ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 124 din 13 decembrie 2021

(1) În exercitarea rolului de coordonator național, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE, prin structura de specialitate, îndeplinește următoarele funcții:

(1^1) Funcția de monitorizare tehnică a progresului fizic al investițiilor se poate realiza, la solicitarea MIPE, la nivel regional și de către agențiile de dezvoltare regională, organizate potrivit Legii nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(1^2) Monitorizarea prevăzută la alin. (1^1) se realizează de către agențiile de dezvoltare regională în baza instrucțiunilor emise de către coordonatorul național.

(2) În exercitarea rolului de coordonator național, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE îndeplinește următoarele atribuții specifice:

(3) În exercitarea rolului de coordonator național, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE, prin structura de specialitate, îndeplinește următoarele atribuții specifice:

(3^1) Distribuția bugetului aferent reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR se aprobă, la propunerea MIPE, prin hotărâre a Guvernului, pentru fiecare coordonator de reforme și investiții, după următoarea structură: componenta, reforma/ investiția, instituția responsabilă, sume PNRR alocate din asistență financiară nerambursabilă/rambursabilă.

(3^2) La propunerea MIPE și în baza acordului exprimat de Comisia Europeană, bugetul componentelor poate fi modificat prin realocarea de sume între acestea, prin hotărâre a Guvernului, fără a depăși valoarea totală a asistenței financiare nerambursabile și rambursabile a PNRR.

(3^3) Coordonatorii de reforme și/sau investiții pot decide realocarea de sume între reformele și investițiile din cadrul unei componente, aflate în responsabilitatea lor, în limita sumelor alocate, în vederea atingerii jaloanelor și țintelor, fără a afecta contribuția la cheltuielile climatice și care sprijină tranziția digitală.

(3^4) Sumele cuprinse în acordurile de finanțare reprezintă valoarea creditelor de angajament și a creditelor bugetare aferente fondurilor europene nerambursabile din cadrul asistenței financiare nerambursabile și, respectiv, fonduri din împrumut rambursabil din cadrul sumelor aferente componentei de împrumut a PNRR, aprobate prin hotărâre a Guvernului potrivit prevederilor alin. (3^1).

(3^5) Coordonatorii de reforme și/sau investiții fundamentează solicitarea creditelor de angajament și a creditelor bugetare, cu ocazia legilor bugetare anuale și a legilor de rectificare, pe baza acordului de finanțare, la care se adaugă TVA și finanțare publică națională din bugetul de stat prin bugetul coordonatorilor de reforme și/sau investiții, după caz, inclusiv în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1).

(3^6) Repartizarea, utilizarea și plata sumelor în cadrul reformelor și/sau investițiilor se realizează cu prioritate din fondurile europene aferente asistenței financiare nerambursabile și rambursabile și TVA aferent cuprinse în acordul de finanțare și acordul de împrumut încheiate cu Comisia Europeană, până la epuizarea cuantumului acestora, cu excepția contractelor de finanțare încheiate în cadrul componentei 15 - Educație, investiția 1 - Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe - Programul guvernamental Construire creșe „Sfânta Ana“.

(4) În realizarea rolului de coordonator de investiții finanțate din instrumente financiare, pe lângă atribuțiile de coordonator de reforme și/sau investiții, MIPE îndeplinește și următoarele atribuții:

(5) MF îndeplinește următoarele atribuții:

(5^1) Comisia Națională de Strategie și Prognoză realizează analiza impactului macroeconomic al reformelor și investițiilor incluse în PNRR, pentru care coordonatorii de reforme și/sau investiții pun la dispoziția acesteia toate datele necesare.

(6) Autoritatea de Audit are în principal următoarele atribuții în legătură cu implementarea PNRR:

(7) Toate entitățile implicate în activitățile legate de gestionarea fondurilor europene aferente Mecanismului de redresare și reziliență fac obiectul auditului de sistem și al testelor de fond efectuate de către Autoritatea de Audit, prin structura de specialitate constituită în acest sens.

(8) ANAP are în principal următoarele atribuții în ceea ce privește implementarea PNRR:

(8^1) Listele de verificare a achizițiilor publice utilizate de către coordonatorii de reforme/investiții pentru verificarea achizițiilor derulate ca urmare a încheierii contractelor finanțate din fondurile externe nerambursabile și rambursabile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, alocate prin Planul național de redresare și reziliență, respectiv lista de verificare utilizată de către coordonatorii de reforme/investiții în cazul în care a fost exercitat controlul ex ante de către ANAP, lista de verificare utilizată de către coordonatorii de reforme/investiții în cazul în care nu a fost exercitat controlul ex ante de către ANAP, precum și modelul raportului de verificare ex post se aprobă prin ordin comun al ministrului investițiilor și proiectelor europene și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8^2) Modul de derulare a procedurii de achiziție pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, prestare de servicii, execuție de lucrări finanțate din fondurile externe nerambursabile și rambursabile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, alocate prin Planul național de redresare și reziliență, aplicabilă beneficiarilor privați, care nu au obligația respectării prevederilor legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice, precum și listele utilizate pentru verificarea achizițiilor derulate de aceștia se aprobă prin ordin al ministrului investițiilor și proiectelor europene, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Coordonatorul național al PNRR, coordonatorii de reforme și/sau investiții, responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale și ANAP cooperează continuu în vederea identificării riscurilor de încălcare a prevederilor legale în materia achizițiilor publice și în vederea elaborării de instrucțiuni și recomandări specifice potrivit recomandărilor rezultate în urma misiunilor de audit realizate de entitățile europene și naționale, pentru o mai bună îndrumare a autorităților contractante;

(10) Coordonatorul național al PNRR și/sau alte entități care au responsabilități în implementarea PNRR pot încheia protocoale de colaborare pentru îndeplinirea în mod eficient a atribuțiilor și funcțiilor în cadrul sistemului de management și control.

(11) În scopul de a se asigura că normele europene și cele naționale privind concurența și ajutorul de stat au fost respectate în elaborarea, respectiv implementarea măsurilor de sprijin finanțate prin PNRR, coordonatorul național, precum și coordonatorii de reforme și/sau investiții și responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale sunt sprijiniți de Consiliul Concurenței.

(12) Consiliul Concurenței are, în principal, următoarele atribuții în legătură cu implementarea PNRR:

(1) Ministerele/Instituțiile/Agențiile responsabile de implementarea reformelor și/sau investițiilor, a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme și/sau investiții sau de componente aferente reformelor și/sau investițiilor, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, au următoarele atribuții principale cu privire la implementarea reformelor și investițiilor:

(2) Ministerele prevăzute la alin. (1) pot încredința responsabililor de implementare a investițiilor specifice locale gestionarea investiției aferente PNRR cu impact asupra dezvoltării locale din domeniile prevăzute la art. 2 lit. ll). În calitate de responsabil de implementare a investiților specifice locale, agențiile pentru dezvoltare regională îndeplinesc toate funcțiile și atribuțiile specifice conform acordurilor de implementare încheiate.

(3) Coordonatorii de reforme și/sau investiții pot încredința agențiilor de implementare responsabilitatea implementării investițiilor aflate în sarcina lor, în baza unui acord de implementare încheiat între coordonatorii de reforme și/sau investiții și acestea, care prevede inclusiv aspectele privind angajarea și/sau lichidarea și/sau plata, după caz, a cheltuielilor aferente investițiilor ce fac obiectul respectivului angajament, prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, după caz.

