(1) În înțelesul prezentei norme, termenii de mai jos au următoarele semnificații:
1. Aliniament - porțiune de LEA compusă dintr-una sau mai multe deschideri, în care linia își menține direcția (figura 1);
2. Ampriza drumului - suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și alte lucrări de artă;
3. Analiză de risc - documentație tehnico-economică de analiză a impactului nerespectării condițiilor de coexistență reglementate, elaborată de către un expert tehnic de calitate și extrajudiciar în domeniul instalațiilor electrice tehnologice, autorizat de ANRE, sau de un expert calificat în prevenirea-reducerea riscurilor tehnologice, în scopul determinării factorilor de risc și a riscului de expunere la orice accidente potențiale, respectiv la poluare a persoanelor, bunurilor și echipamentelor, precum și pentru stabilirea măsurilor și costurilor necesare pentru îndepărtarea consecințelor cauzate de un anumit factor de risc potențial, a gradului de răspundere materială a fiecărei părți, respectiv pentru identificarea măsurilor de diminuare a costurilor aferente consecințelor cauzate de un anumit factor de risc;
(la 09-01-2024, Punctul 3., Alineatul (1), Articolul 7, Sectiunea a 3-a, Capitolul I a fost modificat de Punctul 2., Articolul I din ORDINUL nr. 106 din 13 decembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 15 din 9 ianuarie 2024 )
4. Apropierea LEA de un obiect oarecare - situație de vecinătate în care LEA nu încrucișează obiectul respectiv;
5. Armături (Accesorii) - dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează și se montează conductoare, izolatoare și alte accesorii ale LEA;
6. Armături de protecție - dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor și a suprafețelor izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apărea datorită unor supratensiuni, precum și de reducere a perturbațiilor electromagnetice și de uniformizare a câmpului electric în lungul lanțului de izolatoare;
7. Cablu purtător - cablu care susține firul de contact la o suspensie catenară;
8. Canal de derivație - canal prin care se abate parțial sau integral un debit de apă;
9. Capacitate energetică - instalațiile de producere a energiei electrice și/sau energiei termice în cogenerare, rețele electrice și alte echipamente electroenergetice, inclusiv construcțiile, instalațiile, amenajările aferente unor capacități energetice, cuprinse în incinta acesteia sau exterioare ei;
10. Categorie de pericol de incendiu aferente unei construcții de producție și depozitare - noțiune prin care se caracterizează riscul de incendiu al unei încăperi, compartiment sau construcție de producție și/sau depozitare, în funcție de proprietățile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate; conform Normativului de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P 118/99, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 27/1999 se definesc cinci categorii de pericol de incendiu, după caracteristicile substanțelor și ale materialelor utilizate, prelucrate sau manipulate care determină încadrarea:
a) Categoria A: substanțe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa ori cu alte substanțe sau materiale; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive de la A și B (risc foarte mare de incendiu) până la E (risc mic de incendiu);
b) Categoria B: lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28°C - 100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive;
c) Categoria C: substanțe și materiale combustibile solide; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C;
d) Categoria D: substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei; substanțe solide, lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil;
e) Categoria E: substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%) astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
11. Cazuri excepționale sau obligate - cazuri în care, din considerente tehnico-economice, nu se pot aplica prevederile normei; pentru aceste cazuri stabilirea distanțelor de siguranță și a măsurilor de siguranță și protecție se va face pe baza unei analize de risc;
12. Centrală eoliană - centrală electrică cuprinzând una sau mai multe instalații de producere a energiei electrice prin conversia energiei primare a vântului;
13. Centrală fotovoltaică - centrală electrică cuprinzând una sau mai multe instalații de producere a energiei electrice prin conversia directă a energiei solare, prin intermediul dispozitivelor statice pentru transformarea radiației solare în energie electrică sau prin conversia indirectă a acesteia, respectiv prin conversia în energie termică a undelor solare sau prin reflectarea și focalizarea căldurii cu ajutorul colectoarelor solare;
