NORMA din 19 mai 2000

────────────────────

──────

1.1. Livrarea de bunuri mobile constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acționează în numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operațiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societății comerciale.

Gazele, energia electrica și termica și altele similare sunt considerate bunuri mobile corporale.

1.2. Intrările și ieșirile de produse pentru constituirea și reimprospatarea rezervelor naționale materiale și/sau de mobilizare nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată la contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată și mandatați în acest scop. Bunurile respective intră în sfera taxei pe valoarea adăugată la scoaterea din regimul menționat mai sus și la livrarea către alți beneficiari.

1.3. Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înțelege orice activitate desfășurată de un contribuabil, care nu constituie livrare de bunuri mobile sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

Astfel de activități pot avea ca obiect:

─────────────────────

──────

1.4. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind transferul proprietății bunurilor imobile, indiferent de forma juridică prin care se realizează.

În categoria bunurilor imobile se cuprind:

─────────────────────

──────

1.5. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra bunurile introduse în țara direct sau prin intermediari autorizați, de orice persoană fizica sau juridică, potrivit Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.

─────────────────────

──────

1.6. Persoanele juridice, liber-profesioniștii autorizați, indiferent de modul de exercitare a profesiei, persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate sa desfășoare activități economice pe baza liberei inițiative, indiferent dacă sunt înregistrate sau nu ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, datorează taxa pe valoarea adăugată stabilită potrivit legii pentru operațiunile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit.

─────────────────────

- alin. 3 -

Sunt asimilate cu livrările de bunuri și/sau prestările de servicii, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, următoarele operațiuni:

──────

1.7. Se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din producția proprie sau, după caz, achiziționate, pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de aceștia sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit. Același regim se aplică și prestărilor de servicii.

Nu se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din producția proprie pentru a fi utilizate în vederea realizării de operațiuni impozabile în sensul ordonanței de urgenta. Același regim se aplică și prestărilor de servicii.

1.8. Bunurile și serviciile acordate în mod gratuit în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute de lege nu sunt asimilate cu livrările de bunuri și/sau cu prestările de servicii.

Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri și prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanțul contabil anual. Depășirea plafonului reprezintă operațiune impozabilă. Taxa pe valoarea adăugată aferentă depășirii plafonului se include în decontul întocmit pentru luna în care contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au depus bilanțul contabil anual, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a bilanțului.

1.9. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai partea din produsele agricole reținută drept plata în natura a prestației efectuate de contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obținerea și/sau prelucrarea produselor agricole.

1.10. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată repartizarea activului între asociații sau actionarii societăților comerciale în nume colectiv, în comandită simpla, cu răspundere limitată și pe acțiuni, după terminarea lichidării acestor societăți, conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă pentru bunurile respective s-a exercitat dreptul de deducere.

1.11. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin executare silită intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată și și-a exercitat dreptul de deducere pentru bunurile respective.

Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile supuse executării silite, dacă debitorul nu avea obligația legală să se înregistreze ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, precum și dacă bunurile în cauza sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Aceste prevederi se aplică și în cazul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prin executare silită.

─────────────────────

─────

2.1. În prevederile art. 3 lit. d) din ordonanța de urgență se încadrează instituțiile publice ale căror cheltuieli curente și de capital se asigura din fondurile prevăzute în Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice.

2.2. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată:

Sumele aferente lucrărilor executate și decontate de constructori până la data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuințe aflate în diferite stadii de execuție, construite din fondurile statului, nu se includ în baza de impozitare la vânzarea către populație a locuințelor terminate;

2.3. Contribuabilii prevăzuți la art. 3 lit. a)-d) din ordonanța de urgență intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează direct sau prin unități subordonate operațiuni impozabile cum sunt:

Pentru operațiunile impozabile de natura celor menționate mai sus se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura asociației, organizației sau instituției - magazin, hotel, atelier, gospodărie-anexa -, prin care se realizează operațiunile respective și pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor și contabilității, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile și colectate.

Subunitatilor respective li se atribuie cod fiscal de plătitor de taxa pe valoarea adăugată potrivit procedurii prevăzute la art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe, aprobată prin Legea nr. 228/1998.

2.4. Unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, autorizate sa desfășoare activități cu caracter comercial, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

2.5. Aeroporturile de interes public național cu specific deosebit intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către terți.

Pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale sub forma de subvenții pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreținere, exploatare, reparații și modernizări, care depășesc veniturile, nu se datorează taxa pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, se determina pe bază de pro rata, calculată anual ca raport între veniturile proprii și veniturile totale, inclusiv cele din subvențiile prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli.

Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată și se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.

2.6. Pentru prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local având ca obiect construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor și podurilor de interes județean și comunal, contractate cu consiliile locale sau cu consiliile județene, nu se datorează taxa pe valoarea adăugată.

Lucrările privind construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor și podurilor de interes județean și comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile județene cu alți contribuabili, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit legii.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată și alte lucrări și servicii de gospodărie comunală, contractate de consiliile locale și de consiliile județene cu contribuabili înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor și serviciilor destinate realizării operațiunilor impozabile, se stabilește pe bază de pro rata determinata ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terți și valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzută în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul respectiv. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibila, rezultată conform pro rata, se include în prețurile și în tarifele cu care se decontează lucrările executate pentru consiliile locale sau consiliile județene.

Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată și se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.

─────────────────────

──────

3.1. Locul prestării de servicii este locul unde prestatorul își are stabilit sediul activității economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reședința sa obișnuită, cu următoarele excepții pentru care locul prestării este:

1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliară

3.2. Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcții-montaj executate pentru realizarea, repararea și întreținerea bunurilor imobile existente în România, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului - în țara sau în străinătate.

Același regim se aplică și închirierii de bunuri imobile, operațiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcții, precum și serviciilor prestate de alți contribuabili înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu activitate în domeniul bunurilor imobile - studii, expertize, reparații și alte prestări ale agenților imobiliari.

2. Locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate

3.3. Transportul de bunuri sau de persoane se supune taxei pe valoarea adăugată, dacă locul de plecare a transportului se afla în România. Serviciile de transport aferente bunurilor importate se supun taxei pe valoarea adăugată, dacă locul de sosire a transportului se afla în România.

3. Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activității sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia

3.4. În această categorie se încadrează:

4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv

3.5. În această categorie se cuprind următoarele activități:

3.6. Pentru operațiunile prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3,

3.4 și 3.5 se aplică regulile și cotele de impozitare prevăzute prin ordonanța de urgență.

─────────────────────

──────

4.1. Unitățile autorizate sa desfășoare activități sanitare, inclusiv veterinare, și/sau de asistența socială sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate.

Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitățile sanitare.

─────────────────────

──────

4.2. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată unitățile autorizate de Ministerul Educației Naționale sa desfășoare activitățile cuprinse în sistemul național de învățământ reglementate de art. 15 alin. (5) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată.

─────────────────────

──────

4.3. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.c) din ordonanța de urgență unitățile cărora li s-au atribuit spre execuție programe, subprograme și teme componente ale Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și acțiuni cuprinse în acestea, în baza art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare, aprobată și modificată prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare.

Unitățile care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și inovare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunile care nu se încadrează în prevederile alineatului precedent.

─────────────────────

──────

4.4. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.g) din ordonanța de urgență:

─────────────────────

h)1. Banca Naționala a României, pentru operațiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României;

──────

4.5. Banca Naționala a României este scutită de taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările și completările ulterioare.

Achizițiile de aur și argint efectuate de Banca Naționala a României de la contribuabili sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.

─────────────────────

──────

4.6. Societățile de asigurare și/sau de asigurare-reasigurare și societățile de reasigurare, precum și intermediarii în astfel de activități sunt scutiți de taxa pe valoarea adăugată pentru sumele încasate de la asigurați. Despăgubirile acordate asiguraților includ și taxa pe valoarea adăugată.

─────────────────────

k)3. activitatea de taximetrie desfășurată de persoane fizice autorizate, precum și operațiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

──────

4.7. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)3 din ordonanța de urgență:

─────────────────────

k)4. editarea, tipărirea și/sau vânzarea de manuale școlare și/sau de cărți, exclusiv activitatea cu caracter de reclama și publicitate; realizarea și difuzarea programelor de radio și televiziune, cu excepția celor cu caracter de reclama și publicitate; producția de filme, cu excepția celor cu caracter de reclama și publicitate, destinate difuzării prin televiziune;

──────

4.8. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)4 din ordonanța de urgență:

─────────────────────

k)5. proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum și produse ortopedice;

──────

4.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)5 din ordonanța de urgență, următoarele produse:

─────────────────────

k)6. uniforme pentru copiii din învățământul preșcolar și primar;

──────

4.10. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)6 din ordonanța de urgență, următoarele produse:

─────────────────────

k)7. articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copiii în vârsta de până la un an;

──────

4.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)7 din ordonanța de urgență, următoarele produse:

─────────────────────

k)8. aportul de bunuri la capitalul social al societăților comerciale;

──────

4.12. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)8 din ordonanța de urgență, bunurile ce se constituie ca aport în natura la capitalul social de către actionarii sau asociații unei societăți comerciale, conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată.

Se supune taxei pe valoarea adăugată achiziționarea de către contribuabili, de pe piața interna sau din import, de bunuri destinate utilizării ca aport în natura la capitalul social.

─────────────────────

k)10. activitățile specifice desfășurate în zona libera de contribuabilii autorizați în acest scop;

──────

4.13. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)10 din ordonanța de urgență, următoarele activități specifice desfășurate în zona libera: prelucrarea, manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, asamblarea, fabricarea, condiționarea, marcarea, testarea și licitarea, expertizarea, repararea și dezmembrarea, vânzarea-cumpărarea mărfurilor; transporturi, expeditii interne și internaționale; închirierea sau concesionarea de spații de depozitare și/sau terenuri; concesionarea clădirilor; controlul cantitativ și calitativ al mărfurilor; navlosirea, agenturarea și aprovizionarea navelor; aprovizionarea altor mijloace destinate transportului în zonele libere; eliberarea de permise pentru accesul în zona libera și de licențe pentru desfășurarea de activități în zona libera.

Alte operațiuni desfășurate în zonele libere, care nu sunt specifice acestora, se supun regulilor și cotelor de taxa pe valoarea adăugată prevăzute de ordonanța de urgență.

─────────────────────

k)11. activitățile contribuabililor cu venituri din operațiuni impozabile în sensul prezentei ordonanțe de urgență, declarate organului fiscal competent sau, după caz, realizate, de până la 50 milioane lei anual; activitățile care îndeplinesc condițiile unor operațiuni impozabile desfășurate de contribuabilii prevăzuți la art. 3, cu venituri de până la 50 milioane lei anual, realizate din astfel de operațiuni.

În situația realizării unor venituri superioare plafonului prevăzut mai sus, contribuabilii menționați la alineatul precedent devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată în condițiile și la termenele stabilite la art. 25.

După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată contribuabilii respectivi nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului prevăzut mai sus;

──────

4.14. În situația în care contribuabilii scutiți de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 6 lit. A din ordonanța de urgență realizează și operațiuni impozabile, obtinand din acestea venituri de peste 50 milioane lei anual, aceștia sunt obligați să solicite luarea în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.

Se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura organizatorică a contribuabilului prin care se realizează operațiunile impozabile și pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor și contabilității, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile și colectate.

──────────────────────

──────

5.1. Aprobarea se da de Ministerul Finanțelor prin organele fiscale la care contribuabilii sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe, pe bază de cerere și justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condițiile în care includerea operațiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influențează negativ alte activități specifice sau bunuri scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Cererile de opțiune pentru o parte a activității se aproba de organele fiscale numai în condițiile organizării distincte a evidentei gestiunilor și contabilității, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile și colectate.

Aprobarea este irevocabilă până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an următor anului în care s-a optat pentru plata taxei pe valoarea adăugată și se prelungește, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei inițiale contribuabilul plătitor prin opțiune și-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate.

──────────────────────

──────

6.1. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe.

Cererea trebuie să fie însoțită de:

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operațiunilor impozabile desfășurate de persoana străină în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanți fiscali cu angajamente limitate.

Reprezentantul fiscal propus trebuie să prezinte o solvabilitate suficienta, care să îi permită îndeplinirea obligațiilor prevăzute de ordonanța de urgență și alte reglementări legale pentru activitatea sa și a persoanei străine pe care o reprezintă.