(4) Coordonatorii de reforme și/sau investiții responsabili pentru componenta 12 - Sănătate, domeniile dezvoltării infrastructurii medicale prespitalicești și dezvoltării infrastructurii publice spitalicești, componenta 13 - Reforme sociale, domeniile dezvoltării/reabilitării și modernizării de infrastructură socială pentru persoanele cu dizabilități, copii aflați în risc de separare față de familie și persoane vârstnice vulnerabile și dependente și componenta 15 - Educație, domeniile dezvoltării consorțiilor regionale și dotării campusurilor profesionale integrate, asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare, echiparea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ tehnic și profesional, digitalizarea universităților și asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere), pot încredința agențiilor pentru dezvoltare regională responsabilitatea implementării investițiilor aflate în sarcina lor, în baza unui acord de implementare încheiat între coordonatorii de reforme și/sau investiții cu fiecare dintre agențiile pentru dezvoltare regională, după caz, și care prevede inclusiv aspectele privind angajarea și/sau lichidarea și/sau plata, după caz, a cheltuielilor aferente investițiilor vizate.

(5) La nivelul ministerelor/instituțiilor/agențiilor responsabile de implementarea reformelor și/sau investițiilor și/sau investițiilor specifice locale, a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor și/sau investițiilor specifice locale, al responsabililor de implementare a investițiilor specifice locale, respectiv la nivelul Secretariatului General al Guvernului în calitate de responsabil de implementare de reforme și/sau investiții sau de componente aferente reformelor și/sau investițiilor, al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, precum și al entităților responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea ministerelor se organizează, după caz, structuri de specialitate, prin suplimentarea numărului total de posturi aprobate pentru instituțiile responsabile.

(6) Numărul persoanelor din structurile de specialitate poate fi suplimentat cu personal în afara organigramei angajat pe perioada implementării PNRR, în cazul în care au fost prevăzute cheltuieli salariale în sprijinul implementării reformei și/sau investiției, în alocarea bugetară prevăzută în PNRR.

(7) Condițiile de înființare a posturilor în afara organigramei potrivit alin. (6) se realizează pe baza unui regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(1) MIPE coordonează implementarea și gestionarea fondurilor europene, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare potrivit Regulamentului financiar și, în acest sens, colaborează cu MF, respectiv cu toți coordonatorii de reforme și/sau investiții, în vederea asigurării unui management eficient al acestora, precum și cu alte entități implicate pentru implementarea/auditarea/ controlul fondurilor aferente PNRR.

(2) Cheltuielile necesare organizării și funcționării structurii din cadrul MIPE care îndeplinește rolul de coordonator național se asigură din bugetul de stat, prin bugetul MIPE, cu încadrarea în creditele de angajament și creditele bugetare aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale.

(1) În bugetele beneficiarilor instituții publice finanțate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind creditele de angajament și creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aprobate în cadrul Planului național de redresare și reziliență cu respectarea prevederilor art. 14.

(1^1) În bugetul STS, în calitate de furnizor al sistemului informatic de management și control al PNRR, se cuprind creditele de angajament și creditele bugetare aferente implementării jalonului 450 din cadrul investiției 5, componenta 14 - Bună guvernanță, cu respectarea prevederilor art. 14.

(1^2) În situația în care beneficiarii prevăzuți la alin. (1) realizează proiecte de investiții prin CNI, în calitate de structură de implementare, pe baza contractului de finanțare, respectiv a protocoalelor de implementare, CNI depune la aceștia cereri însoțite de documente justificative pentru transferul sumelor în vederea efectuării plăților către antreprenori, prestatori și furnizori.

(2) În bugetele beneficiarilor instituții publice finanțate integral din venituri proprii sau finanțate parțial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament și credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare și reziliență, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanțare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă și/sau de investiții și/sau de la responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale cu evidențierea pe indicatori distincți și cu respectarea prevederilor art. 14.

(1) În bugetele beneficiarilor ordonatori de credite ai bugetului local se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament și credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare și reziliență, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanțare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă și/sau de investiții sau de la responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, după caz, cu evidențierea pe indicatori distincți și cu respectarea prevederilor art. 14 .

(2) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) și art. 63 alin. (4) și (4^1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile referitoare la plafoanele privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale prevăzute în legile anuale pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, pe parcursul execuției bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanțare prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice locale pot aproba contractarea de finanțări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu contribuția asumată.

(3) În bugetele beneficiarilor instituții publice locale finanțate integral din venituri proprii și/sau finanțate parțial de la bugetele locale se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament și credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare și reziliență, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanțare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă și/sau de investiții sau de la responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, după caz, cu evidențierea pe indicatori distincți și cu respectarea prevederilor art. 14.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, în cazul sumelor pentru care Ministerul Educației are calitatea de coordonator de reformă/investiții, creditele de angajament și creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii se cuprind în bugetele beneficiarilor la partea de cheltuieli, sursa 01 «Buget de stat».

(5) Creditele de angajament și creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (4) se repartizează de către Ministerul Educației pe inspectorate școlare, în vederea repartizării pe unități de învățământ.

(1) Coordonatorii de reformă și/sau investiții sunt responsabili de recuperarea sumelor aferente proiectelor ai căror indicatori nu au fost îndepliniți, având obligația recuperării sumelor plătite, în conformitate cu prevederile contractelor/deciziilor/ ordinelor de finanțare.

(2) În cazul în care sumele ce fac obiectul recuperării reprezintă ajutoare de stat, acestea se vor recupera conform procedurilor naționale în domeniul ajutoarelor de stat.

(1) În bugetul de stat, prin bugetul coordonatorilor de reforme și/sau investiții, se cuprind:

(2) În bugetul de stat, prin bugetul MF - Acțiuni generale, se cuprind sumele necesare plății dobânzii negative bonificate de Banca Națională a României pentru disponibilitățile de fonduri europene din conturile administrate de MF.

(3) În cazul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții, sumele prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, și se cuprind în bugetul propriu al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații la nivelul sumelor aprobate cu această destinație în bugetul de stat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli.

(4) În cazul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții, sumele prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și se cuprind în bugetul propriu al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici la nivelul sumelor aprobate cu această destinație în bugetul de stat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli.

(5) Prin excepție de la alin. (1), ordonatorii principali de credite finanțați integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, cu rol de agenție de implementare, cuprind în bugetele proprii, pe baza acordului de implementare, următoarele:

(6) Sumele prevăzute la alin. (1) se cuprind și în bugetul agențiilor de implementare reprezentate de instituția publică finanțată integral sau parțial din venituri proprii.

(7) Sumele prevăzute la alin. (6) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul coordonatorilor de reforme și/sau investiții, în limita acordurilor de implementare, de la subdiviziuni distincte, și se cuprind în bugetul propriu al agențiilor de implementare, în baza convențiilor de finanțare, la partea de venituri, la subdiviziuni distincte, precum și la partea de cheltuieli la poziții distincte de transferuri bugetare, cu aprobarea ordonatorului principal de credite ierarhic superior.

(8) În cazul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții, sumele prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, și se cuprind în bugetul propriu al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice la nivelul sumelor aprobate cu această destinație în bugetul de stat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli.

