitate cu a postului scos la concurs, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(6) Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă ca militar activ și/sau funcționar public cu statut special în instituții de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(7) Candidaților admiși la concurs și încadrați ca polițiști de penitenciare li se acordă grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(8) Ofițerii în activitate sau în rezervă nu pot fi încadrați în poliția penitenciară în funcții vacante prevăzute cu grade profesionale de agent de poliție penitenciară - agent șef principal de poliție penitenciară.

(1) Polițiștii de penitenciare debutanți au obligația să urmeze, în perioada de stagiu, un curs de pregătire și specializare organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor, denumit curs de inițiere.

(2) Polițiștii de penitenciare definitivi au obligația să urmeze un curs de perfecționare corespunzător postului în care au fost numiți, cu excepția celor încadrați potrivit prevederilor art. 13 alin. (2), (3) și (5).

(1) După efectuarea perioadei de stagiu, activitatea polițistului de penitenciare debutant este evaluată de șeful ierarhic, care propune sau nu definitivarea în funcție.

(2) Pe baza propunerilor de definitivare în funcție formulate de șefii ierarhici, numirea polițistului de penitenciare debutant ca polițist de penitenciare definitiv din poliția penitenciară se face potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

(3) Polițistul de penitenciare debutant nemulțumit de evaluarea prevăzută la alin. (1) poate solicita reevaluarea de către o comisie formată din 3 polițiști de penitenciare din cadrul unității, care au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani. Comisia este numită de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4) Polițistul de penitenciare debutant care nu absolvă cursul de pregătire și specializare prevăzut la art. 17 alin. (1) sau, în urma evaluării prevăzute la alin. (1) sau (3), primește calificativul „nesatisfăcător“ este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu încetează.

(1) Personalul din sistemul administrației penitenciare, numit polițist de penitenciare definitiv, depune jurământul de credință în fața directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a directorilor unităților din subordinea acesteia, în prezența a 2 martori, dintre care unul este conducătorul compartimentului în care a fost numit polițistul de penitenciare definitiv, iar celălalt, un alt polițist de penitenciare definitiv.

(2) Jurământul de credință are următorul conținut: „Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile țării, să îndeplinesc conștiincios îndatoririle ce îmi revin în funcția publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional și să respect normele de conduită profesională și civică.“ Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris și atrage revocarea actului de numire în funcție.

(3) Jurământul, semnat de polițistul de penitenciare definitiv, de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorul unității din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al polițistului de penitenciare.

(4) Polițistul de penitenciare definitiv din cadrul Ministerului Justiției depune jurământul de credință în fața ministrului justiției sau a unui reprezentant al Ministerului Justiției împuternicit prin ordin al ministrului justiției.

(1) Ofițerii de poliție penitenciară se numesc în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult două grade față de cele pe care le au.

(2) Prin excepție, în situații temeinic justificate, numirea ofițerilor de poliție penitenciară în funcții prevăzute în statele de organizare cu mai mult de două grade profesionale față de cele pe care aceștia le au se poate face cu aprobarea ministrului justiției, pentru personalul aflat în competența sa, respectiv a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru ceilalți ofițeri.

(1) Perioada de stagiu are ca obiectiv însușirea specificului activității sistemului penitenciar, formarea și evaluarea abilităților profesionale ale polițiștilor de penitenciare debutanți în scopul îndeplinirii atribuțiilor și responsabilităților funcției.

(2) Parcurgerea perioadei de stagiu pentru polițiștii de penitenciare debutanți este obligatorie.

(1) Perioada de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat de directorul unității în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, la propunerea șefului ierarhic al acestuia, a îndrumătorului și a ofițerului responsabil cu formarea profesională din unitate.

(2) Prin programul de desfășurare a perioadei de stagiu se stabilesc următoarele:

(3) Polițistul de penitenciare debutant își desfășoară activitatea conform programului de lucru al compartimentului din care face parte.

(4) Polițistului de penitenciare debutant i se asigură dreptul de a asista la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către polițiștii de penitenciare definitivi din cadrul altor compartimente.

(5) Activitatea prevăzută la alin. (4) se desfășoară sub coordonarea unui polițist de penitenciare definitiv desemnat de conducătorul compartimentului respectiv.

(1) Polițistul de penitenciare debutant are următoarele drepturi specifice:

(2) Polițistul de penitenciare debutant are următoarele obligații specifice:

(1) Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea polițistului de penitenciare debutant se desfășoară sub îndrumarea unui polițist de penitenciare definitiv, de regulă din cadrul aceluiași compartiment, denumit în continuare îndrumător.

(2) Îndrumătorul este numit de directorul unității, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant.

(3) În situația în care, în unitatea în care a fost încadrat polițistul de penitenciare debutant, nu există niciun polițist de penitenciare definitiv care să își desfășoare activitatea în domeniul de activitate al polițistului de penitenciare debutant, la solicitarea directorului unității, Administrația Națională a Penitenciarelor va proceda la desemnarea unui îndrumător dintr-o altă unitate.

(4) Îndeplinirea atribuțiilor de îndrumător este o îndatorire de serviciu și se trece în fișa postului.

(5) Un îndrumător poate coordona activitatea mai multor polițiști de penitenciare debutanți, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 5.

(1) Îndrumătorul este desemnat de către directorul unității dintre polițiștii de penitenciare definitivi care îndeplinesc următoarele condiții:

(2) Nu poate avea calitatea de îndrumător polițistul de penitenciare care:

(3) Dacă îndrumătorul devine incompatibil cu această calitate în timpul coordonării stagiului de practică al polițistului de penitenciare debutant, directorul unității va stabili, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea acesta, un alt polițist de penitenciare care să preia aceste atribuții.

(1) Debutul în carieră are durata de două săptămâni și este destinat familiarizării polițistului de penitenciare debutant cu aspectele profesionale ale funcției pe care a ocupat-o prin concurs sau examen.

(2) Pe perioada debutului în carieră, polițistului de penitenciare debutant nu i se va încredința nicio responsabilitate, iar activitatea sa este coordonată de către îndrumător.

(3) Pentru fiecare categorie de polițiști de penitenciare debutanți se întocmește de către ofițerul responsabil cu formarea profesională din unitate un program de pregătire pentru debutul în carieră, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din penitenciar.

(4) După finalizarea perioadei prevăzute la alin. (1) și până la începerea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant își va desfășura activitatea în cadrul compartimentului în care este încadrat, cu îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în fișa postului. Documentele întocmite de către debutant vor fi avizate de către îndrumător.

(1) Cursul de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți se organizează în centrele de formare profesională din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, sub coordonarea Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna.

