Capitolul V — Statutul deputatului

Pe această pagină

Secțiunea 1 — Imunitate parlamentară

Articolul 222

Deputații au imunitate parlamentară, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituția României, republicată, de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiția validării și a depunerii jurământului de credință față de țară și popor.

Articolul 223

Potrivit art. 72 din Constituția României, republicată, deputații nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Articolul 224

(1) În temeiul art. 72 din Constituția României, republicată, deputații pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului se adresează de către ministrul justiției președintelui Camerei Deputaților, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituția României, republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt și în drept.

(3) Președintele Camerei Deputaților aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile.

(4) Raportul va cuprinde toate argumentele, atât în favoarea aprobării cererii, cât și pe cele împotriva aprobării acesteia. Argumentele în favoarea aprobării cererii sunt cele formulate de deputați, precum și cele cuprinse în cererea ministrului de justiție. Argumentele împotriva aprobării cererii sunt cele formulate de deputați, precum și cele formulate de deputatul în cauză și de apărătorii acestuia. Toate argumentele vor fi raportate la îndeplinirea criteriilor și liniilor directoare pentru ridicarea imunității parlamentare cuprinse în capitolul V din „Raportul Comisiei de la Veneția privind scopul și ridicarea imunității parlamentare CDL-AD (2014)011“.

(5) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.

(6) Proiectul de hotărâre privind aprobarea cererii ministrului justiției se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

(7) La dezbaterea în plen vor lua cuvântul președintele comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea de reținere, arestare sau percheziție și, la cerere, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

(8) Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiției, întocmită de Comisia juridică, de disciplină și imunități, se adoptă cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Aceasta se comunică de îndată ministrului justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care Camera Deputaților nu hotărăște să aprobe cererea ministrului justiției, acestuia i se va comunica în scris acest fapt de către președintele Camerei, iar procedura parlamentară se încheie.

Articolul 225

(1) În caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut și supus percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Deputaților asupra reținerii și percheziției. În cazul în care Camera Deputaților constată că nu există temei pentru reținere, va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Hotărârea de revocare a reținerii se execută de îndată de către ministrul justiției.

(2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera Deputaților va fi convocată de urgență de către președintele acesteia la cererea Biroului permanent. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 226

Toate cererile privind ridicarea imunității parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

Articolul 227

Deputații pot fi chemați în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informații de care au luat cunoștință în exercitarea mandatului și care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, și cu informarea Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Secțiunea a 2-a — Incompatibilități, conflicte de interese și interdicții

A. Incompatibilități

Articolul 228

Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului, precum și cu alte funcții stabilite prin lege.

Articolul 229

Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de Președinte al României, cu cea de senator și cu cea de membru în Parlamentul European.

Articolul 230

(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile și activitățile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică reprezentanților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru care este prevăzută interdicția de a face parte din partide politice în statutul propriu.

Articolul 231

Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 232

(1) Deputatul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei Deputaților cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Demisia deputatului se aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților.

(2) Deputatul care nu și-a exprimat opțiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților sesizează Comisia juridică, de disciplină și imunități în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia solicită punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, care îl va informa pe deputatul în cauză și va supune în prima ședință a plenului Camerei un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate și de încetare a mandatului.

(3) Deputatul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților această situație, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Deputatul se poate adresa Biroului permanent al Camerei Deputaților, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților înaintează solicitarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existența unei stări de incompatibilitate, deputatul are obligația ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat și funcția sau funcțiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

(6) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unei incompatibilități a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților o înștiințează de urgență pe persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.

Articolul 233*)

*) Denumirile sunt modificate potrivit dispozițiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015.

A se vedea și prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare.

Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport.

B. Conflictul de interese

Articolul 234

(1) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unui conflict de interese a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților înștiințează de urgență persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.

(2) Deputatul poate contesta raportul la instanța de contencios administrativ în termen de 15 de zile de la data luării la cunoștință a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate. Luarea la cunoștință se face prin comunicarea raportului Agenției Naționale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de către președintele de ședință în plenul Camerei Deputaților.

(3) Deputatul aflat în conflict de interese se sancționează disciplinar potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

C. Interdicții

Articolul 235

Este interzisă folosirea numelui însoțit de calitatea de deputat în orice acțiune publicitară privitoare la orice societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.

Articolul 236

Deputații membri ai Guvernului nu pot deține funcții în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegațiile Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter internațional și nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.

Secțiunea a 3-a — Exercitarea mandatului de deputat

Articolul 237

(1) Deputații, reprezentanți ai poporului, își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleși. Deputații sunt obligați, prin comportamentul lor, să păstreze demnitatea Parlamentului, să respecte valorile și principiile definite în Constituție, în Statutul deputaților și al senatorilor, în Codul de conduită al deputaților și senatorilor, precum și în regulamentele interne. Comportamentul deputaților este caracterizat de respect reciproc și nu trebuie să compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, menținerea securității și a ordinii interne.