Organul fiscal verifica îndeplinirea condițiilor menționate mai sus și, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cat și reprezentantului fiscal propus de aceasta.

În cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare, se indica și codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face de Direcția generală pentru tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finanțelor.

În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părți, cu precizarea motivului refuzului. Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operațiunile efectuate în România de persoana străină atâta timp cat durează mandatul sau.

Reprezentantul fiscal poate să renunțe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere acesta trebuie să precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată, pe care îl va depune în aceasta calitate, și propune o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârșit mandatul sau. De asemenea, reprezentantul fiscal este obligat sa precizeze dacă renunțarea la mandat este ca urmare a încetării activității persoanei străine.

În cazul în care persoana străină își continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai după ce aceasta a întocmit toate formalitățile necesare în vederea desemnării unui alt reprezentant fiscal.

După încetarea activității persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta reprezentantului fiscal îi revin toate obligațiile referitoare la plata taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întârziere și a amenzilor, în termenele prevăzute de lege.

Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operațiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.

Aprobarea cererii de renunțare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de organul fiscal, sub rezerva ca acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el și persoana străină ori alte persoane.

Obligațiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată aferente operațiunilor efectuate în România de persoana străină sunt cele prevăzute de legislația română pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România, cu următoarele derogări referitoare la:

A. Modul de întocmire a facturilor

Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura externa destinată clientului sau, fără a indica în această sumă taxei datorate, precum și doua copii de pe factura respectiva.

Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, cu următoarele date:

B. Întocmirea și depunerea decontului de taxa pe valoarea adăugată

Decontul va cuprinde exclusiv operațiunile rezultate din activitatea desfășurată în România de persoana străină pe care o reprezintă.

În situația în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana străină pe care o reprezintă.

Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, se întocmește un decont distinct, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România.

C. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și serviciilor achiziționate din țara de persoana străină, destinate operațiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-21 din ordonanța de urgență.

Pentru exercitarea dreptului de deducere reprezentantul fiscal trebuie, de regula, să dețină documentele originale prevăzute de reglementările menționate mai sus.

Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

6.2. Nu au obligația sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România persoanele străine care realizează prestări de servicii contractate cu contribuabili cu sediul în România, pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit criteriilor stabilite la pct. 3.4, precum și persoanele juridice străine care au în România subunitati prin care își desfășoară activitatea, înregistrate ca plătitoare de impozite și taxe în România.

6.3. Societățile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adăugată vor determina suma cuvenită partenerului extern prin aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obținute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

──────────────────────

──────

7.1. Ca regula generală, cotele aplicate operațiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia naștere obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată, respectiv data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietății bunurilor imobile sau prestării serviciilor.

Bunurile livrate și serviciile prestate până la data de 31 decembrie 1999, justificate cu documente de expediție și transport, procese-verbale de recepție sau cu alte documente similare, din care să rezulte ca livrarea și/sau prestarea s-a efectuat până la data menționată, vor fi facturate cu cotele de taxa pe valoarea adăugată în vigoare la data efectuării operațiunilor respective.

Produsele și serviciile scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 6 lit. A.k)12 din ordonanța de urgență, care au fost livrate și, respectiv, prestate până la data de 31 martie 2000 inclusiv, vor fi facturate fără taxa pe valoarea adăugată.

7.2. Sumele rămase de încasat la data de 31 decembrie 1999 pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu plata în rate se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele existente la data prevăzută în contract pentru plata ratelor.

──────────────────────

──────

7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în țara, obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată ia naștere la data prevăzută în Legea nr. 141/1997.

7.4. Bunurile introduse în țara ulterior datei de 1 iulie 1993, care fac obiectul unor contracte de leasing, se supun taxei pe valoarea adăugată la beneficiar, corespunzător cotelor în vigoare, sumelor și termenelor de plată pentru ratele prevăzute în contractele de leasing.

Dacă la expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate.

Sumele rămase de plată, aferente bunurilor introduse în țara care fac obiectul unor contracte de leasing înainte de data de 1 iulie 1993, prevăzute în contracte cu scadente după această dată, nu se supun taxei pe valoarea adăugată. La expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.

7.5. Operațiunile legate, import-export, realizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995 privind efectuarea de operațiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu modificările și completările ulterioare, de către contribuabilii cu activitate de comerț exterior, privind: importul de produse energetice și materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum și importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente și utilaje pentru producție, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, astfel:

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente operațiunilor prevăzute la lit. b) și c) ia naștere, atât la furnizor, cat și la beneficiar, la data livrării produselor la export.

Operațiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente:

7.6. Pentru bunurile exportate care s-au returnat obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată intervine la data la care bunurile respective sunt valorificate către beneficiarii interni.

7.7. Taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de persoane juridice din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate și pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit pct. 3.4, se plătește la organul fiscal teritorial sau la banca comercială, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe. Pentru plățile efectuate fără factura taxa pe valoarea adăugată se plătește concomitent cu plata prestatorului extern.

7.8. În situația în care din decontul lunii precedente rezultă suma de rambursat, contribuabilii pot sa compenseze această sumă cu suma datorată potrivit pct. 7.7.

─────────────────────

──────

7.9. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator, atunci când:

1. plata importurilor și a datoriei vamale stabilite potrivit legii;

2. realizarea producției destinate exportului;

3. efectuarea de plati în contul clientului;

4. livrări de bunuri și prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată.

7.10. Pentru cazurile în care exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator se aplică cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibilă, iar în situația modificării cotelor, se va proceda la o regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data la care ia naștere obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată. Regularizarea se efectuează prin facturarea integrală a contravalorii livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naștere obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată. În cadrul aceleiași facturi fiscale se va scădea contravaloarea facturilor emise pentru situațiile prevăzute la pct. 7.9 lit. a)-c).

7.11. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate de contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au câștigat licitații pentru efectuarea obiectivelor finanțate din credite acordate de organismele financiare internaționale, cum sunt B.I.R.D., B.E.R.D., statului român sau garantate de acesta, ia naștere la data facturarii situațiilor de lucrări.