(2) În situația în care într-una sau mai multe unități se încadrează mai mult de 15 polițiști de penitenciare debutanți din același domeniu de activitate sau în raport cu numărul locurilor de cazare disponibile în centrul de formare profesională unde se organizează cursul, cursul de inițiere se poate organiza și în alte unități decât cele prevăzute la alin. (1).

(3) Perioada de desfășurare a cursului și locul de organizare, precum și planul de învățământ care cuprinde graficul desfășurării cursului, baza de calcul al timpului de învățământ, repartiția timpului pe categorii de pregătire și module de învățământ, precum și date privind desfășurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4) Cursul de inițiere se finalizează cu susținerea de către polițiștii de penitenciare debutanți a unui examen de absolvire, în perioada stabilită în planul de învățământ al cursului.

(5) Examenul de absolvire se desfășoară în unități nominalizate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(1) Cursurile de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți constau în cursuri de pregătire teoretică și practică a căror durată este stabilită prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(2) Planul de învățământ al cursului de inițiere este întocmit pentru fiecare serie de polițiști de penitenciare debutanți de către Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna și este aprobat de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(1) Examenul de absolvire a cursului de inițiere se susține din următoarele domenii:

(2) La absolvirea cursului de inițiere, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna eliberează un certificat de absolvire.

(3) Definitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant este condiționată de promovarea examenului de absolvire a cursului de inițiere.

(4) Polițistul de penitenciare debutant care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de inițiere se poate prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia. În cazul în care polițistul de penitenciare debutant nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în sesiunea de reexaminare, el este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al acestuia încetează.

(1) Examenul de absolvire a cursurilor de inițiere constă în:

(2) Pentru ofițerii debutanți, în cadrul probelor prevăzute la alin. (1) sunt incluse și subiecte din domeniul managementului penitenciar.

(3) Proba on-line prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în rezolvarea de către cursanți a unui test pe platforme on-line.

(4) Disciplinele din care se întocmesc subiecte pentru susținerea probelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin planul de învățământ prevăzut la art. 32 alin. (2).

(5) Tipurile de probe care sunt susținute de către cursanți în cadrul fiecărui examen de absolvire, precum și graficul de desfășurare a examenului se stabilesc prin decizie emisă de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(6) Pentru organizarea și desfășurarea examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, emisă cu cel puțin 15 zile înainte de începerea examenului de absolvire, se numesc următoarele comisii:

(7) Comisia centrală de absolvire este compusă dintr-un număr de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un număr de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat președinte al comisiei. În cazul comisiilor prevăzute la alin. (6) lit. b) și c), membrii acesteia trebuie să fie specialiști din domeniul de activitate al cursanților. Membrii comisiilor trebuie să aibă calitatea de polițist de penitenciare.

(8) Procedura de organizare și desfășurare a sesiunii de reexaminare este aceeași cu cea prevăzută pentru examenul de absolvire.

(9) Fraudarea sau tentativa de fraudare a examenului de absolvire atrage excluderea celui în cauză din examen, fără posibilitatea de reexaminare. Se consideră fraudă sau tentativă de fraudă încercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare, copierea și comunicarea între cursanți.

(1) În comisiile de examen nu se numesc persoane care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul IV inclusiv în rândul cursanților.

(2) Fiecare persoană desemnată în comisii semnează o declarație pe propria răspundere, în care precizează că nu se află în vreuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) și că va respecta confidențialitatea tuturor activităților desfășurate în cadrul comisiilor.

(3) O persoană poate deține calitatea de membru într-o singură comisie.

(1) Comisia centrală de absolvire coordonează desfășurarea examenului de absolvire, asigurând aplicarea dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea acestuia. Președintele comisiei centrale de absolvire propune directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazuri justificate, operarea unor schimbări în componența comisiilor.

(2) Comisiile de examinare asigură:

(3) Comisiile de soluționare a contestațiilor asigură soluționarea contestațiilor formulate de cursanți cu privire la rezultatele obținute la probele examenului de absolvire a cursului de inițiere.

(1) Subiectele pentru proba scrisă sau proba on-line, indiferent de structura subiectelor și modalitatea de desfășurare a probei, sunt întocmite în concordanță cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate încât să permită verificarea cunoștințelor și competențelor cursanților.

(2) Timpul destinat susținerii de către cursanți a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore și jumătate și este stabilit de către președintele comisiei centrale de absolvire în funcție de complexitatea subiectelor, precum și de modalitatea de organizare și desfășurare a probei.

(3) Din momentul primirii subiectelor, cursanții mai pot părăsi sala doar în cazuri excepționale, însoțiți de unul dintre supraveghetori, până la înapoierea în sală.

(4) Cursanții care nu se află în sală în momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a susține proba aflată în desfășurare.

(1) Pentru susținerea probei scrise, membrii comisiei de examinare stabilesc două variante de subiecte. Fiecare variantă, semnată de membrii comisiei, se introduce într-un plic care se sigilează. Baremul de corectare și notare final se afișează la sediul centrului de examen, după expirarea timpului stabilit pentru desfășurarea probei.

(2) Cursanții ocupă locurile în sală în ordinea înscrisă în tabel numai după ce le-a fost stabilită identitatea și au lăsat, în afara sălilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le au asupra lor: cărți, caiete, notițe, serviete, telefoane mobile și orice aparatură electronică. La susținerea probei scrise este interzisă utilizarea de către cursanți a oricăror materiale care pot constitui surse de informare.

(3) Pentru redactarea lucrărilor de către cursanți se utilizează foi tipizate și ștampilate, cu colț negru pentru secretizare. La redactarea lucrărilor cursanții folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Se interzice înscrierea oricărui semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, sub sancțiunea anulării acesteia.

(4) Responsabilul de sală distribuie cursanților ciorne ștampilate, precum și, suplimentar, foi ștampilate.

(5) În cazul în care unii cursanți doresc să își transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie să depășească ora-limită stabilită. Foile tipizate de pe care s-a făcut transcrierea se anulează, sub semnătura responsabilului de sală, imediat ce a fost distribuită și secretizată o nouă foaie tipizată.

(6) Corectarea și notarea lucrărilor scrise se realizează de către comisia de examinare, în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(7) Lucrările scrise se corectează și se notează de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de către președintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de corectare și notare. Președintele comisiei calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector, cu două zecimale, fără rotunjire.

(8) În cazul în care președintele comisiei constată la una dintre lucrări o diferență egală sau mai mare de un punct între notele acordate de membrii comisiei, acesta recorectează lucrarea în prezența acestora și stabilește nota finală a lucrării.

(1) Pentru desfășurarea probei on-line, spațiul destinat desfășurării acesteia va fi amenajat astfel încât fiecare cursant să susțină proba individual și în condiții de confidențialitate. Specialistul informatician din unitatea organizatoare, împreună cu președintele comisiei de examinare, are obligația de a verifica spațiul amenajat și stațiile de lucru cu privire la starea de funcționare și asigurarea corectitudinii probei.