14. Circuit al unei LEA - ansamblu de conductoare active, care constituie o cale independentă de vehiculare a energiei electrice și poate fi trifazat, bifazat sau monofazat;
15. Clasă de risc seismic - noțiune ce caracterizează o construcție aflată pe un amplasament, din punct de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure caracteristice acelui amplasament; din punct de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure caracteristice acelui amplasament, se definesc 4 clase de risc seismic:
a) Clasa Rs I corespunde construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la cutremure, având intensitatea corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);
b) Clasa Rs II corespunde construcțiilor la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore la incidența cutremurului de proiectare;
c) Clasa Rs III corespunde construcțiilor la care sunt așteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante;
d) Clasa Rs IV corespunde construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui corespunzător construcțiilor noi, proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare;
16. Clasă de periculozitate a materialelor și a substanțelor depozitate - noțiune ce caracterizează aportul materialelor depozitate într-o încăpere la apariția și dezvoltarea unui incendiu, precum și sensibilitatea acestora la efectul unui incendiu; se definesc 5 clase de periculozitate:
a) Clasa P1, fără periculozitate; cuprinde, de exemplu, materiale incombustibile care nu pot da naștere la reacții periculoase (produse fără ambalaje - minereuri, produse și piese metalice, fructe, legume, carne);
b) Clasa P2, cu periculozitate redusă; cuprinde, de exemplu materiale și obiecte care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere, sau materiale incombustibile în ambalaje combustibile;
c) Clasa P3, cu periculozitate medie; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 și P2 ambalate în cutii de carton, materiale cu combustibilitate medie, lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100°C, în ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton, etc;
d) Clasa P4, cu periculozitate mare; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 - P3 în ambalaje din material plastic spongios, materiale combustibile cu viteză mare de ardere, materiale și produse care sub efectul temperaturii degajă calități importante de gaze corozive, lichide combustibile din clasa P3 în ambalaje combustibile etc;
e) Clasa P5, cu periculozitate deosebit de mare; cuprinde, de exemplu, materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatura normală, materiale care la contactul cu alte materiale pot da naștere la reacții explozive, materiale susceptibile să se autoaprindă, materiale care sub efectul căldurii degajă cantități mari de gaze combustibile sau toxice, recipiente cu gaze comprimate, etc.;
17. Cleme - dispozitive care se află în contact direct cu calea de curent și permit executarea legăturilor electrice;
18. Conductoare ale LEA - funii metalice întinse liber între punctele de prindere la stâlpi sau alte construcții speciale aparținând LEA, indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune;
19. Conductoare active - conductoare care servesc drept căi de curent pentru transportul sau distribuția energiei electrice, putând fi unice pe fază sau ansambluri de două sau mai multe pe fază, caz în care se numesc fasciculare; Conductoarele active pot fi neizolate, preizolate, izolate sau torsadate;
20. Conductoare preizolate - conductoare înconjurate de un înveliș de polietilenă reticulată utilizat pentru rețele electrice de medie tensiune, acolo unde este necesară reducerea distanței dintre faze și acolo unde se dorește eliminarea defectelor datorate căderii accidentale a vegetației pe rețele;
21. Conductoare de protecție - conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de trăsnet;
22. Conductoare izolate - conductoare înconjurate de un înveliș de material izolant pentru protecția contactelor permanente cu alte conductoare izolate și/sau părți legate la pământ;
23. Conductoare torsadate - conductoare izolate răsucite împreună (fascicule de conductoare izolate);
24. Conductor auxiliar - conductor prin intermediul căruia se realizează prinderea conductorului de fază de gâtul sau în canalul izolatorului suport cu cap rotund, funcție de varianta sa constructivă. Prinderea acestui conductor de conductorul de fază, de o parte și de alta a izolatorului suport, se realizează prin intermediul clemelor;
25. Coordonare a izolației - alegere a rigidității dielectrice a echipamentului în raport cu tensiunile care pot apărea în rețeaua pentru care este destinat echipamentul, luând în considerare caracteristicile mijloacelor de protecție disponibile cu scopul reducerii la nivel acceptabil, din punct de vedere economic și al exploatării, al posibilității ca solicitările dielectrice rezultate, aplicate echipamentului, să provoace deteriorarea izolației acestuia sau să afecteze continuitatea de funcționare;