7.12. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată la livrarea bunurilor imobile, în următoarele condiții:

Opțiunea se aproba de organul fiscal la care antreprenorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, pe baza unei declarații prin care acesta se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, care se încadrează în prevederile menționate mai sus. Aprobarea opțiunii se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la acordare.

După obținerea aprobării se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, deducerea taxei pe valoarea adăugată înainte de receptionarea lucrării.

Nerespectarea condițiilor menționate mai sus atrage anularea opțiunii și obligarea la plata taxei pe valoarea adăugată, în condițiile prevăzute la art. 12 din ordonanța de urgență.

Antreprenorul poate renunța oricând la opțiunea primită. În aceasta situație el are obligația sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.

7.13. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor constituite drept garanție pentru acoperirea eventualelor reclamații privind calitatea lucrărilor ia naștere la data încheierii procesului-verbal de recepție definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.

7.14. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii cu plata în rate ia naștere la data prevăzută în contracte pentru plata ratelor.

──────────────────────

──────

8.1. Ca regula generală, baza de impozitare pentru livrările de bunuri și prestările de servicii este constituită din toate sumele, valorile, bunurile și/sau serviciile primite ori care urmează să fie primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

8.2. În cazul plății în natura, valoarea tuturor bunurilor și/sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după caz, a serviciilor prestate.

8.3. Pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii contractate în valută, a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua plății, furnizorul sau, după caz, prestatorul este obligat sa emita concomitent factura atât în valută, cat și în lei. Baza de impozitare se corecteaza cu diferența de preț rezultată ca urmare a modificării cursului pieței valutare în vigoare la data încasării facturii față de cel utilizat la data facturarii. Furnizorul este obligat sa emita factura fiscală, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, după caz, în roșu pentru sumele de scăzut.

8.4. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor și/sau la prestarea serviciilor, chiar dacă prin contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.

8.5. Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au câștigat licitații pentru realizarea unor obiective finanțate din credite acordate de organisme financiare internaționale statului român sau garantate de acesta, determina baza de impozitare pe baza cursului de schimb valutar stabilit prin contractele încheiate.

8.6. Pentru vânzările de bunuri în regim de consignație baza de impozitare se determina după cum urmează:

8.7. Pentru activitatea de intermediere în turism baza de impozitare este comisionul determinat prin scăderea din prețul sau tariful total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătit de clienți agenției de turism sau organizatorului de circuite turistice, a următoarelor elemente:

Taxa pe valoarea adăugată colectata se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor alineatului precedent. Exigibilitatea taxei ia naștere la data prestării serviciilor de intermediere în turism. Din taxa colectata se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și/sau serviciilor achiziționate, destinate necesităților proprii de funcționare a agenției de turism sau a organizatorilor de circuite turistice.

În cazul în care după prestarea efectivă a serviciilor turistice apar diferențe între prețul contractat de agenție, avut în vedere la stabilirea prețului sau tarifului plătit de clienți, și prețul facturat de prestatorii serviciilor turistice se va proceda la regularizare. Același procedeu se aplică și de organizatorii de circuite turistice pentru diferențele dintre prețul antecalculat și prețul efectiv realizat pe baza documentelor justificative.

Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii de turism folosind mijloace proprii sau închiriate, cum sunt: mijloace de transport, hoteluri, restaurante, determina baza de impozitare pe baza prețurilor și a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.

Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează atât operațiuni de intermediere, cat și servicii turistice folosind mijloace proprii sau închiriate, determina baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.

8.8. Pentru vânzările de bunuri în regim second hand baza de impozitare se determina la livrarea efectivă a bunurilor și este constituită din suma reprezentând diferența dintre prețul de vânzare obținut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, și prețul de cumpărare a bunurilor respective. Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă vânzărilor de bunuri în regim second hand, se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei astfel determinate.

Prin livrare de bunuri în regim second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înțelege vânzarea de către contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată de bunuri second hand, achiziționate din țara de la persoane fizice sau de la contribuabili care nu sunt înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.

Prin bunuri second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înțelege bunuri mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziționării și care urmează să fie reparate, îmbunătățite sau vândute ca atare, cu excepția lucrărilor de arta, obiectelor de antichitate sau de colectie, metalelor și pietrelor prețioase.

8.9. Operațiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adăugată astfel:

8.10. Pentru locația de gestiune baza de impozitare o constituie suma convenită prin contractul încheiat de părți.

8.11. Echipamentul de lucru și/sau de protecție, a cărui contravaloare este suportată parțial de salariați, se supune taxei pe valoarea adăugată numai corespunzător valorii bunurilor, care este suportată de salariați, iar exigibilitatea intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.

8.12. În cazul în care anumite elemente accesorii ale prețului nu sunt determinate în mod precis în momentul livrării bunurilor din țara sau din import ori al prestării serviciilor, toate sumele percepute ulterior se impozitează separat în condițiile prevăzute de ordonanța de urgență.

Reprezintă cheltuieli accesorii livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare și altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în prețurile negociate.

8.13. Potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 pct. 1 și ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplicarea cotei de 25% se va reflecta în nivelul prețurilor cu ridicată și al prețurilor cu amănuntul pentru carburanții auto livrați la intern, fără să între în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.

Pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente prețului de vânzare cu amănuntul contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care comercializează carburanți auto vor deduce din prețul cu amănuntul suma reprezentând contribuția la Fondul special al drumurilor publice, facturată de furnizor sau achitată la import pe fiecare tip de produs. Rezultatul obținut se înmulțește cu cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată și se obține taxa pe valoarea adăugată aferentă prețului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.

În situația în care aprovizionarea cu carburanți auto se face de la mai mulți producători la prețuri diferite, se va proceda după cum urmează:

- se determina, pe fiecare tip de produs, un preț mediu de aprovizionare, calculat pe baza prețurilor de achiziție fără contribuția la Fondul special al drumurilor publice din luna anterioară;

- se determina contribuția medie pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice prin aplicarea cotei de 25% la prețul mediu de aprovizionare, calculat pe tip de produs;

- se scade din prețul de vânzare cu amănuntul contribuția medie la Fondul special al drumurilor publice.

Rezultatul obținut se înmulțește cu cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată și se obține taxa pe valoarea adăugată aferentă prețului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.