(2) Subiectele și baremele de corectare și notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialiștii din sistemul penitenciar și gestionate de compartimentul de resurse umane din Administrația Națională a Penitenciarelor.

(3) Numărul minim de întrebări care se regăsește în baza de date este de 300, câte 100 pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1). Fiecare întrebare va avea 3 răspunsuri, dintre care numai unul corect.

(4) Chestionarele vor fi selectate automat de platforma on-line și vor conține câte 30 de întrebări pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) și b) și 10 întrebări pentru domeniul prevăzut la art. 33 alin. (1) lit. c).

(5) Înaintea începerii probei on-line, cursanții vor fi instruiți cu privire la procedurile de urmat în vederea completării și înregistrării rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri atrăgând după sine nevalidarea probei on-line.

(6) La ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursanților pe platforma on-line, numărul de întrebări fiind cel stabilit de comisia centrală de absolvire.

(7) În timpul alocat cursanții rezolvă testele-grilă on-line, conform instrucțiunilor primite.

(8) Notarea se realizează automat de către platforma on-line.

(9) Fiecare cursant va imprima testul-grilă rezolvat în sala de examen, care include numele și prenumele cursantului și nota obținută. Acestea sunt primite de către responsabilul de sală, pe bază de proces-verbal, și predate, ulterior, președintelui comisiei de examinare.

(10) Rapoartele notelor obținute la proba on-line vor fi transmise de către specialistul informatician, în prezența tuturor membrilor comisiei de examinare, președintelui comisiei centrale.

(1) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu poate fi susținută sau este întreruptă, aceasta se va susține sau, după caz, va fi reluată imediat după remedierea problemelor care au determinat întreruperea ei.

(2) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu se poate desfășura în maximum 2 ore de la ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua în maximum 2 ore, aceasta se amână de către președintele comisiei centrale de absolvire pentru ziua următoare.

(1) Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei on-line se afișează la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții, la data și potrivit celor stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire a cursului.

(2) Cursanții nemulțumiți de nota obținută la proba scrisă sau la proba on-line pot formula contestație, solicitând recorectarea lucrărilor.

(3) Contestațiile sunt depuse personal sau transmise prin fax de către cursanți la biroul resurse umane al unității unde s-a susținut examenul, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea rezultatelor probelor.

(4) Birourile resurse umane transmit contestațiile înregistrate, cu rezoluția directorului unității, către președintele comisiei de soluționare a contestațiilor.

(5) Contestațiile depuse în afara termenului prevăzut la alin. (3) se resping.

(1) În cazul înregistrării unei contestații, lucrarea respectivă se recorectează de către comisia pentru soluționarea contestațiilor.

(2) În vederea recorectării, președintele comisiei de examinare resigilează lucrările prin lipirea colțului drept, acoperă cu etichete notele acordate inițial și numerele de ordine și renumerotează lucrările în prezența membrilor comisiei de examinare.

(3) Președintele comisiei de examinare predă lucrările sigilate, pe bază de proces-verbal, președintelui comisiei pentru soluționarea contestațiilor.

(4) Lucrările se corectează și se notează de membrii comisiei pentru soluționarea contestațiilor, cu respectarea procedurii și a baremului de corectare și notare folosit la proba contestată.

(5) În cazul în care președintele comisiei pentru soluționarea contestațiilor constată diferențe de un punct sau mai mari între notele acordate de membrii comisiei, recorectează lucrarea în prezența acestora, stabilește nota finală a lucrării și o înscrie distinct în borderoul centralizator.

(1) Proba orală sau practică se desfășoară în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(2) Subiectele pentru proba orală sau practică se stabilesc de către comisia de examinare în baza temelor incluse în planul de învățământ, precum și a recomandărilor primite de la direcțiile de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor, după caz.

(3) În cazul polițiștilor de penitenciare debutanți care vor desfășura activități de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii, proba practică va consta în parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor. Circuitul practic de verificare a cunoștințelor reprezintă un itinerar în cadrul căruia se regăsesc mai multe sarcini de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii care trebuie executate de către fiecare cursant, acestea fiind corelate cu atribuțiile incluse în fișa postului și în concordanță cu planul tematic. Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor se va realiza în minimum 10 minute.

(4) Verificarea cunoștințelor la proba orală sau practică se desfășoară cu bilete de examen, elaborate de comisiile de examinare. Fiecare bilet are același număr de subiecte, cu grad de dificultate apropiat și care permite tratarea lor integrală în maximum 30 de minute. Numărul de bilete de examen este cu cel puțin 20% mai mare decât numărul cursanților care susțin proba orală sau practică în aceeași zi, la o comisie de examinare.

(5) După ce i s-a verificat identitatea, președintele comisiei de examinare solicită cursantului să aleagă unul dintre bilete. În situația în care cursantul constată că nu poate să rezolve subiectele de pe biletul ales, poate să solicite al doilea bilet, caz în care membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordată pentru răspunsul prezentat. Fiecărui cursant i se acordă 5 minute pentru pregătirea răspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.

(6) Cursanții prezintă răspunsurile la subiectele de pe biletele de examen, în ordinea intrării lor în sala de examinare. Proba orală sau practică a examenului de absolvire se înregistrează audiovideo.

(7) Membrii comisiei de examinare pot interveni cu întrebări suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din răspunsurile prezentate de cursanți.

(8) Răspunsurile date de cursanți la subiectele de pe biletele de examen se notează de președintele și ceilalți membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.

(9) Notele acordate de fiecare membru al comisiei se înscriu într-un proces-verbal de către președintele comisiei respective. Acesta calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate, cu două zecimale, fără rotunjire.

(10) La sfârșitul fiecărei zile în care se desfășoară proba orală sau practică se afișează rezultatele obținute la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții.

(1) Nota finală la examenul de absolvire o reprezintă media aritmetică a rezultatelor probei scrise sau on-line și rezultatelor probei orale sau practice, cu două zecimale, fără rotunjire. Pentru a fi declarați „Promovat“ la examenul de absolvire, cursanții trebuie să obțină cel puțin nota 5,00 la fiecare probă.

(2) Procesul-verbal final privind desfășurarea examenului de absolvire se afișează la data și locul stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(3) Procesul-verbal final cuprinde: numele și prenumele cursanților, mediile obținute la fiecare probă de examen, nota finală a examenului de absolvire și una dintre mențiunile: „promovat“, „nepromovat“, „neprezentat“, „eliminat din examen“.

(4) Borderourile de notare și procesul-verbal final sunt transmise președintelui comisiei centrale de absolvire.