(9) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), în scopul eficientizării implementării investițiilor, precum și pentru atingerea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum avizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor și aprobat de Guvern, ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și investiții sunt autorizați să depășească procentul finanțării publice naționale cu sumele necesare pentru ajustarea/majorarea prețurilor contractelor de achiziție publică, precum și cu sumele aferente unor activități necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR și ale căror documentații au fost aprobate conform art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare. Ordonatorii principali de credite sunt obligați să evalueze impactul bugetar al depășirii procentului finanțării publice naționale, precum și a oricăror altor tipuri de cheltuieli necesare implementării proiectelor, să evalueze și să repartizeze motivat de gradul de maturitate și de progresul fizic și financiar proiectele, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate potrivit legii.

(10) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), în scopul eficientizării implementării investiției 1 - Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe - Programul guvernamental Construire creșe «Sfânta Ana» din cadrul componentei 15 -- Educație, precum și pentru atingerea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR din cadrul acestei investiții, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de coordonator de reformă și investiții, este autorizat să depășească procentul finanțării publice naționale cu sumele necesare pentru încheierea contractelor de achiziție publică și pentru ajustarea/majorarea prețurilor contractelor de achiziție publică, precum și cu sumele aferente unor activități necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR și ale căror documentații au fost aprobate conform art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul național de redresare și reziliență aferente componentei 3 - Managementul deșeurilor, componentei 10 - Fondul local, componentei 11 - Turism și cultură, componentei 12 - Sănătate, componentei 14 - Buna guvernanță și componentei 15 - Educație, precum și pentru completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 143/2023, cu modificările și completările ulterioare, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate potrivit legii.

(1) Propunerile de credite de angajament și de credite bugetare pentru asigurarea sumelor necesare implementării corespunzătoare a reformelor și/sau investițiilor/proiectelor aferente PNRR se includ la titlurile distincte din clasificația bugetară, referitoare la proiecte cu finanțare din fonduri europene aferente Planului național de redresare și reziliență, finanțate din asistența financiară nerambursabilă și respectiv din împrumut.

(2) Propunerile de credite de angajament și credite bugetare prevăzute la art. 9 și 10 se includ în buget de către beneficiari pe baza contractelor de finanțare încheiate cu coordonatorii de reforme și/sau investiții sau agențiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz. În cazul beneficiarilor care au și calitatea de coordonatori de reforme și/sau investiții în cadrul acelorași reforme și/sau investiții, cuprinderea în buget a propunerilor de credite de angajament și a creditelor bugetare se realizează pe baza deciziilor/ordinelor de finanțare emise de către aceștia.

(2^1) STS, în calitate de furnizor al sistemului informatic de management și control al PNRR, cuprinde în bugetul propriu creditele de angajament și creditele bugetare prevăzute la art. 9 alin. (1^1) pe baza protocolului privind implementarea sistemului informatic de management și control al PNRR încheiat cu coordonatorul național.

(3) Fondurile cuprinse în bugetele ordonatorilor de credite, potrivit prevederilor alin. (1) și (2), sunt destinate exclusiv proiectelor finanțate din fonduri europene aferente Planului național de redresare și reziliență și nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor de altă natură, și nu pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

(1) Sumele în lei aferente reformelor și/sau investițiilor/ investițiilor specifice locale finanțate în cadrul PNRR se gestionează de către:

(2) Sumele necesare realizării reformelor și/sau investițiilor finanțate în cadrul PNRR, existente în conturile coordonatorilor de reforme și/sau investiții, responsabililor de implementarea investițiilor specifice locale și beneficiarilor nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare, cu excepția situațiilor în care executarea silită privește creanțe bugetare stabilite în cadrul PNRR.

(1) Eventualele sume din fonduri europene, finanțare publică națională și TVA, după caz, primite pe baza cererilor de transfer, nejustificate, existente la sfârșitul exercițiului bugetar în conturile responsabililor de implementarea investițiilor specifice locale/beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor de proiecte, după caz, alții decât cei prevăzuți la art. 9 alin. (1), se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezenței ordonanțe de urgență.

(2) Sumele primite potrivit art. 13 alin. (3) și neutilizate până la sfârșitul anului se restituie de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații la bugetul de stat, respectiv Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, în contul din care au fost încasate.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, se autorizează MF să efectueze pe parcursul întregului an virări de credite bugetare și de credite de angajament, în cadrul aceluiași titlu, potrivit art. 14 alin. (1), între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, cu rol de coordonator de reforme și/sau investiții, la solicitarea acestora, în funcție de stadiul implementării jaloanelor și țintelor, precum și în funcție de modificările determinate de realocările de fonduri în cadrul PNRR.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică și pentru asigurarea sumelor necesare plății dobânzii negative bonificate de Banca Națională a României pentru disponibilitățile de fonduri europene din conturile administrate de Ministerul Finanțelor, prevăzute la art. 13 alin. (2).

(5) Sumele reprezentând dobândă negativă în euro bonificată de Banca Națională a României pentru disponibilitățile de fonduri europene administrate de Ministerul Finanțelor, prevăzute la art. 9 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se asigură din sumele reprezentând dobândă pozitivă acumulată la aceste disponibilități.

(6) Dobânda pozitivă rămasă neutilizată în urma efectuării operațiunii prevăzute la alin. (5) se transferă la bugetul de stat, după efectuarea de către Comisia Europeană a plății finale în cadrul PNRR.

(7) Sumele primite potrivit art. 13 alin. (3)-(8) și neutilizate până la sfârșitul anului se restituie de către agențiile de implementare a proiectelor/structurile de implementare la bugetul de stat, respectiv în contul din care au fost încasate.

(1) La atingerea jaloanelor și a țintelor stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023 și prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025, MIPE transmite Comisiei bianual câte o cerere de plată a contribuției financiare și, după caz, a împrumutului.

(2) MIPE verifică îndeplinirea reformelor și/sau a investițiilor asumate, respectiv dacă sunt îndepliniți toți indicatorii sau dacă sunt îndepliniți indicatorii parțial, cu afectarea sau neafectarea funcționalității reformei.

(3) Fiecare cerere de plată este însoțită de:

(1) Sumele utilizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene în cadrul PNRR se comunică MIPE trimestrial, în primele 5 zile lucrătoare ale primei luni din trimestrul următor, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, defalcat pentru proiecte finanțate din asistența financiară nerambursabilă și, respectiv, din asistența financiară rambursabilă, pentru toți beneficiarii, indiferent de modalitatea de finanțare și subordonare a acestora, respectiv de către STS, în calitate de furnizor al sistemului informatic de management și control al PNRR.

(2) Documentele întocmite potrivit alin. (1) se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(1) Reformele, investițiile și proiectele implementate în cadrul măsurilor finanțate din fonduri europene aferente PNRR sunt considerate acțiuni multianuale.

(2) Angajamentele legale, inclusiv contractele de achiziții publice, aferente proiectelor implementate din fonduri europene aferente PNRR, pot fi anuale sau multianuale.

(3) Creditele de angajament și creditele bugetare necesare implementării reformelor și/sau investițiilor, inclusiv pentru investițiile specifice locale, se stabilesc având în vedere acordurile de finanțare încheiate și se reflectă în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de coordonator de reforme și/sau investiții, respectiv în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite care are în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, astfel cum sunt detaliate în anexă.

(3^1) Creditele de angajament și creditele bugetare necesare implementării jalonului 450 din cadrul investiției 5, componenta 14 - Bună guvernanță din cadrul PNRR se stabilesc în baza hotărârii Guvernului prevăzute la art. 5 alin. (3^1) privind aprobarea distribuției bugetului aferent reformelor și investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență al României pentru fiecare coordonator de reformă și/sau investiții și se cuprind în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de coordonator național.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), creditele de angajament și creditele bugetare necesare implementării reformelor și/sau investițiilor de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții se reflectă în anexă la bugetul acesteia.