26. Culoar de trecere (de funcționare) a liniei electrice aeriene - suprafață terestră situată de-a lungul LEA și spațiul aerian de deasupra sa, în care se impun restricții și interdicții din punctul de vedere al coexistenței liniei cu elementele naturale, obiecte, construcții, instalații; culoarul de trecere coincide cu zona de protecție și zona de siguranță a liniei;
(la 09-01-2024, Punctul 26., Alineatul (1), Articolul 7, Sectiunea a 3-a, Capitolul I a fost modificat de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 106 din 13 decembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 15 din 9 ianuarie 2024 )
27. Culoar de exploatare al LEA - fâșie de teren neamenajată, situată în lungul traseului liniei, între drumurile de acces permanente existente în zonă, permițând accesul pedestru al personalului de exploatare;
28. Culoar de lucru al LEA - fâșie de teren care poate fi ocupată temporar, situată de regulă de-a lungul axului liniei, cuprinsă între platformele de montaj, necesară montării conductoarelor, accesului utilajelor și transportului materialelor de montaj;
29. Denivelare, h(i) - distanță măsurată pe verticală între punctele de prindere ale conductorului la doi stâlpi consecutivi (Figura nr. 1);
30. Deschidere, a(i) - distanță măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi consecutivi (Figura 1);
31. Deschidere nominală, a(n) - deschidere convențională, la care punctele de prindere a conductoarelor se găsesc în același plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil, rezultată ca o valoare optimă din calculele tehnico-economice;
Deschiderii nominale îi corespunde înălțimea normală (nominală) a stâlpilor (Figura nr. 1).
32. Deschidere virtuală, a(h), a unei deschideri denivelate - distanță la locul în care orizontala dusă printr-unul din punctele de prindere a conductorului intersectează curba reală a conductorului sau prelungirea ei, după cum punctul considerat este inferior sau superior punctului de prindere al conductorului la stâlpul adiacent (Figura nr. 1);
33. Deschidere la încărcări din vânt, a(v) - semisumă a deschiderilor reale adiacente unui stâlp, de care depind încărcările orizontale care acționează asupra stâlpului, provenite din presiunea vântului pe conductoare (Figura nr. 1);
34. Deschidere la încărcări verticale, semisumă a deschiderilor virtuale adiacente unui stâlp, de care depind încărcările verticale care acționează asupra stâlpului, provenite din greutatea conductoarelor (Figura nr. 1);
35. Deschideri de dimensionare a stâlpilor - deschideri la încărcări din vânt, a(v), și la încărcări verticale, a(g), adaptate la dimensionarea stâlpilor;
36. Deschidere la distanța între faze, a(f) - deschidere reală între doi stâlpi consecutivi în care se realizează o săgeata a conductorului maxim permisă de distanța minimă existentă pe stâlp între conductoarele diferitelor faze sau între acestea și conductoarele de protecție. De regulă, a(f) = (1,2 ... 1,3) . a(n);
37. Distanță de protecție - distanța minimă care delimitează zona de protecție a capacității energetice, măsurată, în proiecție orizontală și/sau verticală, de la limita sa exterioară, de o parte și de alta sau împrejurul acesteia;
38. Distanță de siguranță - distanța minimă care delimitează zona de siguranță a capacității energetice, măsurată în proiecție orizontală și/sau verticală între limita exterioară a acesteia, de o parte și de alta sau împrejurul acesteia și punctul cel mai apropiat al unei instalații sau construcții; distanța de siguranță cuprinde și distanța de protecție;
39. Drum de acces - fâșie de teren cu lățimea de 4 m care se ocupă temporar pentru accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru al LEA;
40. Echipament al LEA - ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme și armături, montat pe stâlpii LEA;
41. Front de retenție - parte a nodului hidrotehnic a cărei construcție realizează acumularea;
42. Fundații ale stâlpilor - elemente de construcție cu ajutorul cărora se fixează în sol stâlpii, inclusiv ancorele acestora;
43. Grad de rezistență la foc a unei construcții - capacitate globală a construcției sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinația sau funcțiunea acestuia; condițiile minime pentru încadrarea construcțiilor în grade de rezistență la foc sunt prevăzute în Normativul de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P 118/99;
44. Instalații de legare la pământ ale LEA - instalații care stabilesc în mod voit legătura cu pământul a elementelor bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din căile de curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune;