(1) Sesiunea de reexaminare se organizează și se desfășoară în baza deciziei directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării examenului de absolvire.

(2) În cazul în care, în perioada prevăzută la alin. (1), intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului, sesiunea unică de reexaminare se va organiza în termen de cel mult 30 de zile de la data revenirii acestuia în activitate.

(3) La sesiunea de reexaminare pot participa cursanții care se află în una dintre următoarele situații:

(4) În cazul cursanților care au lipsit motivat de la probele examenului de absolvire, precum și în cazul celor care au întrerupt examenul de absolvire din motive obiective și neimputabile lor, se va relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.

(1) După absolvirea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant este repartizat în activitate sub directa îndrumare a îndrumătorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice.

(2) În etapa formării deprinderilor practice, șeful compartimentului în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, împreună cu îndrumătorul și ofițerul cu formarea profesională, va întocmi, lunar, un program de pregătire pentru formarea deprinderilor practice.

(1) La sfârșitul perioadei de stagiu, șeful ierarhic din cadrul compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant, denumit în continuare evaluator, va întocmi raportul de evaluare a activității acestuia, prin care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant. În cazul în care compartimentul în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant nu este organizat sub forma unei direcții, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o are directorul adjunct al unității.

(2) Nu poate avea calitatea de evaluator persoana care a avut calitatea de îndrumător al persoanei evaluate.

(1) Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant constă în aprecierea modului de dobândire a cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuțiilor aferente funcției încredințate și a cunoașterii specificului activității penitenciare.

(2) Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant se face în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu.

(1) Referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională se întocmește de către îndrumător, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, și cuprinde următoarele elemente:

(2) Referatul va fi înaintat persoanei care are calitatea de evaluator.

(1) În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de serviciu al îndrumătorului sau când îi este retras dreptul de a desfășura activități ca îndrumător, acesta întocmește referatul parțial pentru perioada de stagiu parcursă de polițistul de penitenciare debutant până în acel moment.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) directorul unității numește un alt îndrumător pentru perioada de stagiu rămasă.

(3) Referatul parțial se înaintează noului îndrumător și este avut în vedere la evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant, la terminarea perioadei de stagiu.

(1) Polițistul de penitenciare debutant întocmește raportul de stagiu, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Raportul de stagiu cuprinde descrierea activității desfășurate de polițistul de penitenciare debutant pe parcursul perioadei de stagiu, prin prezentarea atribuțiilor de serviciu, a modalităților de îndeplinire a acestora, precum și a eventualelor dificultăți întâmpinate.

(3) Raportul de stagiu se înaintează evaluatorului de către polițistul de penitenciare debutant.

(1) La finalul perioadei de stagiu, evaluatorul întocmește raportul de evaluare a perioadei de stagiu, prevăzut în anexa nr. 3.

(2) La întocmirea raportului de evaluare a perioadei de stagiu, evaluatorul:

(1) Notarea criteriilor de evaluare și stabilirea calificativului de evaluare se fac astfel:

(2) Semnificația calificativelor de evaluare este următoarea:

(1) Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se aduce la cunoștință, pe bază de semnătură, polițistului de penitenciare debutant.

(2) Polițistul de penitenciare debutant nemulțumit de rezultatul evaluării perioadei de stagiu poate solicita reevaluarea, în condițiile prezentei legi.

(1) Pentru fiecare polițist de penitenciare se va întocmi și gestiona un dosar profesional confidențial, în condițiile dispozițiilor legale privind evidența funcțiilor și a polițiștilor de penitenciare.

(2) Modul de gestionare și evidență a datelor privind polițiștii de penitenciare se stabilește prin ordin al ministrului justiției.

(3) Se interzice introducerea în dosarul profesional a oricăror mențiuni sau documente referitoare la opiniile politice sau sindicale, la religie ori credință, la orientarea sexuală, origine socială sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii, precum și a oricăror altor documente care nu sunt prevăzute la alin. (2).

(4) Polițistul de penitenciare are acces la propriul dosar profesional, fără nicio îngrădire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din dosar.

(5) Emiterea, folosirea, evidența și gestionarea legitimațiilor de serviciu pentru personalul din sistemul administrației penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(1) Evaluarea profesională a polițiștilor de penitenciare este desfășurată în scopul aprecierii conduitei profesionale manifestate, a competenței profesionale, a rezultatelor activității desfășurate, a preocupării pentru perfecționarea pregătirii, precum și a potențialului de dezvoltare a carierei.

(2) Evaluarea activității profesionale se realizează cu imparțialitate și obiectivitate, analizându-se nivelul/gradul de îndeplinire a obiectivelor și responsabilităților profesionale în strânsă legătură cu potențialul profesional și conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate și avându-se în vedere specificul muncii, postul ocupat și aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuțiilor specifice.

(3) Activitatea de evaluare este un proces permanent care începe prin stabilirea de către evaluator a obiectivelor individuale, este urmat de monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, se continuă cu evaluarea performanțelor profesionale anuale și stabilirea obiectivelor pentru următorul an.

(4) Evaluarea activității profesionale a polițiștilor de penitenciare se face anual, pe baza criteriilor și a procedurii prevăzute în prezenta lege.

(5) Calificativele care pot fi acordate în urma evaluării activității sunt „excepțional“, „foarte bun“, „bun“, „satisfăcător“ și „nesatisfăcător“.

(1) Polițistul de penitenciare notat cu „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi avansat în funcție sau grad profesional în anul următor.

(2) Ofițerul sau agentul de poliție penitenciară notat cu calificativul „nesatisfăcător“ este trecut într-o funcție inferioară, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în care polițistul de penitenciare nu acceptă trecerea în funcția inferioară se dispune încetarea raportului de serviciu al acestuia, conform competențelor de gestiune a resurselor umane.

(3) Ofițerilor sau agenților de poliție penitenciară notați cu calificativul „nesatisfăcător“, în anul următor trecerii într-o funcție inferioară, potrivit prevederilor alin. (2), le încetează raporturile de serviciu, conform competențelor de gestiune a resurselor umane.

(1) Perioada supusă evaluării anuale a performanțelor profesionale este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a anului anterior.

(2) Evaluarea anuală a performanțelor profesionale se realizează pentru polițiștii de penitenciare care au desfășurat activitate profesională minimum 6 luni în perioada prevăzută la alin. (1).

(3) Pentru polițiștii de penitenciare ale căror raporturi de serviciu se nasc în timpul anului și și-au desfășurat activitatea efectiv minimum 6 luni, perioada supusă evaluării curge de la această dată până la 31 decembrie.

(1) Evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale polițiștilor de penitenciare mutați, detașați sau delegați în cadrul sistemului administrației penitenciare se face în unitățile unde își desfășoară activitatea la data de 31 decembrie.