(5) Ordonatorii de credite cu rol de coordonatori de reforme și/sau investiții efectuează la nivel de reformă și/sau investiție angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata în baza creditelor de angajament și creditelor bugetare aprobate în buget potrivit art. 13 alin. (1) lit. a), b) și alin. (3), pentru responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale și ceilalți beneficiari decât cei prevăzuți la art. 9 alin. (1) și au responsabilitatea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile proprii și cele ale beneficiarilor/partenerilor/responsabililor de implementarea investițiilor specifice locale pentru operațiunile gestionate în cadrul investițiilor.

(5^1) Prin excepție de la prevederile alin. (5), Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții, efectuează la nivel de reformă/investiție angajarea cheltuielilor în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (3) și operațiunile din faza de lichidare constând în verificarea cheltuielilor efectuate de beneficiari, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 10 alin. (4).

(6) Ordonatorii de credite cu rol de coordonatori de reforme și/sau investiții efectuează la nivel de reformă/investiție angajarea cheltuielilor în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (3) și (4) și operațiunile din faza de lichidare constând în verificarea cheltuielilor efectuate de beneficiari pentru beneficiarii prevăzuți la art. 9 alin. (1).

(6^1) Ordonatorul principal de credite cu rol de coordonator național efectuează la nivelul investiției 5, componenta 14 - Bună guvernanță angajarea cheltuielilor în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (3^1) și operațiunile din faza de lichidare, constând în verificarea cheltuielilor efectuate de STS în calitate de furnizor al sistemului informatic de management și control al PNRR.

(7) Beneficiarii pot derula procedurile de atribuire a contractelor de execuție lucrări, asistență tehnică, dirigenție de șantier și a altor categorii de contracte necesare implementării proiectelor de investiții publice, cu includerea în documentele achiziției aferente a unei condiții suspensive referitoare la aprobarea finanțării proiectului din PNRR.

(7^1) Beneficiarii, alții decât cei prevăzuți la art. 9 alin. (1) și (1^1), pot solicita coordonatorilor de reforme și sau investiții/agențiilor de implementare a proiectelor/responsabililor de implementarea investițiilor specifice locale, după caz, prin cereri de transfer, plata avansurilor în cuantum de până la 13% din valoarea contractelor de achiziții încheiate în vederea implementării proiectelor, pe baza previziunilor de etapă, după ordinul de începere.

(7^2) După acordarea primului avans, următoarele se acordă doar dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

(7^3) Beneficiarii au obligația de a restitui sumele rămase neutilizate din avansurile acordate, înainte de solicitarea următorului avans sau, după caz, la semnarea procesului-verbal de recepție.

(7^4) Beneficiarii investițiilor din cadrul componentei 7 «Transformare digitală» - investiția 9: «Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale» și al componentei 9 «Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare» - investiția 3: «Scheme de ajutor pentru sectorul privat - măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor» pot solicita coordonatorului de investiții, prin cereri de transfer, plata avansurilor către contractori în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziții aferente proiectelor implementate, în condițiile legii.

(8) Sumele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și b), aferente investițiilor specifice locale, se transferă de către coordonatorii de reformă și/sau investiții de la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare în conturile de disponibil ale responsabililor de implementarea investițiilor specifice locale deschise la Trezoreria Statului, la termenele și pe baza cererilor de transfer de fonduri, respectiv a altor documente prevăzute în convențiile de finanțare.

(9) Agențiile pentru dezvoltare regională, în calitate de responsabili de implementarea investițiilor specifice locale, stabilite la art. 6 alin. (4), încheie contracte de finanțare cu beneficiarii, în limita sumelor aferente creditelor de angajament, și efectuează plăți în limita sumelor aferente creditelor bugetare cuprinse în convențiile de finanțare. Agențiile pentru dezvoltare regională vor semna acorduri de implementare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții și vor răspunde pentru implementarea jaloanelor și țintelor pe care și le asumă prin contract. De asemenea, agențiile pentru dezvoltare regională se vor asigura că investițiile prevăzute în fiecare componentă se implementează în toate județele corespondente fiecărei agenții pentru dezvoltare regională, pe baza unei strategii și unui plan de investiții aprobate de Guvernul României prin hotărâre a Guvernului, care include angajamentele asumate pe fiecare componentă și planurile de implementare corespunzătoare acestora gestionate de ministerele de linie care vor monitoriza implementarea.

(10) În baza convențiilor de finanțare încheiate cu coordonatorii de reformă și/sau investiții, agențiile pentru dezvoltare regională întocmesc și transmit coordonatorilor de reforme și/sau investiții lunar sau ori de câte ori este nevoie cereri de transfer de fonduri în vederea efectuării plăților către beneficiari.

(11) La întocmirea cererilor prevăzute la alin. (10), agențiile pentru dezvoltare regională au obligația de a lua în considerare gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

(12) Agențiile pentru dezvoltare regională fundamentează, justifică și utilizează în condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate sumele transferate potrivit alin. (8) și au responsabilitatea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile proprii și cele ale beneficiarilor/partenerilor pentru operațiunile gestionate în cadrul investițiilor.

(13) Prevederile alin. (8)-(12) se aplică în mod similar și instituțiilor/unităților prevăzute la art. 6 alin. (3) și (4).

(1) În cazul în care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, în scopul atingerii jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR, coordonatorii de reforme și/sau investiții sunt autorizați să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanțare a căror valoare poate determina depășirea cu până la 15% a sumelor alocate în euro aferente fiecărei reforme și/sau investiții din acordurile de finanțare, numai pentru implementarea proiectelor pentru care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale.

(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, în scopul atingerii jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR, în acord cu prioritățile naționale, coordonatorii de investiții sunt autorizați să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanțare a căror valoare poate determina depășirea sumelor alocate în euro aferente fiecărei investiții din acordurile de finanțare, numai pentru implementarea proiectelor pentru care coordonatorii de investiții își asumă, prin memorandum avizat de MIPE și MF și aprobat de Guvern, importanța sectorială a investiției, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale, cu respectarea de către ordonatorul de credite a strategiei fiscal-bugetare.

(1^2) În cazul în care se diminuează sumele aferente investițiilor din PNRR, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Regulamentului (UE) 2021/241, cu modificările și completările ulterioare, fără eliminarea/modificarea investiției ca jalon/țintă, sumele aferente fondurilor europene diminuate se suportă din bugetul de stat ca finanțare publică națională, în scopul îndeplinirii jaloanelor/țintelor respective, în limita a 30% din sumele alocate în euro aferente fiecărei investiții din acordurile de finanțare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.235/2022 privind aprobarea distribuției bugetului aferent reformelor și investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență al României pentru fiecare coordonator de reformă și/sau investiții, cu modificările ulterioare.

(1^3) În situația în care, în scopul încheierii/emiterii de contracte/decizii/ordine de finanțare conform prevederilor alin. (1), valoarea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR se modifică, respectiv cuantumul fondurilor europene aferente PNRR nu acoperă întreaga valoare necesară implementării proiectelor și îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor, diferența se asigură din finanțare publică națională, pe baza demersurilor efectuate de coordonatorul de reforme și/sau investiții, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1).

(1^4) Creditele de angajament destinate acoperirii depășirilor prevăzute la alin. (1)-(1^2) se angajează din fondurile europene aferente asistenței financiare nerambursabile și rambursabile, exclusiv TVA aferent, alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență prin Planul național de redresare și reziliență, până la epuizarea cuantumului alocărilor, iar diferența rămasă se suportă din finanțarea publică națională.