(2) În dezbaterile parlamentare, deputații sunt obligați să se supună normelor de conduită, de curtoazie și de disciplină parlamentară, să nu comită fapte care împiedică sau stânjenesc activitatea altor parlamentari, să nu folosească sau să afișeze expresii provocatoare, injurioase, ofensatoare, discriminatorii sau calomnioase.

Articolul 238

Deputații intră în exercițiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaților, sub condiția validării și a depunerii jurământului de credință față de țară și popor.

Articolul 239

(1) După validarea mandatelor, deputaților li se eliberează legitimația de membru al Camerei Deputaților, semnată de președintele acesteia.

(2) Deputații primesc un însemn distinctiv al calității lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.

(3) În cazul deteriorării sau pierderii legitimației, deputatul va solicita în scris președintelui Camerei Deputaților eliberarea unei noi legitimații. Legitimația deteriorată se anexează cererii, iar în cazul pierderii sau furtului legitimației se va anexa cererii o declarație pe propria răspundere. În cazul deteriorării sau pierderii însemnului distinctiv al calității de deputat se va elibera, contra cost, un nou însemn.

(4) După expirarea mandatului, deputații pot păstra legitimația și însemnul distinctiv, dar nu au dreptul să poarte respectivul însemn.

(5) Modelul însemnului se stabilește de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecționarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputaților.

Articolul 240

Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Articolul 241

(1) În cazul în care deputatul și-a depus demisia, președintele, în prima ședință publică a plenului Camerei Deputaților, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie și, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în ședința de plen pentru a răspunde, președintele ia act de demisie și supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat.

(2) Dacă demisia a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni și nu mai sunt organizate ședințe ale plenului sau în timpul vacanței parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data menționată în cuprinsul cererii de demisie. Deputații pot să își retragă demisia prin cerere scrisă, adresată președintelui Camerei Deputaților până la data ședinței prevăzute la alin. (1). Cererea trebuie să conțină legalizarea de semnătură dată în fața notarului sau atestarea identității părților realizată de avocat.

Articolul 242

Proiectele de hotărâri privind vacantarea locului de deputat se întocmesc de către Comisia juridică, de disciplină și imunități. Hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 243

Mandatul de deputat se prelungește de drept în cazul în care mandatul Camerei Deputaților se prelungește de drept, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată.

Articolul 244

Deputații care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizația și diurna de deplasare de la autoritățile la care își desfășoară activitatea.

Articolul 245

Reținerile din indemnizația lunară a deputatului în temeiul art. 53, art. 246 alin. (8) și art. 253 alin. (2) se aprobă de Biroul permanent pe baza examinării lunare a situației prezenței deputaților la lucrările Camerei Deputaților.

Secțiunea a 4-a — Absențe și concedii

Articolul 246

(1) Niciun deputat nu poate lipsi de la ședințele Camerei sau ale comisiei din care face parte, indiferent dacă acestea se desfășoară fizic sau la distanță prin mijloace electronice. În zilele în care deputații își desfășoară activitatea în cadrul grupurilor parlamentare, listele de prezență se semnează la grupurile parlamentare. Prezența membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților și a liderilor de grup se consemnează în stenogramele ședințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților. În situația în care deputatul este prezent la lucrările comisiei prin mijloace electronice, prezența se constată în cadrul ședinței și este consemnată în procesul-verbal, fără a fi necesară semnătura olografă a deputaților pe procesul-verbal.

(2) Deputatul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei Deputaților pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.

(3) În situația în care deputatul absentează de la lucrările Camerei Deputaților din cauza apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.

(4) Deputații, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților ori la invitația Guvernului sau a Președintelui României, pot participa la desfășurarea altor acțiuni parlamentare.

(5) Sunt considerați absenți motivați deputații:

a) care sunt membri ai Guvernului;

b) care au primit din partea Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților o însărcinare care îi reține în afara lucrărilor acesteia;

c) care au primit aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților să participe la diverse activități la care au fost invitați să participe;

d) care sunt în concediu medical;

e) care au obținut un concediu plătit de cel mult 8 zile pe sesiune;

f) care au obținut motivarea absențelor în condițiile alin. (2) și (3).

(6) Motivarea absențelor trebuie făcută în cel mult 30 de zile de la comunicarea acestora la grupul parlamentar din care face parte deputatul.

(7) Deputații pot obține concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu aprobarea președintelui Camerei pentru cel mult 4 zile și cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru cele de peste 4 zile. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților concedii fără plată.

(8) Deputații care nu au participat la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților în cadrul programului și ordinii de zi aprobate pentru ziua respectivă și nici nu au obținut o motivare a absenței sunt considerați absenți nemotivați și li se reține 5% din indemnizația brută.

(la 26-03-2025, Alineatul (8) , Articolul 246 , Sectiunea a 4-a , Capitolul V a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 26 din 26 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 26 martie 2025 )

(9) Prezența deputaților, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaților este obligatorie la deschiderea și încheierea sesiunilor, la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi și a propunerilor legislative din sfera lor de competență, la desfășurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor și răspunsurilor la întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund, la prezentarea rapoartelor și declarațiilor politice ale prim-ministrului.