(2) Evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale polițiștilor de penitenciare detașați sau delegați în afara sistemului administrației penitenciare se face de către instituțiile în care își desfășoară activitatea la data de 31 decembrie, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii.

(1) Evaluarea parțială nu face obiectul contestației. Polițistul de penitenciare nemulțumit de rezultatul evaluării parțiale poate formula obiecții scrise, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a calificativului acordat.

(2) Fișa de evaluare parțială și obiecțiile, în cazul în care sunt formulate, fac parte integrantă din fișa de evaluare anuală a polițiștilor de penitenciare și se anexează la aceasta.

(3) După finalizare, evaluarea parțială se depune la structura de resurse umane din unitatea în care își desfășoară activitatea evaluatul. Evaluarea parțială se transmite noului evaluator.

(1) Evaluarea intermediară se realizează în cazul în care evaluatorul identifică la persoana evaluată potențiale riscuri de neîndeplinire a obiectivelor stabilite sau când evaluatorul ori persoana evaluată consideră necesară analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.

(2) În urma evaluării intermediare obiectivele individuale pot fi modificate sau completate.

(1) Evaluarea intermediară se face prin analiza de către evaluator și a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neîndeplinire a acestora și a modalităților de îmbunătățire a performanțelor profesionale.

(2) Evaluarea intermediară și observațiile formulate se consemnează în spațiul destinat în fișa de obiective individuale, care face parte din fișa de evaluare.

(3) Evaluarea intermediară nu se finalizează prin acordarea unui calificativ și nu face obiectul contestației.

(1) Evaluarea intermediară se realizează în cursul anului trimestrial sau semestrial, observațiile și concluziile fiind consemnate în spațiul special destinat.

(2) După fiecare evaluare intermediară se înscrie data și se semnează de către evaluator și evaluat.

(1) Criteriile de evaluare a activității profesionale a polițiștilor de penitenciare sunt prevăzute în fișa de evaluare, care reprezintă formularul tipizat prin care se realizează evaluarea anuală/parțială a activității profesionale a polițiștilor de penitenciare. Fișa de evaluare este cuprinsă în anexa nr. 4.

(2) Criteriile de evaluare sunt bazate pe:

(3) Obiectivele individuale sunt stabilite de către evaluator pentru anul următor în cadrul unui formular tipizat, denumit fișa de obiective individuale, care face parte din fișa de evaluare. În situații temeinic justificate, obiectivele pot fi schimbate în cursul perioadei evaluate de către evaluator cu aducerea lor la cunoștința evaluatului. Modelul fișei de obiective individuale pentru anul următor este prevăzut în anexa nr. 5.

(4) După stabilirea obiectivelor individuale, evaluatorul trebuie să se asigure de faptul că acestea au fost corect transmise și înțelese de către cel evaluat.

(5) Indicatorii de evaluare trebuie să fie corelați cu obiectivele individuale.

(1) Pentru directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluator este ministrul justiției sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiției căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor. Evaluarea activității profesionale a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nu este supusă contrasemnării.

(2) Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor este evaluator, iar ministrul justiției sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiției căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

(3) Directorul general adjunct care le coordonează activitatea este evaluator și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

(4) Pentru polițiștii de penitenciare din Administrația Națională a Penitenciarelor, din subordinea șefilor de structuri și a coordonatorilor compartimentelor prevăzuți la alin. (2) și (3), evaluator este persoana care conduce structura în care își desfășoară activitatea evaluatul sau care coordonează activitatea acesteia și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(5) Directorul unității este evaluator și șeful structurii sau coordonatorul compartimentului de profil din Administrația Națională a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

(6) Pentru ofițerii și agenții din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu excepția celor prevăzuți la alin. (5), evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(7) Pentru șefii structurilor/coordonatorii compartimentelor de prevenirea criminalității și terorismului în mediul penitenciar din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluatorul este șeful ierarhic, stabilit cu atribuții prin fișa postului, iar contrasemnatar este directorul Direcției prevenirea criminalității și terorismului.

(8) Pentru polițiștii de penitenciare din cadrul structurilor de prevenire a criminalității în mediul penitenciar din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este unul dintre șefii serviciilor din cadrul direcției de specialitate, potrivit competențelor stabilite prin fișa postului.

(9) Pentru polițiștii de penitenciare din Ministerul Justiției, evaluatorul este persoana care conduce compartimentul în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(1) În situația în care, din motive temeinic justificate, evaluatorul nu poate realiza evaluarea anuală sau atribuțiile funcției evaluatorului nu sunt exercitate, contrasemnatarul devine evaluator.

(2) În situația în care raporturile de serviciu ale evaluatului au fost modificate pe parcursul perioadei evaluate, la întocmirea fișei de evaluare anuală se iau în considerare evaluările parțiale, proporțional cu perioadele evaluate.

(1) Activitatea de evaluare a personalului se desfășoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează:

(2) După finalizarea activității de evaluare, până la data de 25 martie, structura de resurse umane din unitate întocmește și înaintează Administrației Naționale a Penitenciarelor - Direcția management resurse umane: raportul privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare, situația statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, tabelul nominal cu întregul personal evaluat și calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ și măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.

(3) Până la data de 5 aprilie, Direcția management resurse umane întocmește: raportul privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare la nivelul sistemului penitenciar, situația statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, precum și tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ și măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.

(1) Evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influențat de aprecierile altor persoane și de a evalua nepărtinitor, fără prejudecăți, severitate sau indulgență inutile fiecare obiectiv/indicator cuprins în fișa de evaluare.

(2) În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu evaluatul, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul unității penitenciare sau în afara ei, dar în legătură cu aceste obiective.

(3) Evaluatorul și evaluatul pot solicita și folosi documente care conțin informații cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informații clasificate. În etapa interviului, evaluatorul, dar și evaluatul se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată sau constatările scrise ale altor persoane sau structuri. Evaluații pot să întocmească o analiză a propriei activități în scopul prezentării ei în timpul discuțiilor purtate cu evaluatorul.

(1) Prin evaluarea anuală, parțială sau intermediară, evaluatorul va urmări:

(2) După finalizarea etapei interviului, fișele de evaluare se transmit prin structura de resurse umane către contrasemnatar.

(1) În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea și realismul calificativelor acordate evaluaților. El monitorizează întregul proces, are un rol proactiv și ia măsuri astfel încât:

(2) Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, evaluării parțiale, respectiv evaluării intermediare, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare și cunoașterea nivelului de performanță atins de personalul din subordine.

(3) Dacă, din motive temeinic justificate, contrasemnatarul nu poate contrasemna fișa de evaluare sau atribuțiile funcției contrasemnatarului nu sunt exercitate, conducătorul unității în al cărei stat de organizare se regăsește funcția contrasemnatarului desemnează o persoană care realizează această activitate.