(1^5) Creditele de angajament destinate acoperirii depășirilor prevăzute la alin. (1)-(1^2) nu pot depăși procentul de 25% din totalul alocării financiare a coordonatorilor de reforme și/sau investiții prevăzute în acordurile de finanțare.

(2) Coordonatorii de reforme și/sau investiții, responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, pot încheia contracte/emite decizii/ordine de finanțare cu clauză rezolutorie, de a cărei îndeplinire va depinde finanțarea proiectelor prevăzute la alin. (1).

(3) Coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, sunt autorizați să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanțare pentru reformele și investițiile care sunt finanțate parțial în cadrul PNRR, diferența până la valoarea totală urmând a fi asigurată din fonduri proprii și/sau finanțare publică națională, în scopul atingerii jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale.

(3^1) Coordonatorii de reforme și/sau investiții care încheie/emit contracte/decizii/ordine de finanțare conform prevederilor alin. (1)-(1^2) au obligația să includă în cuprinsul acestora indicatori de performanță anuali, stabiliți prin normele metodologice prevăzute la art. 38 alin. (2), care să furnizeze informații relevante pentru măsurarea stadiului de îndeplinire a jaloanelor/țintelor, și dreptul de a rezilia contractele/revoca ordinele/deciziile de finanțare în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanță anuali și de a recupera de la beneficiari sumele plătite, precum și eventualele penalități, după caz.

(4) Beneficiarii care au încheiat contracte de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, sau cărora li s-au emis decizii/ordine de finanțare, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, și care nu finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această perioadă.

(4^1) Coordonatorii de reformă și/sau investiții/Agențiile de implementare/Responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale care au încheiat/emis contracte/decizii/ordine de finanțare cu beneficiarii, după caz, potrivit prevederilor alin. (1) și (1^2), au obligația rezilierii/revocării contractelor/ordinelor/ deciziilor de finanțare, în cazul în care nu au fost îndepliniți indicatorii de performanță anuali, precum și obligația recuperării integrale a sumelor plătite în cadrul proiectelor și a eventualelor penalități, după caz, iar beneficiarii au obligația restituirii sumelor primite în cadrul proiectelor și a eventualelor penalități.

(5) Beneficiarii care au încheiat contracte de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, vor suporta din bugetul propriu sumele necesare plății sancțiunilor, inclusiv majorările de întârziere ca urmare a imposibilității recuperării, dar și sumele aferente deciziilor de recuperare comunicate de către CE pentru neregulile grave constatate ori pentru neîndeplinirea țintelor/jaloanelor, potrivit gradului de nerealizare, după caz.

(1) În contextul în care Comisia Europeană dezangajează fondurile asociate jaloanelor și țintelor în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările și completările ulterioare, fondurile aferente contractelor de finanțare semnate de către coordonatorii de reforme și/sau investiții asociate jaloanelor și țintelor respective, acestea se prevăd în bugetul și anexele ordonatorilor principali de credite cu rol de coordonatori de reforme și/sau investiții, la o subdiviziune bugetară distinctă, peste valoarea sumei aferente Planului național de redresare și reziliență stabilite în acordurile de finanțare încheiate cu coordonatorul național.

(2) În situația în care au fost efectuate plăți anterior intrării în vigoare a prezentului act normativ, acestea rămân cheltuieli definitive la bugetul de stat, la subdiviziunile de cheltuieli bugetare de la care au fost efectuate plățile respective. Ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reforme și/sau investiții sunt autorizați să dezangajeze soldul aferent angajamentelor legale rămase de plată concomitent cu reangajarea acestora în limita creditelor de angajament la subdiviziunea nou-introdusă.

(3) Coordonatorii de reforme și/sau investiții sunt autorizați să încheie acte adiționale la contractele de finanțare încheiate cu beneficiarii, astfel încât să modifice sursele de finanțare între fondurile europene nerambursabile și subdiviziunea nou-introdusă, cu încadrare în valoarea contractului încheiat.

(4) Beneficiarii prevăzuți la art. 10 alin. (1) sunt autorizați să modifice în bugetele proprii și în anexele la acestea creditele de angajament și creditele bugetare potrivit actelor adiționale încheiate potrivit alin. (3), însușite de ordonatorii principali de credite.

(5) Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2023, se aplică beneficiarilor contractelor de finanțare prevăzute la alin. (1).

(6) Creditele de angajament rezultate din dezangajările prevăzute la alin. (2) nu pot fi utilizate de coordonatorii de reforme și/sau investiții în vederea încheierii/emiterii de noi angajamente legale.

(7) În anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de coordonator de reforme și/sau investiții să introducă în buget și în anexele la acesta creditele de angajament necesare aplicării prevederilor alin. (2).

(8) Contractele de finanțare prevăzute la alin. (1) sunt exceptate de la prevederile art. 5 alin. (3^6).

(9) Ordonatorii principali de credite comunică în termen de 5 zile lucrătoare Ministerului Finanțelor modificările efectuate potrivit prevederilor prezentului articol, concomitent cu transmiterea anexelor, însușite de ordonatorul principal de credite.

(10) Se autorizează Ministerul Finanțelor să aprobe, la propunerea ordonatorilor principali de credite, repartizarea pe trimestre ca urmare a modificărilor efectuate potrivit prevederilor prezentului articol.

(1) Instrumentele financiare din cadrul PNRR se utilizează în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenței, proporționalității, nediscriminării, egalității de tratament și subsidiarității, precum și în conformitate cu obiectivele lor. Instrumentele financiare din cadrul PNRR pot fi implementate în cadrul compartimentului pentru România din cadrul Programului InvestEU sau prin încredințarea sarcinilor de implementare către un partener de implementare.

(2) România, prin MIPE, negociază și semnează și, după caz, modifică acordul de contribuție pentru instituirea instrumentelor financiare implementate în cadrul compartimentului pentru România din cadrul Programului InvestEU aferente PNRR, cu consultarea prealabilă a MF.

(3) Acordul de contribuție se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MIPE, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(4) MIPE negociază și semnează contractele de finanțare pentru instrumentele financiare din cadrul PNRR implementate prin încredințarea sarcinilor de implementare către un partener de implementare. Contractele de finanțare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4^1) Contractele de finanțare semnate între partenerul de implementare și intermediarii financiari includ etapele intermediare și mecanismul de verificare prevăzute în acordul de tip operațional aferent investiției respective.

(4^2) În vederea implementării jaloanelor/țintelor din PNRR, coordonatorii de reforme și/sau investiții, care au calitatea de autorități ale administrației publice centrale, în domeniul lor de competență pot încheia cu organizații internaționale de profil contracte de stat - acorduri de asistență tehnică, în condițiile legii. Acordurile se aprobă prin hotărâri ale Guvernului și intră în vigoare la data intrării în vigoare a acestora.

(4^3) Sumele necesare obținerii asistenței tehnice cu organizații internaționale de profil se asigură din bugetele alocate cu această destinație fiecărui coordonator de reforme și/sau investiții în PNRR.

(5) Garanția reciprocă se încheie potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Pentru implementarea instrumentelor financiare, MIPE va deschide conturi în valută la Banca Națională a României sau va utiliza conturile în euro deschise la băncile comerciale, după caz.