Contribuția medie lunară pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice se va aplica și pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente bonurilor valorice emise pe tip de produs și destinate achiziționării de carburanți auto. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bonurilor valorice este exigibilă în luna emiterii acestora.

Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care comercializează carburanți auto au obligația să evidențieze distinct pe documentele legale de vânzare suma reprezentând contribuția la Fondul special al drumurilor publice.

──────────────────────

──────

8.14. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare remizele și alte reduceri de preț trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

─────────────────────

──────

8.15. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă penalitățile sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate.

──────────────────────

──────

8.16. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia se face numai de clientul în contul căruia s-au achitat sumele respective.

──────────────────────

──────

8.17. Nu se cuprind în baza de impozitare sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de către contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care sunt destinate finanțării obiectivelor proprii de investiții.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate realizării obiectivelor de investiții finanțate în condițiile de mai sus, se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanța de urgență.

Cu sumele deduse potrivit ordonanței de urgenta este obligatorie reîntregirea disponibilităților pentru investiții. Sumele respective pot fi utilizate în cursul anului financiar numai pentru plati aferente aceluiași obiectiv de investiții pentru care s-au primit alocațiile de la bugetul de stat.

La încheierea exercițiului financiar sumele deduse și neutilizate potrivit alineatului precedent se virează la bugetul de stat sau la bugetele locale în conturile și la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exercițiului financiar-bugetar și financiar-contabil, emise de Ministerul Finanțelor.

──────────────────────

──────

8.18. Ambalajele care circulă pe bază de facturare se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare, urmând ca la restituire suma impozabilă să fie redusă corespunzător.

Ambalajele de circulație cum sunt navetele, sticlele, borcanele, la schimb între furnizorii de marfa și clienți, nu se factureaza și nu se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare.

În condițiile în care clienții nu dețin cantitățile de ambalaje necesare în vederea efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanții depusa acestora, fără facturare și fără taxa pe valoarea adăugată la livrare.

Periodic, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, se vor factura și se vor supune taxei pe valoarea adăugată la livrare cantitățile de ambalaje date în garanție clienților și scoase din evidenta de aceștia ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor și altor cauze de aceeași natură.

Regimul circulației ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu la livrare în relațiile cu neplatitorii de taxa pe valoarea adăugată.

──────────────────────

──────

9.1. Cota de 19% se aplică asupra operațiunilor privind:

Aceeași cota se aplică și vânzărilor de bunuri către persoanele nerezidente în România;

─────────────────────

B. Cota zero pentru:

Prin derogare de la aceste prevederi, beneficiază de cota zero exporturile de bunuri care se derulează în sistem barter;

──────

9.2. Exportul consta în livrări de bunuri efectuate de contribuabili înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru beneficiari cu sediul în străinătate și care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităților vamale de export.

Pentru operațiunile prevăzute la art. 17 lit. B.a) din ordonanța de urgență nu beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin transferuri din conturi bancare personale.

9.3. Pentru exportul realizat direct de unitățile care acționează în nume propriu, justificarea cotei zero se face cu:

9.4. Pentru exportul în nume propriu realizat de unitățile exportatoare în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător și exportator, livrarea bunurilor către beneficiarul extern se face direct de unitatea producătoare, beneficiază de cota zero atât unitatea exportatoare, cat și unitatea producătoare. Unitatea exportatoare va justifica cota zero pe baza documentelor prevăzute la pct. 9.3.

Unitatea producătoare va justifica cota zero a taxei pe valoarea adăugată cu:

9.5. Pentru bunurile contractate cu beneficiari cu sediul în străinătate, care dispun livrarea către unități producătoare din țara în vederea prelucrării lor pentru bunuri de export destinate aceluiași beneficiar extern, beneficiază de cota zero atât unitățile exportatoare, cat și unitățile producătoare. Unitățile exportatoare vor justifica cota zero pe baza documentelor prevăzute la pct. 9.3. Unitățile producătoare justifica cota zero cu:

9.6. Pentru exportul realizat prin comisionari comitentul va justifica cota zero de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:

Comisionarul beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:

9.7. Pentru transportul mărfurilor exportate la destinație în străinătate transportatorii, respectiv casele de expediție, vor justifica cota zero cu:

În cazul transporturilor combinate, legate direct de exportul bunurilor, justificarea cotei zero se face cu:

9.8. Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de prestatori cu sediul în România cota zero se justifica cu:

9.9. Nerespectarea prevederilor pct. 9.3-9.8 privind justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată și/sau nerespectarea condiției de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naționala a României atrag obligația plății taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei corespunzătoare livrărilor și prestărilor la intern și a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării cotei zero de taxa pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare menționate în declarațiile de încasare valutară sau, după caz, în contractele încheiate, organele de control au obligația sa verifice în termen de un an de la data verificării aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.

9.10. Pentru contribuabilii care realizează export de bunuri în sistem barter justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată se face cu:

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent în ceea ce privește justificarea cotei zero, precum și nerealizarea în termenul prevăzut de legislația în vigoare a importului în compensație atrag obligația plății taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern și a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.

9.11. Beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată unitățile care realizează export de bunuri a cărui contravaloare se decontează în lei de statul român. Condițiile în care contravaloarea bunurilor respective este încasată în valută sau în bunuri de statul român se stabilesc pe bază de acorduri interguvernamentale.

Unitățile exportatoare vor justifica practicarea cotei zero cu:

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligația plății taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern și a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.

─────────────────────

──────

9.12. Se aplica cota zero pentru transportul internațional de persoane în și din străinătate, efectuat prin curse regulate de contribuabili autorizați, înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Fac excepție serviciile de transport internațional prestate pentru contribuabilii care intermediaza activitatea de turism, care determina baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.7.

Cota zero se aplică și prestărilor de servicii legate direct de transportul internațional de persoane efectuat prin curse regulate.

Cota zero pentru transportul internațional auto de persoane efectuat prin curse regulate se aplică numai dacă durata acestuia pe parcurs extern depășește 24 de ore.

Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru transportul internațional auto de persoane se face pe baza următoarelor documente:

Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligația plății taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor de servicii la intern și a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta efectuarea transportului.