45. Instalații de legare la pământ ale obiectivelor - instalații care realizează legarea la pământ a elementelor bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din căile de curent, precum și a obiectivelor din culoarul LEA, în scopul asigurării protecției persoanelor și bunurilor;
46. Izolatoare - elemente componente ale LEA cu ajutorul cărora se realizează izolarea părților aflate sub tensiune între ele și față de părțile legate la pământ;
47. Înaltă tensiune - tensiune a cărei valoare efectivă nominală este U(n) > 35 kV (în România, 110 kV, 220 kV, 400 kV și 750 kV);
(la 09-01-2024, Punctul 47., Alineatul (1), Articolul 7, Sectiunea a 3-a, Capitolul I a fost modificat de Punctul 4., Articolul I din ORDINUL nr. 106 din 13 decembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 15 din 9 ianuarie 2024 )
48. Încărcări normate - valori extreme ale încărcărilor (maxime sau minime probabile), definite statistic, realizabile cu o anumită probabilitate (95 % ÷ 97,5 %);
49. Încrucișare a LEA cu un obiect oarecare - situație în care, în proiecție orizontală, cel puțin unul dintre conductoarele LEA, în poziție normală sau deviată, se intersectează cu obiectul respectiv;
50. Joasă tensiune - tensiune care are valoarea efectivă nominală U(n) ≤ 1 kv( în România, 400 V);
51. Legătură dublă de susținere - legătură a conductorului de fază la stâlpii de susținere sau de întindere ai unei LEA cu izolatoare suport, realizată cu ajutorul a două izolatoare, pe unul dintre izolatoare executându-se legătura principală a conductorului, care preia efortul din conductor în regimul normal de funcționare a liniei, iar pe celălalt izolator efectuându-se legătura care este pregătită să intervină în cazul deteriorării legăturii principale (legătura de rezervă);
52. Legătură principală - parte componentă a unei legături duble de susținere realizată pe conductorul de fază, utilizând un izolator suport; la izolatoarele suport cu cap rotund, prinderea conductorului de fază de gâtul sau în canalul din partea superioară a izolatorului se realizează prin intermediul unui conductor auxiliar; la izolatoarele suport cu clemă, prinderea conductorului de fază de izolator se realizează prin intermediul clemei;
53. Legătură de rezervă - parte componentă a unei legături duble de susținere, realizată în paralel cu legătura principală, utilizând un izolator suport cu cap rotund, cu scopul dublării legăturii principale și reținerii conductorului de fază, în cazul deteriorării legăturii principale;
54. Legătură simplă de susținere - legătură a conductorului de fază la stâlpii de susținere sau de întindere ai unei LEA executată cu ajutorul unui izolator suport; la izolatoarele suport cu cap rotund, prinderea conductorului de fază de gâtul sau în canalul din partea superioară a izolatorului se realizează prin intermediul unui conductor auxiliar; la izolatoarele suport cu clemă, prinderea conductorului de fază de izolator se realizează prin intermediul clemei;
55. Legătură de siguranță - legătură auxiliară a conductorului de fază la un stâlp de susținere cu izolatoare suport, executată cu ajutorul unei bucăți de conductor dispusă la nivelul gâtului izolatorului, pe partea dinspre stâlp și fixat mecanic de conductor, de o parte și de alta a izolatorului de susținere, pentru împiedicarea căderii conductorului pe sol în cazul ruperii legăturii de susținere;
56. Linie electrică aeriană (LEA) - instalație montată în aer liber care servește la transportul și distribuția energiei electrice fiind alcătuită din conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundații și instalații de legare la pământ; din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit, dublu circuit sau multiplu circuit;
57. Medie tensiune - tensiune care are valoarea efectivă nominală cuprinsă între 1 kV < U(n) ≤ 35 kV (în România, 6 kV, 10 kV și 20 kV);
58. Măsuri de protecție - toate măsurile care se iau la LEA pentru funcționarea, atât în regim normal, cât și în regim de avarie, în condițiile impuse de prezenta normă;
59. Măsuri de siguranță - măsurile care se iau atât la LEA, cât și la elementele învecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acțiunea agenților chimici, căderi de copaci, alunecări de teren, schimbări de cursuri de apă etc.), iar pe de altă parte protejarea instalațiilor, construcțiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum și a oamenilor și animalelor care pot veni în contact cu părțile puse în mod accidental sub tensiune;
60. Mediu cu pericol de explozie - spațiu în care se manipulează sau se vehiculează produse explozive, definit conform Normativului pentru proiectarea, executarea, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 176/2005, cu modificările și completările ulterioare;
61. Nivel de izolație mărit - creșterea nivelului de izolație a liniei față de nivelul normal de izolație;