(1) În baza contractelor de finanțare încheiate conform art. 5 alin. (3) pentru instrumentele financiare se vor înființa comitete de investiții aferente instrumentelor financiare prevăzute în PNRR, compuse din 5-7 membri care vor fi numiți prin ordin comun al ministrului investițiilor și proiectelor europene și al ministrului finanțelor.

(2) Comitetele de investiții își vor desfășura activitățile în conformitate cu reguli interne prevăzute în contractele de finanțare.

(1) Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 27, entitățile finanțate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu alte entități din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri de selecție a acestora, care respectă, cel puțin, principiile transparenței, tratamentului egal, nediscriminării și utilizării eficiente a fondurilor publice.

(2) Coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, stabilesc, prin ghidurile specifice proiectelor finanțate din fonduri europene aferente Planului național de redresare și reziliență, categoriile de activități care nu pot fi realizate de către partenerii entități din sectorul privat în implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1).

(3) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) și (2), cheltuielile efectuate de partenerul/partenerii de drept privat vor fi recuperate, după caz, potrivit procedurilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

(1) Înregistrarea fiscală a partenerilor, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, se poate realiza prin depunerea unei declarații de înregistrare fiscală la organul fiscal competent fie direct sau prin intermediul unui împuternicit, fie la solicitarea plătitorului de venit (ordonatorul de credite cu rol de coordonator de reforme și/sau investiții), în condițiile prevăzute de art. 82 și art. 86 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Pe baza declarației de înregistrare fiscală depuse, organul fiscal competent eliberează certificatul de înregistrare fiscală. În cazul depunerii declarației de înregistrare fiscală de către un împuternicit, desemnarea împuternicitului se face în condițiile art. 18 din legea sus-menționată.

(2) După eliberarea certificatului de înregistrare fiscală de către organul fiscal competent, partenerii, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, se adresează Trezoreriei Municipiului București în vederea deschiderii conturilor, prin intermediul liderului de parteneriat care are calitatea de împuternicit. Operațiunile de deschidere, gestionare a conturilor și efectuare a plăților se realizează de către partenerii, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, doar prin intermediul liderului de parteneriat, care are calitatea de împuternicit. Contul de disponibil se deschide de către Trezoreria Municipiului București pe numele partenerului și se codifică cu codul alocat potrivit certificatului de înregistrare fiscală emis potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Elementele minimale cu privire la forma și conținutul împuternicirii prevăzute la alin. (1) și (2) se stabilesc prin instrucțiuni emise de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, și aprobate de către reprezentantul legal.

(1) Verificarea legalității și regularității cheltuielilor se va realiza prin mecanismele existente la nivel național, controlul financiar preventiv propriu, controlul financiar preventiv delegat, precum și prin mecanismul de verificare ex-post stabilit la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE.

(2) Controlul financiar preventiv al fondurilor europene derulate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se exercită asupra tuturor operațiunilor, potrivit reglementărilor legale în domeniu, respectiv prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale actelor normative emise în aplicarea acesteia.

(3) În scopul verificării legalității și regularității cheltuielilor pentru care coordonatorii de reforme și/sau investiții efectuează plăți către beneficiari, MIPE se va baza și pe organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv propriu la beneficiar, respectiv pe controlul financiar preventiv delegat, unde este cazul.

(3^1) În vederea implementării PNRR, coordonatorii de reforme și/sau investiții pot realiza verificări aferente cererilor de transfer transmise de beneficiari pe baza unei analize de risc ce va face obiectul unei instrucțiuni emise de către aceștia și avizate de coordonatorul național.

(4) Structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează verificarea, prin eșantion, a cheltuielilor efectuate atât de beneficiarii publici, cât și de beneficiarii privați, pe baza informațiilor transmise de coordonatorii de reformă și/sau investiții.

(5) La nivelul structurii de specialitate din MIPE este asigurată verificarea respectării regulilor privind ajutorul de stat, fiind sesizat Consiliul Concurenței în cazul identificării vreunei abateri, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(1) MIPE și coordonatorii de reforme și/sau investiții au obligația să ia măsuri adecvate pentru prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, astfel cum sunt definite la art. 61 alin. (2) și (3) din Regulamentul financiar, care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, și să întreprindă acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor incluse în cadrul PNRR.

(1^1) MIPE, prin structura de specialitate cu rol de coordonator național, în baza documentelor existente în sistemul informatic de management și control al PNRR, realizează verificări ex post, pe baza unei analize de risc, prin eșantion, în vederea respectării mecanismului de management și control al PNRR, respectiv de aplicare a dispozițiilor legale și procedurale de către coordonatorii de reforme și/sau investiții privind verificarea procedurilor de achiziții din punctul de vedere al conformității acestora cu dispozițiile legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/sectoriale, verificări care nu exonerează de răspundere autoritățile contractante, în raport cu acțiunile și deciziile adoptate de acestea în procesul de atribuire și/sau modificare a contractului în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile și nici pe coordonatorii de reformă și/sau investiție în raport cu verificările efectuate conform art. 6 alin. (1) lit. z).

(2) Activitatea de detectare a aspectelor ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE.

(3) Activitatea de constatare a neregulilor și activitatea de constatare a dublei finanțări, respectiv activitatea de stabilire a creanțelor bugetare se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE/la nivelul coordonatorilor de reforme și/sau investiții, după caz.

(4) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare ori proces-verbal de stabilire a creanțelor bugetare, după caz, act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și care constituie titlu de creanță emis în vederea stingerii respectivei creanțe.

(5) Titlurile de creanță se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestora.

(6) Abrogat.

(7) Creanțele bugetare sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță.

(8) În cazul identificării unor aspecte ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave, structura de specialitate din cadrul MIPE va sesiza, după caz, ANI, DLAF/OLAF, EPPO/DNA.

(9) MIPE are obligația de a nu include temporar, total sau parțial, în cererile de plată în relația cu Comisia Europeană sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave, până la finalizarea procedurilor de verificare efectuate de către structura de control a DG MRR din cadrul MIPE, finalizarea investigațiilor ANI, DLAF/OLAF, DNA/EPPO, respectiv decizia definitivă a instanței judecătorești, după caz, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene prevăd altfel.

(10) În bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de coordonatori de reforme/investiții sau în bugetele agențiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investițiilor specifice locale se cuprind sumele necesare pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari prin cereri de transfer, pentru care a fost formulată o sesizare de neregulă gravă. Aceste sume se pot achita până la punerea în mișcare a acțiunii penale. Pentru beneficiarii, alții decât operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, și pentru beneficiarii privați, aceste sume se vor achita în baza unui instrument de garantare, emis în condițiile legii de către o societate bancară sau de către o societate de asigurări, în cuantumul total al sumelor plătite prin cereri de transfer, inclusiv al sumei solicitate prin cererea curentă.

(11) În cazul în care procurorul dispune trimiterea în judecată și sesizează instanța, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată, coordonatorii de reforme/investiții/agențiile de dezvoltare regională responsabile de implementarea investițiilor specifice locale au obligația de a suspenda plata tuturor sumelor solicitate de beneficiar aferente contractului economic pentru care a fost formulată sesizarea.

(12) Prevederile alin. (12) nu aduc atingere dreptului coordonatorilor de reforme/investiții/agențiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investițiilor specifice locale de a lua măsuri privind suspendarea plăților către beneficiari în baza prevederilor cuprinse în contractele/deciziile/ordinele/acordurile de finanțare. În acest caz, la solicitarea beneficiarului, se poate aplica drept măsură subsecventă și suspendarea aplicării prevederilor contractelor de finanțare în vederea prelungirii perioadei de implementare a acestora.