9.13. Agențiile companiilor aeriene străine care funcționează pe teritoriul României beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete aferente transportului internațional de persoane pe bază de reciprocitate acordată companiilor aeriene române care au deschise agenții în străinătate. Răspunderea pentru verificarea respectării condițiilor de reciprocitate revine Direcției generale a aviației civile din cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta va comunică Ministerului Finanțelor lista cuprinzând țările în care companiile aeriene române au deschise agenții, dacă acestea beneficiază în țările respective de rambursarea taxei pe valoarea adăugată și în ce condiții. Informațiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificări în relațiile reciproce dintre tari.

Cota zero a taxei pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete efectuate de agențiile companiilor aeriene străine se realizează prin restituirea de Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau, după caz, a municipiului București, a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate necesităților de funcționare a agentiilor.

Restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează trimestrial pe bază de cerere depusa de agențiile companiilor aeriene străine la direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau, după caz, a municipiului București. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată vor fi justificate numai cu documente aferente cumpărărilor efectuate în trimestrul pentru care se solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată, însoțite de documentele care atesta efectuarea plății contravalorii bunurilor și serviciilor până la depunerea cererii.

Direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau, după caz, a municipiului București analizează cererile de restituire, precum și documentele insotitoare. În urma verificării și analizei se întocmește o nota în care se consemnează numărul și data cererii, rezultatul verificării și propunerea restituirii sau, după caz, respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată. Nota se aproba de directorul general al direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau, după caz, a municipiului București.

În cazul aprobării restituirii taxei pe valoarea adăugată se întocmesc comunicările către trezorerie, precum și comunicarea către solicitant. În baza comunicării primite trezoreria va întocmi ordine de plată tip trezorerie (OPHT) pentru fiecare agenție, în care se va înscrie suma care se restituie.

─────────────────────

──────

9.14. Cota zero se aplică pentru transporturile de marfa și/sau de persoane care au punctul de plecare din porturile și aeroporturile din România, precum și pentru cele care au punctul de sosire în porturile și aeroporturile din România, efectuate cu nave și aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate.

Cota zero se aplică și în situația transportului maritim internațional de mărfuri, comandat de beneficiari din străinătate, efectuat de nave sub pavilion românesc, între doua porturi situate în afară României.

─────────────────────

──────

9.15. Bunurile destinate utilizării și/sau incorporarii în nave și/sau aeronave care prestează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri sunt supuse regimului vamal al aprovizionarii mijloacelor de transport în trafic internațional, stabilit prin Normele tehnice privind procedura simplificata de efectuare a formalităților vamale aferente combustibililor cu care sunt aprovizionate aeronavele și prin Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1997.

Justificarea cotei zero pentru livrările de carburanți și/sau alte bunuri destinate aprovizionarii navelor sau aeronavelor sub pavilion românesc, care prestează transporturi de persoane și/sau de mărfuri în trafic internațional, se face pe baza documentului stampilat și semnat de agentul vamal, care atesta ca bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau aeronavei.

Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de carburanți și pentru alte bunuri destinate utilizării sau incorporarii în nave sau aeronave sub pavilion străin care prestează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri se face cu:

Taxa pe valoarea adăugată aferentă carburantilor și altor bunuri de proveniență străină destinate utilizării sau incorporarii în nave ori aeronave care prestează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri, care au fost legal importate anterior, se plătește în momentul efectuării formalităților vamale de import, urmând să fie dedusă ulterior, potrivit legii.

Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero atrage obligația plății taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern și a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.

─────────────────────

──────

9.16. În categoria serviciilor prestate în porturi și aeroporturi se includ servicii precum: încărcare-descărcare, manipulare a mărfurilor care sunt transportate cu nave sau cu aeronave în trafic internațional.

9.17. Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comerț maritim și pe fluvii internaționale se face cu:

9.18. În cazul prestărilor de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internațional, justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată se face cu:

9.19. Nerespectarea prevederilor pct. 9.17 și 9.18 privind justificarea cotei zero atrage obligația plății taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor la intern și a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor.

─────────────────────

──────

9.20. Sunt supuse cotei zero a taxei pe valoarea adăugată, potrivit art. 17 lit. B.i) din ordonanța de urgență:

Justificarea cotei zero pentru serviciile prevăzute la lit. a)-e) se face cu facturile externe și/sau contractele încheiate cu partenerii externi, din care să rezulte termenele de decontare a contravalorii prestației sau, după caz, dovada încasării acesteia.

Pentru operațiunile prevăzute la lit. a)-e) nu beneficiază de cota zero a taxei pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin transferuri bancare din conturi personale.

Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată și/sau nerespectarea condiției de încasare a contravalorii în valută a prestațiilor, prevăzute în facturi și/sau în contracte, atrag obligația plății taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei corespunzătoare prestărilor la intern și a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării cotei zero de taxa pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare menționate în facturi și/sau în contracte, organele de control au obligația sa verifice în termen de un an de la data aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.

Cota de 19% recalculata

9.21. Cota prevăzută de art. 17 lit. A din ordonanța de urgență se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanța de urgență, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.

Cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată este de 15,966% și se aplică asupra:

──────────────────────

──────

10.1. Dreptul de deducere ia naștere în momentul în care taxa deductibilă devine exigibilă.

Derogarile privind exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată la furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii, reglementate la cap. III "Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată" din ordonanța de urgență, se aplică în mod corespunzător și cumparatorilor.

10.2. Bunurile și serviciile achiziționate pentru realizarea operațiunilor prevăzute la art. 18 din ordonanța de urgență cuprind materiile prime și materialele, combustibilul și energia, piesele de schimb, obiectele de inventar și de natura mijloacelor fixe, precum și alte bunuri și servicii ce urmează să fie reflectate în cheltuielile de producție, de investiții sau, după caz, de circulație.

10.3. Prestatorii serviciilor de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și serviciilor achiziționate din țara, indiferent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs intern sau extern, când punctul de plecare este situat în România, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute la cap. VI din ordonanța de urgență.

10.4. Pentru bunurile acordate de către furnizori clienților, în vederea stimulării vânzărilor în condițiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanța de urgență, contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor, potrivit legii.

10.5. Taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii cu plata în rate este deductibilă la data prevăzută pentru plata ratelor.