62. Panou de întindere - porțiune de LEA compusă din una sau mai multe deschideri, cuprinsă între doi stâlpi de întindere consecutivi (Figura nr. 1);
63. Părți ale construcției LEA - elemente care susțin deasupra solului echipamentele LEA și cuprind: stâlpi, fundații și alte construcții speciale;
64. Perimetrul construibil al localităților - delimitare a teritoriului localității pe criterii de sistematizare, cuprinzând suprafețele de teren necesare pentru construcții de locuințe, clădiri social-culturale, obiective industriale, construcții agrozootehnice, străzi, spații plantate și de odihnă și pentru construcții și amenajări tehnico-edilitare necesare asigurării funcțiilor economice și sociale ale localităților;
65. Platformă de lucru a LEA - suprafață de teren în jurul stâlpilor necesară pentru execuția de lucrări noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenanță a LEA;
66. Porțiuni speciale de traseu - acele porțiuni din traseul liniei, în care apare coexistența LEA cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalațiile, construcțiile etc., situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia se încrucișează; față de acestea, linia trebuie realizată, astfel încât să se asigure, pe de o parte, buna funcționare a liniei, iar pe de altă parte, condițiile necesare existenței și funcționării în bune condiții a elementelor afectate de prezența liniei;
67. Priză naturală de pământ a LEA - priză de pământ constituită din elemente conductoare ale unor construcții sau instalații destinate diferitelor scopuri, aflate în contact permanent cu solul, și care pot fi folosite în același timp pentru trecerea curentului de defect, dacă elementele conductoare sunt legate electric direct între și la părțile metalice ale LEA;
68. Priză artificială de pământ - priză de pământ ale cărei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect spre sol;
69. Priză artificială de pământ pentru dirijarea distribuției potențialelor - priză artificială de pământ suplimentară, destinată micșorării valorilor Ua și Upas, având cel puțin un electrod orizontal sub formă de contur închis în jurul stâlpului. Această priză contribuie și la micșorarea rezistenței de dispersie a prizei de pământ rezultante (priza naturală + priza artificială);
70. Protecție mărită - adoptarea unor măsuri suplimentare de protecție la LEA, în vederea creșterii gradului de siguranță mecanică în funcționare în porțiunile speciale de traseu;
71. Regim normal de funcționare a unei LEA - regim în care LEA și elementele sale componente se găsesc în stare de funcționare, fără a fi afectate prin ruperi, deformări etc.;
72. Regim de avarie a unei LEA - regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme și armături, ruperea sau pierderea stabilității stâlpilor sau a fundațiilor etc., urmate în general de întreruperea funcționării liniei; Regimul de avarie a unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care izolatoarele și lanțurile de izolatoare, stâlpii și fundațiile LEA sunt solicitate în mod diferit față de regimul normal de funcționare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor;
73. Rețea electrică - ansamblul de linii, inclusiv elementele de susținere și de protecție a acestora, stațiile electrice și alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator; rețeaua electrică poate fi rețea de transport sau rețea de distribuție;
74. Risc - termenul care exprimă posibilitatea de a se întâmpla un eveniment specific nedorit cu consecințe severe;
75. Riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane - posibila periclitare a unei capacități energetice ca urmare a unor activități umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrișări, producerea de surpări din cauza unor escavări, etc.;
76. Riscuri naturale - posibila periclitare a unei capacități energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanșe de zăpadă sau datorită unor particularități ale terenului pe care aceasta este construită: terenuri instabile, zonă mlăștinoasă, zonă cu ape subterane, etc.;
77. Riscuri pentru siguranța persoanelor și a bunurilor din apropierea capacității energetice - posibila periclitare a persoanelor și a bunurilor din apropierea unei capacități energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcționale, de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiații, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenușă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea și/sau proiectarea la distanță a unor părți de construcții sau instalații, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcții hidrotehnice;
78. Riscuri tehnologice - posibila periclitare a unei capacități energetice determinată de procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozie, radiații sau poluare peste limitele admise;