(10) Prin excepție de la prevederile alin. (1), la lucrările comisiilor care au pe ordinea de zi activitatea parlamentară de documentare și consultare, prezența deputaților nu este obligatorie. Dacă deputatul desfășoară această activitate la sediul Camerei Deputaților, acesta se înregistrează pe lista de prezență.

Articolul 247

Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârșite de deputați dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni:

a) încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle deputaților prevăzute de Constituție și de legile în vigoare;

b) nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului;

c) exercitarea abuzivă a mandatului de deputat;

d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în ședințele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar;

e) nerezolvarea conflictului de interese;

f) perturbarea activității parlamentare prin nerespectarea normelor de conduită, de curtoazie și de disciplină parlamentară;

g) blocarea activității parlamentare.

Articolul 248

Este interzisă participarea la desfășurarea unui banner în sala de ședințe în plen sau în sălile comisiilor Camerei Deputaților, înregistrarea sau transmiterea în direct a ședințelor Camerei Deputaților, Biroului permanent, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare sau comisiilor, utilizarea violenței fizice sau a violenței verbale constând în țipete, injurii, amenințări, invective sau calomnie la adresa unui alt deputat sau a oricărei persoane prezente la activitățile parlamentare.

Secțiunea a 5-a — Sancțiuni

Articolul 249

(1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancțiuni:

a) atenționare verbală;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvântului;

d) îndepărtarea din sală pe durata ședinței;

e) avertismentul scris;

f) diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislației privind conflictul de interese;

g) diminuarea indemnizației cu până la 50% pe o perioadă de maximum 6 luni pentru nerespectarea prevederilor art. 130 alin. (2) sau ale art. 248;

h) reducerea duratei luării de cuvânt la cel mult 10 secunde/intervenție pe o perioadă de maximum 3 luni în cadrul ședințelor Camerei Deputaților, începând cu ziua aplicării sancțiunii disciplinare pentru săvârșirea abaterii prevăzute la art. 160 alin. (6) teza a II-a;

i) retragerea și punerea la dispoziția secretarului general al Camerei Deputaților pe o perioadă de maximum 6 luni a personalului angajat și a autoturismelor repartizate grupului parlamentar care prin acțiunile sale pune în pericol buna funcționare și siguranța autorității publice, a demnitarilor sau angajaților acesteia în incinta Camerei Deputaților.

(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către președintele de ședință, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e-i) de către Biroul permanent al Camerei Deputaților la propunerea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Sancțiunile aplicate se afișează în mod vizibil pe site-ul Camerei Deputaților pe întreaga durată a legislaturii.

(3) Abaterile care implică aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e)-i) se constată de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, la solicitarea președintelui Camerei Deputaților ori la sesizarea președintelui de ședință, a unui grup parlamentar sau a unui deputat. Sesizarea se adresează președintelui Camerei Deputaților în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârșirii faptei.

(4) În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități întocmește un raport prin care constată faptul că raportul Agenției Naționale de Integritate cu privire la existența conflictului de interese este definitiv.

(5) Comisia juridică, de disciplină și imunități soluționează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți, în ședință secretă, și se înaintează de îndată Biroului permanent al Camerei Deputaților, care în termen de 3 zile lucrătoare îl prezintă plenului Camerei Deputaților.

Articolul 250

La prima abatere de la regulament, președintele de ședință al Camerei Deputaților îl atenționează verbal pe deputatul în culpă și îl invită să respecte regulamentul.

Articolul 251

(1) Deputații care vor continua să se abată de la regulament, precum și cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispozițiile regulamentului vor fi chemați la ordine.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma ședinței.

Articolul 252

(1) Înainte de a chema la ordine un deputat, președintele de ședință al Camerei Deputaților îl invită să își retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii.

(2) Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președintele de ședință ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică.

Articolul 253

(1) În cazul unor abateri grave, săvârșite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate aplica una dintre sancțiunile prevăzute la art. 249 alin. (1) lit. e) și f), pe baza raportului întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

(2) În cazul constatării conflictului de interese se aplică sancțiunea prevăzută la art. 249 alin. (1) lit. f).

(3) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Articolul 254

(1) Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor, președinții de ședință ale acestora pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 249 alin. (1) lit. a)-d).

(2) În cazul în care un deputat tulbură ședința comisiei sau săvârșește abateri grave, președintele de ședință îl atenționează verbal pe deputatul în culpă și îl invită să respecte regulamentul. Dacă deputatul continuă să se abată de la regulament, președintele de ședință suspendă ședința și dispune eliminarea acestuia din sală. Secretarul general asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul personalului din cadrul Direcției Afaceri Interne a Camerei Deputaților. Președintele de ședință al comisiei solicită vicepreședintelui Camerei Deputaților în responsabilitatea căruia se află comisia respectivă să urmărească aplicarea sancțiunilor prevăzute de Regulament.

Articolul 255

Sancțiunile aplicate de Camera Deputaților se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, și pe site-ul Camerei Deputaților.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.