10.6. Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:

10.7. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.

10.8. Taxa pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime și materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricație și mărfurilor existente în stoc la începutul lunii în care contribuabilii au fost luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum și celor destinate realizării produselor și serviciilor al căror regim de taxa pe valoarea adăugată se modifica în sensul trecerii de la scutire la impozitare se deduce potrivit prevederilor art. 18 din ordonanța de urgență.

10.9. În situația scoaterii din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum și a modificării regimului de taxa pe valoarea adăugată în sensul trecerii de la impozitare la scutire, pentru bunurile de natura celor menționate la pct. 10.8, existente în stoc la data respectiva, dreptul de deducere exercitat la intrarea bunurilor se recalculează corespunzător noului regim de impozitare.

10.10. Pentru bunurile comercializate la un preț, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior prețului de achiziție sau costului de producție, și pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adăugată deduse inițial, în limita taxei aferente prețului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în roșu în decontul de taxa pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.

10.11. Pentru bunurile din import comercializate la un preț, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior valorii utilizate în vama pentru determinarea drepturilor vamale de import pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adăugată deduse inițial, în limita taxei aferente prețului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în roșu în decontul de taxa pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.

─────────────────────

──────

10.12. Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligați să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.

Documentele legale sunt:

Nerespectarea prevederilor lit. b) atrage pierderea dreptului de deducere a taxei aferente carburantilor auto achizitionati;

10.13. Documentele aferente achizitionarilor de bunuri și/sau servicii care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de contribuabili sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpărări, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă nu este deductibilă.

În condițiile în care pentru destinatiile de mai sus au fost utilizate bunuri aprovizionate inițial pentru nevoile contribuabilului, se aplică prevederile pct. 1.7.

10.14. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele pentru cumpărări se determina în funcție de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacă acestea s-au primit până la data depunerii decontului taxei pe valoarea adăugată.

Documentele primite după data depunerii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepționate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

─────────────────────

──────

10.15. În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri și servicii pentru nevoile firmei, indiferent dacă sunt destinate realizării de operațiuni impozabile sau operațiuni scutite.

10.16. În situația în care un contribuabil înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată realizează atât operațiuni cu drept de deducere, cat și operațiuni fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina potrivit art. 20 din ordonanța de urgență, în raport cu participarea bunurilor și serviciilor achiziționate la realizarea operațiunilor cu drept de deducere.

Gradul de participare a bunurilor și a serviciilor la realizarea operațiunilor cu drept de deducere se determina pe bază de pro rata rezultată ca raport între contravaloarea bunurilor livrate și a serviciilor prestate cu drept de deducere și totalul operațiunilor realizate, indiferent de sursa de finanțare. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă se determina prin aplicarea pro rata astfel obținută asupra sumei taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și serviciilor achiziționate.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor cumpărate în vederea revânzării ca atare nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent, în acest caz aplicându-se criterii specifice de exercitare a dreptului de deducere. Acestea vor fi evidentiate separat într-un registru pentru cumpărări și se vor prelua în decontul de taxa pe valoarea adăugată la rubrica "Cumpărări supuse criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere". Taxa respectiva se deduce integral, cu condiția respectării prevederilor art. 19 din ordonanța de urgență.

Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzător regimului taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.

Regularizarea taxei pe valoarea adăugată deductibile determinata pe bază de pro rata, se efectuează la finele anului și se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.

La cererea justificată a contribuabililor organele fiscale la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot aproba ca pro rata să fie determinata lunar ca raport între contravaloarea bunurilor livrate și a serviciilor prestate cu drept de deducere și totalul operațiunilor realizate, din luna respectiva, indiferent de sursa de finanțare.

În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro rata. Contribuabilii cărora li sa aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea lunară au obligația recalcularii taxei pe valoarea adăugată deductibile, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcție de pro rata lunară efectiv realizată.

10.17. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri și servicii achiziționate înainte de punerea în funcțiune a unui obiectiv de investiții, dedusă potrivit legii de contribuabilii care realizează atât operațiuni cu drept de deducere, cat și operațiuni scutite fără drept de deducere, se recalculează la expirarea primului an de funcționare, în condițiile prevăzute la art. 20 din ordonanța de urgență.

Pentru obiectivele de investiții sistate pe o perioadă mai mare de un an taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate pentru realizarea obiectivului respectiv se restituie la bugetul de stat împreună cu majorările de întârziere calculate de la data exercitării dreptului de deducere.

10.18. Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor lipsa sau depreciate calitativ, constatate pe bază de inventariere după înregistrarea bunurilor în gestiune.

Se datorează taxa pe valoarea adăugată, în cotele în vigoare la data constatării, pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, imputabile, precum și pentru bunurile lipsa, constatate pe bază de inventar, neimputabile.

Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor distruse sau depreciate calitativ ca urmare a unor calamitati sau altor cauze de forta majoră, iar pentru sumele încasate de la societățile de asigurare se datorează taxa pe valoarea adăugată.

─────────────────────

──────

10.19. Compensarea diferenței de taxa, prevăzută la art. 22 lit. a) din ordonanța de urgență, se efectuează de către contribuabil la întocmirea decontului de taxa pe valoarea adăugată, fără avizul organului fiscal.

Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au beneficiat de suspendarea plății în vama a acesteia, potrivit art. 25 lit. D.b) din ordonanța de urgență, pot compensa taxa pe valoarea adăugată datorată cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat din decontul aferent lunii precedente, depus la organul fiscal.

10.20. Compensarea diferenței de taxa, prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanța de urgență, rămasă după aplicarea prevederilor pct. 10.19, se efectuează de organele fiscale teritoriale în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de compensare, în situația în care din decontul aferent lunii precedente rezultă suma de rambursat.

Contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adăugată care solicită compensarea trebuie să depună la organul fiscal teritorial cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa la prezentele norme, precum și decontul de taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat.

În vederea soluționării cererilor de compensare organele fiscale teritoriale vor proceda astfel:

─────────────────────

──────

10.21. Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată beneficiază de rambursarea efectivă a taxei pe valoarea adăugată numai pentru suma aferentă facturilor plătite, total sau parțial, furnizorilor de bunuri și/sau prestatorilor de servicii, din care rezultă taxa deductibilă.