(1) Fișa de evaluare se aduce la cunoștința evaluatului după contrasemnare, de regulă de către evaluator.

(2) În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoștință, dovada comunicării rezultatului evaluării activității profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator și doi ofițeri sau agenți, dintre care unul va fi obligatoriu din structura de resurse umane și formare profesională.

(3) Pentru persoanele care nu sunt prezente în instituție, aducerea la cunoștință a calificativului se realizează printr-un curier al unității, telefonic, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin e-mail, păstrându-se confirmarea de trimitere ori primire. În situația în care evaluatul refuză primirea documentului se întocmește un proces-verbal conform prevederilor alin. (2).

(1) În funcție de rezultatele concrete ale activității profesionale, pregătirea și conduita profesională a personalului, evaluatorul care desfășoară interviul de evaluare poate prelua sau adapta dintre întrebările prevăzute în anexa nr. 7.

(2) În cazul în care evaluatul nu poate participa la interviu direct, atunci se poate folosi o formă electronică de susținere a acestuia prin videoconferință.

(1) În situația în care persoana evaluată este nemulțumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanțelor profesionale anuale, menționând explicit și motivat obiectivele individuale/indicatorii de evaluare ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realității.

(2) Termenul de depunere a contestației este de 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a fișei de evaluare.

(3) Opțiunea de a face contestație se consemnează în fișa de evaluare, iar contestația scrisă se depune personal sau on-line pe adresa oficială de e-mail a unității și se înregistrează la secretariatul unității unde își desfășoară activitatea evaluatul, în termenul prevăzut la alin. (2). Contestația depusă după expirarea acestui termen nu se ia în considerare și se clasează, aspect care se comunică evaluatului în scris.

(1) Termenul de soluționare a contestațiilor este de 10 zile lucrătoare de la data numirii comisiei, concluziile consemnându-se într-un proces-verbal semnat de comisie.

(2) Comisia de soluționare a contestațiilor poate solicita evaluatorului și/sau contrasemnatarului, precum și altor persoane, după caz, informații scrise privind activitatea evaluatului.

(3) În urma analizării documentației, comisia de soluționare a contestațiilor ia una dintre următoarele hotărâri:

(4) În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. b) și c), modificările punctajelor se motivează explicit în procesul-verbal. Modificarea punctajului se face prin încercuirea marcajului „x“ acordat de evaluator/contrasemnatar și marcarea cu „x“ de culoare roșie în căsuța corespunzătoare indicatorului de evaluare/obiectivului individual în dreptul nivelului considerat corespunzător persoanei evaluate.

(5) Hotărârea comisiei, consemnată în procesul-verbal și în fișa de evaluare, se aduce la cunoștința persoanei care a numit comisia de soluționare a contestațiilor și a evaluatului, în termen de 10 zile lucrătoare de la soluționare, și este definitivă.

(6) În cazul în care contestatarul refuză să semneze de luare la cunoștință a hotărârii comisiei sau lipsește din unitate, se procedează conform prevederilor art. 80 alin. (2) și (3).

(1) În cariera profesională, în urma rezultatelor obținute la evaluarea activității profesionale, polițiștii de penitenciare au dreptul de a avansa în funcție și în grad profesional conform prevederilor prezentei legi.

(2) Avansarea în funcții publice de execuție vacante a polițiștilor de penitenciare, care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, se face pe bază de concurs, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare.

(3) Avansarea polițiștilor de penitenciare într-o funcție imediat superioară la aceeași poziție din stat se face fără examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(4) Avansarea în gradele profesionale se face de către:

(5) Polițiștii de penitenciare se avansează în gradul profesional următor dacă au împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut și la ultimele două evaluări ale activității profesionale anuale din cadrul stagiului minim în gradul deținut au obținut calificativul de cel puțin „bun“.

(6) Polițiștii de penitenciare pot fi avansați în gradul profesional următor înaintea împlinirii stagiului minim, dacă au fost apreciați în ultimul an cu calificativul „excepțional“ și dacă au efectuat jumătate din stagiul minim în grad. Persoanele prevăzute la art. 108, la împlinirea stagiului minim în gradul profesional, pot fi avansate în gradul profesional următor fără a fi necesară îndeplinirea condiției privind existența evaluării activității profesionale anuale.

(6^1) Polițiștii de penitenciare pot fi avansați în gradul profesional următor, în mod excepțional, pentru merite deosebite legate de înlăturarea/prevenirea efectelor în caz de calamități, pandemii, catastrofe, revolte sau alte evenimente negative de amploare, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (5).

(7) Pentru obținerea gradului profesional de chestor de poliție penitenciară este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.

(8) Comisarii șefi de poliție penitenciară în activitate, care au o vechime în gradul profesional de minimum 5 ani și au fost încadrați, în această perioadă, cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliție penitenciară și care au fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puțin „foarte bun“, la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, în condițiile legii, pot fi avansați în gradul profesional de chestor de poliție penitenciară și le vor înceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competențelor și criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(9) Personalul care a avut calitatea de funcționar public cu statut special, polițist de penitenciare sau cadru militar în activitate, în sistemul administrației penitenciare, căruia i-au încetat raporturile de serviciu sau a fost trecut în rezervă/retragere, poate fi avansat în gradul militar imediat următor, în cadrul aceleiași categorii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. Competența avansării în gradele de general în rezervă revine Președintelui României, respectiv ministrului justiției pentru celelalte grade în rezervă.

(1) Acordarea gradelor profesionale următoare, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor și în limita gradului maxim prevăzut pentru funcția pe care o deține polițistul de penitenciare sau pentru funcția rezervată în condițiile art. 108.

(2) Polițistul de penitenciare cu gradul de comisar șef de poliție penitenciară, care a dobândit titlul științific de doctor în specialitatea funcției pe care o deține sau într-o specialitate înrudită, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin. (7).

(3) Acordarea gradelor profesionale se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit condițiile legale privind avansarea în gradul profesional.

(1) Trecerea agenților în categoria ofițerilor de poliție penitenciară se realizează prin concurs organizat anual, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților de penitenciare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta lege.

(2) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul pentru trecerea în categoria ofițerilor de poliție penitenciară, funcții de execuție, sunt:

(3) Agenților prevăzuți la alin. (1) li se acordă gradul profesional în funcție de vechimea efectivă în poliția penitenciară, astfel:

(1) Funcțiile de conducere vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs/examen, dintre ofițerii și agenții de poliție penitenciară în activitate. Agenții de poliție penitenciară pot ocupa prin concurs funcții de conducere vacante până la nivelul de șef serviciu sau echivalent.