(13) Sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave confirmate prin decizia definitivă a instanței de judecată vor fi recuperate de la beneficiari.

(14) Abrogat.

(15) În baza actelor de control finale emise de DLAF și a rapoartelor de inspecție emise de OLAF, structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează verificările necesare stabilirii creanței bugetare și emiterii procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare, în acord cu recomandările formulate în cadrul acestora.

(16) În cazul identificării unei situații de dublă finanțare, coordonatorii de reforme și/sau investiții vor emite, în cazul în care întreaga valoare a finanțării din fonduri europene este afectată, decizii de reziliere/revocare a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare, în care vor fi individualizate sumele de restituit în moneda națională, sau, în cazul afectării parțiale a finanțării din fonduri europene, va fi emis proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. Sumele afectate nu vor fi incluse în cereri de plată către Comisie.

(17) MIPE este responsabil de urmărirea recuperării creanțelor în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, după data la care creanța devine exigibilă și până cel târziu la data închiderii Mecanismului de redresare și reziliență, respectiv a oricăror sume din fonduri europene transferate acestora, neutilizate sau care au fost recuperate de la beneficiari ca urmare a unor titluri de creanță.

(18) Dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie conform dispozițiilor art. 110 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Stingerea creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin:

(2) În cazul în care creanțele bugetare rezultate din nereguli și creanțele fiscale rezultate în urma rezilierii/revocării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare nu pot fi recuperate prin încasare, coordonatorul național al PNRR/coordonatorii de reformă și/sau investiții transmit titlurile executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente, care:

(3) Recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectuează în conturile indicate în titlul de creanță, în moneda stabilită în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanțare.

(4) Recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanță sau comunicate debitorului.

(5) Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată, până la data stingerii acesteia.

(6) În vederea încasării de la debitor a dobânzii, autoritatea emitentă a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/procesului-verbal de stabilire a creanței bugetare are obligația de a calcula cuantumul acesteia și de a emite un proces-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanță și care se comunică debitorului.

(7) Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate.

(8) Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligațiilor prevăzute în titlul de creanță se fac venit la același buget în care se virează și creanța bugetară rezultată din nereguli.

(9) Sumele din fonduri europene nerambursabile, rămase neutilizate în conturile MF, la data închiderii Planului național de redresare și reziliență, se virează la bugetul de stat.

(10) Constituie titlu executoriu, după caz:

(1) Împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță, sub sancțiunea decăderii.

(2) Titlurile de creanță, contestațiile administrative formulate împotriva acestora și deciziile de soluționare a contestațiilor, emise în format electronic, cu semnătură electronică calificată potrivit prevederilor legale în vigoare se comunică electronic.

(3) Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii.

(4) Contestația administrativă se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanță care este contestat și nu este supusă taxelor de timbru.

(5) Introducerea contestației pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanță.

(6) Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

(7) Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În baza art. 22 alin. (5) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, precum și a Acordului privind contribuția financiară, MIPE poate reduce în mod proporțional sprijinul nerambursabil acordat coordonatorilor de reforme și/sau investiții în cadrul PNRR și, după caz, poate recupera orice sumă datorată bugetului Uniunii Europene și finanțare publică națională în cazuri de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

(2) În situația în care CE suspendă plățile și/sau acordurile privind contribuția financiară, respectiv de împrumut, acordurile de finanțare și/sau contractele de finanțare asociate jaloanelor și țintelor respective continuă a fi finanțate din bugetul de stat până la comunicarea deciziei CE de ridicare a suspendării plăților și/sau acordurilor privind contribuția financiară și/sau acordul de împrumut.

(3) În situația în care CE suspendă plățile și/sau acordurile privind contribuția financiară, respectiv de împrumut, ca urmare a îndeplinirii parțiale a jaloanelor și țintelor aferente uneia sau mai multor tranșe de plată stabilite potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023 și prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025, acordurile de finanțare și/sau contractele/deciziile/ordinele de finanțare asociate jaloanelor și țintelor respective continuă a fi finanțate din bugetul de stat pentru o perioadă de maximum 6 luni, calculată de la data comunicării deciziei CE de suspendare plăților și/sau acordurilor privind contribuția financiară și/sau acordul de împrumut.

(4) În situația în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor și țintelor pentru care au fost suspendate plățile/acordul privind contribuția financiară și/sau acordul de împrumut, coordonatorul național suspendă parțial acordurile de finanțare încheiate cu coordonatorii de reforme și/sau investiții aflate în derulare pentru jaloanele și țintele respective, până la identificarea de noi surse de finanțare.

(5) În situația în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor și țintelor, coordonatorii de reforme și/sau investiții suspendă parțial activitățile aferente țintelor și jaloanelor respective din cadrul contractelor/deciziilor/ordinelor aflate în derulare, până la identificarea de noi surse de finanțare, sau solicită încetarea, cu acordul părților, cu restituirea sumelor plătite, după caz.

(1) Datele colectate în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. (d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările și completările ulterioare, se pun la dispoziția Comisiei Europene, ECA, AA, OLAF, DLAF, DNA și EPPO, de către MIPE, la solicitarea expresă a acestor instituții, fie prin asigurarea accesului în sistemul informatic de management și control al PNRR la documentele și informațiile ce fac obiectul cererilor, fie prin autorizarea accesului la fața locului al reprezentanților entităților respective.

(2) Coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, precum și beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare din fonduri europene aferente PNRR au obligația arhivării și păstrării în bune condiții a tuturor documentelor aferente acestora, în conformitate cu prevederile art. 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018, cu modificările și completările ulterioare, respectiv timp de 10 ani cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia a fost realizată ultima plată.

(3) Coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, precum și beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțate din fonduri europene aferente Planului național de redresare și reziliență au obligația păstrării evidenței informațiilor despre ajutoarele acordate/ primite pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică, potrivit art. 42 și 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În sensul alin. (1), se vor menține evidențele și documentele justificative, inclusiv datele statistice și alte înregistrări referitoare la reformele/investițiile finanțate, precum și evidențele și documentele în format electronic ale acestora. Evidențele și documentele referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau reclamații referitoare la angajamente juridice sau referitoare la investigații ale EPPO/OLAF/DLAF/DNA se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii, reclamații sau investigații. În cazul evidențelor și al documentelor referitoare la investigațiile EPPO/OLAF/DLAF/DNA, obligația de păstrare se aplică de îndată ce respectivele investigații au fost notificate destinatarului.

(5) Evidențele și documentele menționate la alin. (2) se păstrează fie pe hârtie, în original sau sub formă de copii certificate pentru conformitate cu originalul, fie în format electronic pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv sub formă de versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică, prin aplicarea semnăturii electronice. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerințele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele și pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele pe suport hârtie nu sunt necesare.

(6) Coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, precum și beneficiarii au obligația de a asigura accesul neîngrădit al autorităților naționale și europene cu atribuții de verificare, control și audit, în limitele competențelor ce le revin, în cazul în care aceștia efectuează verificări/controale/audit la fața locului și solicită în scris declarații, documente, informații.

(7) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) și (6), beneficiarii sunt obligați să restituie suma încasată în cadrul proiectului, aferentă documentelor lipsă.

(8) În cazul nerespectării prevederilor alin. (2), beneficiarii sunt obligați să restituie întreaga sumă încasată în cadrul proiectului, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.