79. Ruperea conductoarelor într-o deschidere vecină - cazuri în care ruperile de conductoare afectează distanțele electrice în deschiderile vecine;
80. Săgeata a unui conductor într-un anumit punct - distanță măsurată pe verticală între punctul respectiv de pe curba conductorului și dreapta care unește cele două puncte de suspensie ale conductorului; când suspensia se realizează prin intermediul unor lanțuri de întindere, punctele de suspensie se consideră la prinderea lanțurilor de elementele stâlpilor. În funcție de condițiile climato-meteorologice existente la un moment dat, săgeata conductorului într-un anumit punct poate avea diferite valori (de exemplu: maximă, minimă, medie). Cea mai mare săgeata a conductorului poate fi considerată practic la mijlocul deschiderii în cazul în care terenul este plat și punctele de prindere ale izolatoarelor sunt la aceeași înălțime. În cazul terenului denivelat când punctele de prindere sunt la altitudini diferite săgeata care dă gabaritul liniei față de sol se deplasează spre stâlpul de la altitudinea mai mică;
81. Stâlp LEA - construcție din metal, beton armat, lemn sau alte materiale, care susține echipamentul LEA deasupra solului;
82. Suprafață a fundației stâlpului LEA - suprafață de teren determinată de figura geometrică rezultată din perimetrarea fundației stâlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor;
83. Tensiune nominală a unei linii, U(n) - valoare efectivă a tensiunii între faze, prin care este definită linia și la care se referă unele caracteristici de funcționare ale acesteia;
84. Terenuri accidentate - terenurile accesibile numai circulației pedestre sau total inaccesibile (stânci abrupte, faleze);
85. Terenuri normale - terenurile în afara zonelor locuite, accesibile fie transporturilor și mașinilor agricole (exceptând drumurile), fie numai circulației pedestre;
86. Tracțiune în conductor, T - forța care ia naștere în conductor în diferite stări de funcționare;
87. Traversarea unei LEA peste un obiectiv - situația în care conductorul LEA, în poziție normală sau la deviația maximă, se găsește deasupra perimetrului obiectivului. Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu un obiectiv sunt considerate apropieri;
88. Traversare și subtraversare - încrucișări în care linia electrică trece pe deasupra, respectiv pe sub obiectul încrucișat;
89. Zonă a drumului - porțiune a amprizei drumului, plus câte două fâșii laterale, de fiecare parte a ei, denumite zone de siguranță, respectiv de protecție (figura 4 din anexa nr. 6). Lățimea zonei drumului se stabilește prin planurile de situație sau proiectele de construcție, modernizare și modificare a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege;
90. Zonă de protecție aferentă capacității energetice - zona adiacentă capacității energetice, extinsă în spațiu, în care se introduc interdicții privind accesul persoanelor și regimul construcțiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea energetică și pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare și mentenanță;
(la 09-01-2024, Punctul 90., Alineatul (1), Articolul 7, Sectiunea a 3-a, Capitolul I a fost modificat de Punctul 5., Articolul I din ORDINUL nr. 106 din 13 decembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 15 din 9 ianuarie 2024 )
91. Zonă de siguranță aferentă capacității energetice - zona adiacentă capacității energetice, extinsă în spațiu, în care se instituie restricții și interdicții, în scopul asigurării funcționării normale și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului; zona de siguranță cuprinde și zona de protecție;
92. Zonă de siguranță comună - zona unde pot coexista mai multe obiective care nu impietează unul asupra celuilalt nici în ceea ce privește siguranța în funcționare și nici privitor la exploatarea și mentenanța acestora;
93. Zone cu circulație frecventă - zone situate:
– în interiorul perimetrului construibil ai localităților;
– în curțile locuințelor din afara perimetrului construibil al localităților;
– în unitățile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate în afara localităților, inclusiv o porțiune de 15 m de la gardul unității, mai puțin obiectivele energetice (stații, centrale);
– în afara localităților unde pot apărea frecvent aglomerări de persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement și turism, popasuri, campinguri, stații ale unităților de transport în comun etc.
Nu se consideră zone cu circulație frecventă incintele îngrădite unde are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum și zonele din apropierea drumurilor și șoselelor din afara localităților;
94. Zone cu circulație redusă - zone care nu se încadrează în categoriile celor cu circulație frecventă.