Contribuabilii, cu excepția celor care se încadrează în prevederile art. 23 alin. 3 lit. a)-c), care au beneficiat de rambursare, pot solicita efectuarea unei noi rambursări dacă timp de 3 luni consecutive - altele decât cele avute în vedere la rambursarea anterioară - din deconturile depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat.

Pentru rambursarea diferențelor de taxa rezultate din deconturile întocmite pentru lunile ianuarie și februarie 2000 sunt aplicabile prevederile legale în vigoare în perioada respectiva.

10.22. În vederea soluționării cererilor de rambursare organele fiscale vor proceda astfel:

10.23. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată se va efectua ținându-se seama și de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările și completările ulterioare.

10.24. În cazul în care organele de control propun, în urma verificării, aprobarea rambursarii parțiale a taxei pe valoarea adăugată sau respingerea cererii, vor menționa în actul de control întocmit motivele și cauzele care determina situația respectiva.

Prin actul de control se va stabili modul de evidențiere, pe cheltuieli sau în decontul lunii următoare, a sumelor neadmise la rambursare, în funcție de cauze.

─────────────────────

──────

10.25. Dacă suma de rambursat depășește 1 miliard lei, conform prevederilor art. 24 din ordonanța de urgență, se stabilesc următoarele cazuri în care organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanțelor solicita contribuabililor înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată garanții personale sau solidare:

Garanția se constituie printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garanție bancară emisă de o banca autorizata de Banca Naționala a României, astfel:

Organele fiscale vor debloca garanțiile constituite de către contribuabili, astfel:

─────────────────────

──────

11.1. Contribuabilii sunt obligați sa completeze și să depună declarație de înregistrare fiscală, în vederea atribuirii codului fiscal și a eliberării certificatului de înregistrare fiscală, conform reglementărilor legale în vigoare.

Organele fiscale au obligația sa stabilească, înainte de eliberarea certificatului de înregistrare fiscală, calitatea de plătitor sau neplatitor de taxa pe valoarea adăugată. Pe baza declarației de înregistrare fiscală și a analizei efectuate, avându-se în vedere natura operațiunilor pe care contribuabilul le va desfășura și nivelul veniturilor anuale estimate, organele fiscale vor atribui codul fiscal și vor elibera certificatul de înregistrare fiscală cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat înregistrarea.

Înregistrarea fiscală reprezintă și înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, în cazurile și în condițiile prevăzute de ordonanța de urgență, iar codul fiscal va fi precedat de litera "R".

11.2. Subunitatile tip sedii secundare - sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridică - nu pot fi înregistrate ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată sau, după caz, vor fi scoase din evidenta în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme în Monitorul Oficial al României.

Contribuabilii prevăzuți la art. 3 din ordonanța de urgență sunt obligați să solicite atribuirea calității de plătitor de taxa pe valoarea adăugată pentru unitățile subordonate, dacă acestea realizează operațiuni impozabile în sensul ordonanței de urgenta.

11.3. În cazul în care un contribuabil plătitor de taxa pe valoarea adăugată își schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se afla la data modificării și în baza dosarului de plătitor de taxa pe valoarea adăugată transmis de acesta. Codul fiscal inițial se menține și la noul sediu social.

11.4. Pentru contribuabilii care, potrivit legii, îndeplinesc condițiile de plătitori de taxa pe valoarea adăugată, dar nu au depus declarație de înregistrare fiscală sau, după caz, declarație de mențiuni, în vederea luării în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, și care nu au îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 25 lit. B, C sau D din ordonanța de urgență, organele fiscale vor proceda astfel:

11.5. Contribuabilii care realizează exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată nu vor fi înregistrați sau, după caz, vor fi scoși din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Fac excepție contribuabilii care au fost luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată prin opțiune, conform art. 7 din ordonanța de urgență.

─────────────────────

──────

11.6. La încetarea activității contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligați ca, în termen de 15 zile de la data actului legal care consemnează situația respectiva, să solicite scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată conform reglementărilor legale în vigoare.

─────────────────────

B. Cu privire la întocmirea documentelor:

──────

11.7. Contribuabilii care realizează operațiuni impozabile sunt obligați sa consemneze livrările de bunuri și prestările de servicii în facturi fiscale sau în documente specifice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.

Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire furnizorii sunt obligați ca în termen de 3 zile lucrătoare de la data livrării sa emita facturi fiscale și să le transmită clienților.

Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii care se efectuează continuu - energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice și altele similare -, precum și pentru prestări de servicii decontate pe bază de situații de lucrări facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii și beneficiarii au stabilit cantitățile livrate și serviciile prestate.

Documentele prevăzute la alineatul precedent se întocmesc în mod obligatoriu până la finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea de bunuri sau, după caz, prestarea de servicii.

11.8. Pentru avansuri furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii sunt obligați sa emita facturi fiscale în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Se exceptează contribuabilii care realizează operațiunile prevăzute la pct. 7.9 lit. c) 1-4 și la pct. 7.11, precum și la art. 12 alin. 3 din ordonanța de urgență.

11.9. Transferul proprietății bunurilor în executarea creanțelor se consemnează în mod obligatoriu în facturi fiscale emise de contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în condițiile prevăzute la art. 25 din ordonanța de urgență, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitație sau dacă bunurile au fost predate pe bază de înțelegere între debitor și creditor.

──────────────────────

──────

11.10. Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care au în structura subunitati tip sedii secundare - sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridică - vor întocmi un singur decont de taxa pe valoarea adăugată pentru intrega activitate.

11.11. Contribuabilii înregistrați ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligați ca până la data de 25 a lunii următoare să depună deconturi de taxa pe valoarea adăugată întocmite pe baza datelor din jurnalul pentru vânzări și, respectiv, jurnalul pentru cumpărări.

──────────────────────

──────

12.1. Diferențele constatate de organele de control se plătesc sau, după caz, se restituie în termenul prevăzut de ordonanța de urgență. Sumele respective nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adăugată.

─────────────────────

──────

12.2. Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului legal de plată și până în ziua plății sau a depunerii decontului din care rezultă suma de rambursat.

În cazul acoperirii parțiale a debitului calculul majorărilor de întârziere se face numai pentru sumele nete de plată.