(9) Coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, pot evalua și controla capacitatea administrativă a beneficiarilor privind îndeplinirea cerințelor determinate de asigurarea realității, legalității și regularității cheltuielilor decontate și respectării instrucțiunilor, procedurilor, reglementărilor și regulamentelor europene, precum și a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor finanțate din fonduri europene aferente Mecanismului de redresare și reziliență.

(1) Rezilierea/Revocarea contractului/deciziei/ ordinului de finanțare poate interveni în situația identificării de nereguli, nereguli grave, dublă finanțare, precum și în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanță anuali prevăzuți la art. 24 alin. (3^1) și (4^1).

(2) În cadrul deciziei de reziliere/revocare vor fi individualizate sumele de restituit exprimate în moneda națională și contul în care beneficiarul/liderul de parteneriat/partenerul trebuie să efectueze plata.

(3) Decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanțare constituie titlu de creanță și cuprinde elementele actului administrativ-fiscal prevăzute de Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Sumele aferente plăților realizate de beneficiari/furnizorul sistemului informatic de management și control al PNRR pentru finanțarea cheltuielilor deja efectuate în cadrul reformelor/investițiilor, în scopul realizării țintelor și jaloanelor incluse în cadrul Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023 și prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025, considerate eligibile în cadrul PNRR în condițiile art. 17 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările și completările ulterioare, și aprobate în contractele/deciziile/ordinele de finanțare/protocolul de implementare al sistemului informatic de management și control al PNRR, se recuperează din fonduri europene pentru asistența financiară nerambursabilă și se utilizează sumele din împrumut potrivit art. 20 alin. (4) lit. a) pentru asistența financiară rambursabilă, după caz.

(2) Pentru recuperarea din fonduri europene și transferul sumelor prevăzute la alin. (1), beneficiarii care au suportat din surse proprii cheltuielile respective, alții decât cei prevăzuți la art. 9 alin. (1) și (1^1) și art. 10 alin. (4), întocmesc cereri de transfer distincte care se transmit coordonatorilor de reforme și/sau de investiții în termen de 15 zile lucrătoare de la încheierea contractelor/emiterii deciziilor/ordinelor de finanțare. Sumele pentru care au fost primite cererile de transfer distincte sunt centralizate la nivelul coordonatorilor de reformă și/sau investiții și transmise către MIPE. Sumele incluse în solicitările de fonduri sunt transmise de către coordonatorii de reforme și/sau investiții către MF, în scopul efectuării operațiunilor prevăzute la art. 19 alin. (2) sau în raportările periodice care se transmit potrivit art. 20 alin. (4) lit. a), după caz.

(3) Pentru recuperarea din fonduri europene a sumelor prevăzute la alin. (1), beneficiarii/furnizorul sistemului informatic de management și control al PNRR care au/a efectuat cheltuieli finanțate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale au/are obligația de a transmite solicitări distincte coordonatorilor de reforme și/sau de investiții/coordonatorului național în termen de 15 zile lucrătoare de la aprobarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare/ protocolului de implementare al sistemului informatic de management și control al PNRR.

(4) Pe baza cererilor de transfer prevăzute la alin. (2), coordonatorii de reforme și/sau de investiții virează dintr-o subdiviziune distinctă de cheltuieli bugetare sumele cuvenite către beneficiari, la o subdiviziune distinctă de venituri bugetare în bugetele acestora. Sumele astfel virate se cuprind în solicitările de fonduri întocmite de coordonatorii de reforme și/sau investiții, care se transmit MF potrivit art. 19 alin. (3), sau în raportările periodice care se transmit potrivit art. 20 alin. (4) lit. a), după caz. Prevederile art. 19 alin. (3) cu privire la distribuirea sumelor în conturile de venituri bugetare codificate cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme și/sau investiții/Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în cazul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și, respectiv, prevederile art. 20 alin. (4) lit. a) cu privire la utilizarea sumelor din prefinanțarea din împrumut se aplică în mod corespunzător.

(5) Pe baza solicitărilor distincte prevăzute la alin. (3), coordonatorii de reforme și/sau de investiții/coordonatorul național transmit/transmite solicitări de fonduri centralizate către MF, iar acesta:

(6) Pentru proiectele finanțate din fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cărora li se aplică scheme de ajutor de stat, beneficiarii finanțării pot opta pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată specifică, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(7) Prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile publice pot opta pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată specifică, definită conform prevederilor alin. (8).

(8) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin amortizare accelerată specifică proiectelor se înțelege posibilitatea recuperării valorii de intrare în patrimoniu a activelor imobilizate utilizate în cadrul unui contract de finanțare, în limita unui procent cuprins între 50% și 75% din valoarea de intrare în patrimoniu a acestora, în primul an de funcționare a activelor de natura clădirilor, echipamentelor, utilajelor și altor active similare rezultate din implementarea proiectelor, restul de valoare urmând a fi recuperat liniar pe durata rămasă până la sfârșitul duratei de utilizare a activelor imobilizate prevăzute conform cataloagelor tehnice în vigoare. Procentul din valoarea de intrare menționat se stabilește prin decizie a conducătorului unității beneficiare a finanțării.

(9) Coordonatorii de reformă și/sau investiții vor lua în considerare eligibilitatea cheltuielilor cu amortizarea accelerată specifică, în aplicarea prevederilor alin. (1) și (2), și vor efectua, după caz, regularizarea valorii cheltuielilor eligibile pentru beneficiarii proiectelor care optează pentru metoda de amortizare accelerată specifică.

(10) Coordonatorii de reformă și/sau investiții care operează cu proiecte prevăzute la alin. (1) și (2), la autorizarea cheltuielilor vor lua în considerare eligibilitatea cheltuielilor cu amortizarea accelerată specifică, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(1) După semnarea contractului de finanțare, în condiții obiective și justificate, pentru asigurarea finanțării cheltuielilor necesare implementării proiectului, precum și pentru asigurarea cofinanțării, cu excepția sumelor prevăzute la art. 23 alin. (7^1), pe întreaga perioadă de derulare a contractului de finanțare, beneficiarul poate constitui garanții în favoarea unei instituții de credit, sub forma instituirii unei ipoteci asupra activelor fixe care fac obiectul contractului de finanțare.

(2) Beneficiarul este obligat să transmită coordonatorului de reforme și/sau investiții o copie a contractului de credit și a celui de ipotecă, în termen de 10 zile lucrătoare de la semnarea acestora. În cazul imobilelor, aceasta este însoțită de raportul de evaluare a imobilului finanțat pe baza contractului de finanțare, realizat de către un evaluator independent autorizat ANEVAR.

(3) Pentru contractele de credit și contractele de ipotecă deja încheiate, beneficiarul este obligat să transmită coordonatorului de reforme și/sau investiții o copie a contractului de credit și a celui de ipotecă până la data de 31 martie 2025.

(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ministerele/instituțiile/unitățile cu rol în gestionarea și/sau implementarea fondurilor europene își modifică și/sau completează reglementările interne referitoare la organizarea și funcționarea acestora.

(2) În termen de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se emit norme metodologice de aplicare a acesteia care cuprind și măsurile pentru gestionarea financiară a fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență și care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pentru gestionarea financiară distinctă a fondurilor alocate prin PNRR, prin instrucțiuni aprobate de ministrul finanțelor, întocmite la solicitarea instituțiilor publice sau altor categorii de persoane juridice, poate fi avizată și dispusă deschiderea la Trezoreria Statului și a altor conturi de disponibilități decât cele aprobate în normele metodologice prevăzute la alin. (2).