(2) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor vacante de director general, director general adjunct, director de direcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și de director de unitate sunt următoarele:

(3) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de director adjunct din poliția penitenciară sunt următoarele:

(4) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de șef serviciu și șef secție exterioară în poliția penitenciară sunt următoarele:

(5) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării altor funcții de conducere din poliția penitenciară sunt următoarele:

(6) Funcțiile de conducere până la nivelul maxim de șef serviciu sau echivalent, rămase vacante ca urmare a neocupării, în condițiile stabilite la alin. (4) și (5), se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului.

(7) La concursul prevăzut la alin. (6) pot participa persoanele care îndeplinesc condițiile stabilite la art. 11 și alin. (4) lit. a), b) și f), respectiv alin. (5) lit. a) și e). Numirea în funcții de conducere a candidaților admiși la concurs se face ca polițiști de penitenciare definitivi.

(8) Directorul general, directorii generali adjuncți și directorii de unitate din poliția penitenciară se numesc pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condițiile legii, pentru încă un mandat de 4 ani.

(9) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (8), pe durata exercitării mandatului postul ocupat anterior devine temporar vacant și se păstrează. După încheierea mandatului, ofițerul revine pe postul ocupat anterior.

(10) În cazul în care, în timpul mandatului, ofițerul dobândește un grad profesional superior celui prevăzut pentru funcția rezervată, la încheierea mandatului i se asigură în limita funcțiilor existente numirea într-o funcție corespunzătoare gradului profesional dobândit, care nu este prevăzută cu mandat, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(1) Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs, dintre agenții și ofițerii în activitate, din cadrul aceleiași categorii.

(2) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul prevăzut la alin. (1) în vederea ocupării unor funcții de execuție sunt:

(3) Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concursul din sursă externă prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b).

(4) Administrația Națională a Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a funcțiilor de execuție vacante, în funcție de modalitățile de ocupare a acestora prevăzute la alin. (1) și (3).

(5) Funcțiile de execuție neocupate în urma concursurilor prevăzute la alin. (1) și (3) se pot ocupa prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului, prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c).

(1) În vederea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere și de execuție, se constituie comisii de concurs și comisii de soluționare a contestațiilor.

(2) Componența nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv desemnarea președinților acestora, se stabilește prin ordin al ministrului justiției, în cazul concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) și pentru ocuparea posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere și de execuție, din Ministerul Justiției, respectiv prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazul celorlalte concursuri/examene de ocupare a posturilor vacante de polițist de penitenciare.

(3) Polițiștii de penitenciare care sunt desemnați membri în comisiile de concurs ori de soluționare a contestațiilor trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani în poliția penitenciară.

(4) La concursurile sau examenele prevăzute la alin. (1) poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizațiilor sindicale ale polițiștilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar.

(1) Candidații înscriși la concursul sau examenul de ocupare a posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere sau de execuție, trebuie să îndeplinească condițiile generale de dobândire a calității de polițist de penitenciare, precum și condițiile obligatorii cumulative de participare la concurs, potrivit prezentei legi.

(2) Îndeplinirea de către candidați a condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic și medical pentru exercitarea funcției se constată de structurile de specialitate ale poliției penitenciare, potrivit reglementărilor specifice în domeniu.

(3) Pentru participarea la concurs/examen, candidații din sursă externă care au fost declarați apt medical și psihologic plătesc o taxă al cărei cuantum se stabilește prin ordin al ministrului justiției sau, după caz, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(1) Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) se organizează de Ministerul Justiției cu sprijinul Administrației Naționale a Penitenciarelor, asigurat prin structurile de resurse umane și psihologia personalului. Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcțiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere și de execuție, din Ministerul Justiției, se organizează de Ministerul Justiției prin structura proprie de resurse umane. Din comisiile de concurs și din comisiile de soluționare a contestațiilor pot face parte demnitari și personal din Ministerul Justiției, polițiști de penitenciare, specialiști în domeniul managementului și psihologi.

(2) În cazul funcțiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere și de execuție, altele decât cele prevăzute la alin. (1), scoaterea la concurs a acestora, precum și desemnarea unității penitenciare sau, după caz, a unităților penitenciare organizatoare ale concursului se realizează prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(3) Data și locul susținerii concursului/examenului, tematica și bibliografia, prezentarea generală a posturilor și condițiile generale, precum și condițiile obligatorii cumulative pentru ocuparea acestora, probele de concurs, normele și baremele specifice privind organizarea, desfășurarea și evaluarea probelor cu caracter eliminatoriu, datele de contact, perioada pentru depunerea actelor de înscriere la concurs/examen și cuantumul taxei de înscriere se afișează la sediul Ministerului Justiției, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la alin. (1), sau al unității organizatoare a concursului/examenului și se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiției sau, după caz, a Administrației Naționale a Penitenciarelor cu cel puțin 45 de zile calendaristice înainte de data fixată pentru susținerea primei probe a concursului/examenului.

(1) Concursul/Examenul pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) constă în susținerea următoarelor probe:

(2) Comisia de concurs întocmește, pe baza tematicii și a bibliografiei de concurs stabilite prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, planul probelor de concurs, care cuprinde modalitatea de desfășurare a acestora și duratele de timp alocate pentru fiecare probă, precum și subiectele aferente probei practice și baremele de evaluare și notare și realizează evaluarea și notarea acestora.

(3) În cadrul probelor de concurs candidații sunt verificați și evaluați cu privire la cunoștințele și aptitudinile manageriale necesare ocupării funcției pentru care candidează, fiind urmărite abilități legate de folosirea adecvată și eficientă a resurselor umane, materiale și financiare, capacitatea de organizare, strategie, analiză, sinteză, previziune, rezistența la stres, capacitatea rapidă de decizie, inițiativă și capacitate de adaptare rapidă la situații noi, comunicare.

(4) Pe baza baremelor de evaluare și notare, fiecare membru al comisiei de concurs evaluează și notează candidații cu note de la 1 la 10. Pentru fiecare probă, nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferență mai mare de 1 punct, membrii comisiei de concurs procedează la reanalizarea probei susținute de candidat și la renotarea acesteia; procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menținerii acestei diferențe și după renotare, membrii comisiei de concurs își motivează, în scris, punctajul acordat.

(5) Probele de concurs se înregistrează audiovideo.

(6) Este declarat «admis» candidatul care obține punctajul final cel mai mare pentru același post, cu condiția ca la fiecare probă să obțină cel puțin nota 7 (șapte); punctajul final este calculat ca medie aritmetică a notelor obținute la fiecare probă de concurs; la punctaje finale egale are prioritate candidatul a cărui vechime în poliția penitenciară este mai mare, iar dacă egalitatea se menține, are prioritate candidatul cu vechime mai mare în funcții de conducere din poliția penitenciară.

(7) Baremele de evaluare și notare se afișează la centrul de concurs, imediat după finalizarea susținerii de către ultimul candidat a ultimei probe de concurs.

(8) Împotriva baremelor de evaluare și notare, candidații pot face contestație în termen de 24 de ore de la afișarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a baremelor de evaluare și notare pot fi constatate și remediate și din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluționarea contestațiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.

(9) Candidații nemulțumiți de rezultatele probelor de concurs pot contesta nota la una sau la ambele probe, în termen de 2 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor. Contestațiile se soluționează de comisia de contestații prin analizarea înregistrării audiovideo a probelor susținute de candidat, conform baremelor de evaluare și notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora. Membrii comisiei de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile formulate cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Dacă în urma soluționării contestației formulate nota la una dintre probele de concurs se modifică, în plus sau în minus, contestația se admite.

(1) Concursul/Examenul pentru ocuparea funcțiilor vacante, de conducere sau de execuție, prevăzute la art. 96, art. 97 alin. (3)-(6) și art. 98 alin. (1) și (3), constă în susținerea următoarelor probe:

(2) Probele cu caracter eliminatoriu, cu relevanță directă în ceea ce privește specificul atribuțiilor postului scos la concurs, sunt:

(3) Organizarea, desfășurarea și evaluarea probelor prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit normelor și baremelor specifice aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4) Proba orală de verificare a cunoștințelor de limbă străină, precum și proba interviului se înregistrează în mod obligatoriu, în funcție de dotarea tehnică existentă, cu mijloace tehnice audio sau audio-video.

(5) În situația în care funcțiile scoase la concurs/examen sunt din mai multe domenii de activitate, iar tematica stabilită este diferită, se constituie comisii de concurs și de soluționare a contestațiilor distincte pentru fiecare domeniu. Pentru probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), în cadrul comisiilor de concurs pot funcționa subcomisii de concurs, alcătuite din membri specialiști în domeniul probei.

(6) Prin membrii specialiști în domeniul postului scos la concurs, în cazul probei scrise, sau, după caz, prin subcomisiile de concurs, în cazul probelor eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), comisia de concurs întocmește, pe baza tematicii și a bibliografiei de concurs stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la art. 98^3 alin. (1), prin ordin al ministrului justiției, subiectele, baremele de evaluare și notare, modalitatea de susținere a probelor de concurs și realizează evaluarea, corectarea și notarea acestora.

(7) Proba sportivă pentru evaluarea performanței fizice se evaluează cu calificativul «admis»/«respins»; proba se evaluează potrivit baremelor stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și împotriva ei nu poate fi formulată contestație.

(8) Fiecare din probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. b)-d) se evaluează de comisia/subcomisia de concurs cu calificativul «admis»/«respins», potrivit baremelor prevăzute la alin. (3), iar împotriva calificativului acordat nu poate fi formulată contestație.

(9) În cazul probei scrise pentru examinarea cunoștințelor specifice postului scos la concurs, pe baza baremelor de evaluare și notare definitive, fiecare membru specialist în domeniul postului scos la concurs notează lucrările candidaților cu note de la 1 la 10; nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferență mai mare de 1 punct, fiecare corector procedează la reanalizarea lucrării candidatului și la renotarea acesteia. Procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menținerii acestei diferențe și după renotare, fiecare corector își motivează, în scris, punctajul acordat.

(10) Sunt declarați «admis» la concurs candidații care au fost declarați «admis» la proba sau, după caz, la probele eliminatorii, au obținut cel puțin nota 7 la proba scrisă pentru examinarea cunoștințelor specifice postului scos la concurs și care se clasează în limita numărului și categoriei de posturi scoase la concurs de unitatea pentru care au candidat; la note egale are prioritate candidatul a cărui vechime în specialitatea postului este mai mare. În cazul în care egalitatea se menține este declarat «admis» candidatul a cărui vechime în poliția penitenciară este mai mare.

(11) Baremele de evaluare și notare la proba scrisă se afișează la centrele de concurs și pe pagina de internet a Administrației Naționale a Penitenciarelor, imediat după finalizarea probei scrise.

(12) Împotriva baremelor de evaluare și notare la proba scrisă, candidații pot face contestație în termen de 24 de ore de la afișarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a subiectelor sau a baremelor de evaluare și notare pot fi constatate și remediate și din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluționarea contestațiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.

(13) Candidații nemulțumiți de rezultatele obținute la proba scrisă pot face contestație în termen de 2 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor; contestațiile se soluționează de comisia de contestații, conform baremelor de corectare și notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (9).

(1) În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis» sau care rezultă din verificările efectuate cu privire la îndeplinirea condițiilor de dobândire a calității de polițist de penitenciare, oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a punctajelor finale/notelor obținute, cu condiția ca acesta să fi obținut cel puțin nota 7 (șapte) sau, în cazul concursurilor prevăzute la art. 98^4, acesta să fi obținut la fiecare probă cel puțin nota 7 (șapte).

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul în care candidatul declarat «admis» comunică refuzul prezentării la post sau, ulterior emiterii actului de numire în funcție, nu se prezintă la post în cel mult 30 de zile calendaristice de la data comunicării acestuia.

(1) Concursurile de ocupare a posturilor vacante de personal cu studii superioare din sectorul medical al poliției penitenciare se organizează și se desfășoară conform legislației din domeniul sănătății și metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului sănătății, cu îndeplinirea condițiilor necesare dobândirii calității de polițist de penitenciare. Pentru posturile specifice sistemului poliției penitenciare care nu se regăsesc în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului sănătății se aplică legislația specifică polițiștilor de penitenciare.

(2) Concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru clerul din poliția penitenciară se organizează cu respectarea dispozițiilor legale privind constituirea și organizarea clerului militar.

(1) Evoluția în carieră a polițiștilor de penitenciare este reglementată prin prezenta lege și este detaliată în Ghidul carierei, aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(2) Modul de organizare și desfășurare a concursurilor se stabilește prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(1) Metodologia de organizare și desfășurare a pregătirii profesionale a polițiștilor de penitenciare și criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(2) În cazurile în care pregătirea și perfecționarea profesională se desfășoară în altă localitate decât cea de domiciliu, polițiștii de penitenciare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute de prezenta lege.

(3) Pentru trimiterea la cursuri de formare sau specializări în străinătate, organizate sau finanțate de Administrația Națională a Penitenciarelor, polițiștii de penitenciare susțin un concurs, organizat potrivit ordinului ministrului justiției.

(1) Polițistul de penitenciare care nu respectă angajamentul prevăzut la art. 102 este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 5 ani.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile polițistului de penitenciare sau în cazul transferului.