În contextul regional geopolitic actual, marcat de instabilitate și amenințări multiple în proximitatea României, este esențial ca țara să își întărească capacitatea de apărare. Acest lucru este necesar nu doar pentru a proteja interesele esențiale de securitate națională, ci și pentru a-și respecta angajamentele internaționale asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Aceste structuri impun standarde ridicate în ceea ce privește interoperabilitatea și capacitatea de reacție militară. Investițiile în industria de apărare devin o prioritate strategică în contextul SAFE. Acestea ar trebui să se concentreze pe modernizarea echipamentelor militare, dezvoltarea de noi tehnologii de apărare și creșterea capacității de producție internă a echipamentelor militare, respectiv construirea, modernizarea, reconversia și extinderea capacității de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională. Această abordare nu doar că va spori securitatea națională, dar va contribui și la creșterea autonomiei strategice a României în cadrul alianțelor sale.
Proiectele de infrastructură necesare dezvoltării continue și durabile a industriei naționale de apărare constituie o prioritate strategică la nivel național, întrucât asigură satisfacerea interesului esențial de securitate simultan cu asigurarea dezvoltării bazei de producție a industriei naționale de apărare a României și cu susținerea comunităților locale, îmbunătățirea condițiilor de trai și dezvoltarea economică pe termen lung. În consecință este necesară adaptarea legislației pentru a răspunde în termen util cerințelor și provocărilor actuale în vederea implementării în cel mai scurt timp a investițiilor, prin atragerea de fonduri europene, direcționarea de fonduri naționale și atragerea unor investitori privați.
Astfel, se impune o intervenție legislativă de urgență în vederea asigurării cadrului legal necesar și protejării interesului esențial de securitate al țării. Aceste măsuri ar trebui implementate rapid și eficient, având în vedere că securitatea României și capacitatea sa de a răspunde la amenințările externe sunt legate în mod direct de nivelul de pregătire și dotare a forțelor sale armate. Consolidarea industriei de apărare nu numai că va întări postura de apărare a României, dar va contribui și la securitatea colectivă europeană, consolidând poziția țării în cadrul NATO și Uniunii Europene.
Având în vedere dispozițiile art. 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, potrivit cărora orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război, cu condiția ca respectivele măsuri să nu distorsioneze concurența pe piața internă pentru produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare, și luând în considerare necesitatea definirii unui mecanism de implementare a dispozițiilor art. 346 din TFUE în materia realizării unor investiții în domeniul industriei de apărare, fără de care se creează vulnerabilități privind securitatea națională,
având în vedere necesitatea asigurării continuității activității operatorilor economici care au angajat deja cheltuieli și responsabilități în organizarea unor evenimente în spații deschise,
în scopul eliminării riscurilor privind aplicarea neunitară, la nivel național, a prevederilor referitoare la folosirea articolelor pirotehnice și a flăcării deschise în spații destinate publicului, cu consecințe grave atât în ceea ce privește activitatea economică, cât și interesul general, precum și pentru asigurarea predictibilității actului normativ în activitatea operatorilor economici,
ținând cont de faptul că situația prezentată impune adoptarea de măsuri imediate în vederea clarificării cadrului normativ potrivit, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând afecta activitatea economică și interesul general,
distinct, având în vedere necesitatea asigurării continuității activităților specifice Depozitului central de arhivă al Arhivelor Militare Naționale Române din cadrul Ministerului Apărării Naționale, în contextul creșterii semnificative a volumului de petiții generate de aplicarea prevederilor Legii nr. 130/2020 pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, precum și ale Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare,
ținând cont de faptul că numărul ridicat de solicitări a determinat redirecționarea resurselor umane către activități de soluționare a acestora,
luând în considerare riscul generat de întârzierile în soluționarea petițiilor, concretizat inclusiv în creșterea numărului de litigii și în obligarea instituției la plata de despăgubiri, cu consecințe negative asupra imaginii Ministerului Apărării Naționale,
având în vedere deficitul de personal și ținând seama de importanța deosebită a fondului arhivistic gestionat,
în considerarea faptului că neadoptarea măsurilor propuse ar conduce la afectarea gravă a capacității instituționale de gestionare a arhivelor și de respectare a drepturilor persoanelor îndreptățite,
având în vedere faptul că în cadrul Depozitului central de arhivă al Arhivelor Militare Naționale Române din Ministerul Apărării Naționale se menține, și în prezent, situația care a determinat prelungirea contractelor de muncă, iar acesteia i s-au suprapus sarcinile rezultate ca urmare a demersurilor societății civile, care a solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să se adreseze Ministerului Apărării Naționale pentru a digitaliza sentințele politice pronunțate de tribunalele militare în perioada 1945-1989 și aflate în păstrarea Depozitului central de arhivă, se impune prelungirea contractelor de muncă ale personalului civil, încadrat pe durată determinată până la data de 30 iunie 2027, prin act adițional.
În considerarea faptului că, în cadrul procesului de verificare și decontare a sumelor reprezentând compensări acordate în domeniul energiei, pot fi constatate nereguli privind datele, documentele sau operațiunile care stau la baza plății acestora,
ținând seama de riscul efectuării unor plăți necuvenite de la bugetul de stat, în lipsa unui mecanism expres care să permită suspendarea temporară, totală sau parțială, a plății acestor sume până la clarificarea situației,
având în vedere necesitatea corelării procedurilor administrative de verificare și decontare cu informațiile primite de la autoritățile competente, precum și cu eventualele proceduri judiciare sau penale relevante,
întrucât neadoptarea unor măsuri imediate poate conduce la prejudicierea bugetului de stat și la dificultăți în recuperarea sumelor plătite necuvenit,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, fiind necesară intervenția legislativă de urgență pentru protejarea fondurilor publice și asigurarea legalității procesului de decontare,
având în vedere necesitatea modificării și completării cadrului legal care să permită finalizarea proiectelor finanțate din fondurile externe nerambursabile/rambursabile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, în corelare directă cu îndeplinirea țintelor și jaloanelor aferente reformelor și investițiilor,
luând în considerare orizontul de timp determinat, respectiv 31 august 2026 inclusiv, dată până la care a fost asumată îndeplinirea a 385 de jaloane și ținte asociate investițiilor-cheie și reformelor majore aferente celor șase piloni principali stabiliți prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, și calendarul asumat pentru atingerea jaloanelor și țintelor din cadrul Planului național de redresare și reziliență al României, precum și angajamentele asumate în implementarea acestuia,
având în vedere necesitatea finalizării implementării reformelor și investițiilor până la data de 31 august 2026 inclusiv și a depunerii ultimei cereri de plată până la data de 30 septembrie 2026 și a minimizării riscului pierderii totale sau parțiale a contribuției financiare în cazul neîndeplinirii jaloanelor și țintelor,
ținând cont de necesitatea reglementării de urgență a unui cadru unitar privind închiderea financiară, controlul, recuperarea sumelor și durabilitatea investițiilor și/sau a proiectelor finanțate din Planul național de redresare și reziliență al României, precum și a responsabilităților diferitelor structuri implicate,
în considerarea constrângerilor temporale impuse la nivel european, respectiv data de 31 august 2026 inclusiv, pentru îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor și data de 30 septembrie 2026, pentru transmiterea ultimei cereri de plată; aceste termene sunt fixe și nu pot fi prelungite, iar nerespectarea lor conduce la pierderea totală sau parțială a fondurilor alocate României prin Planul național de redresare și reziliență,
constatând că în absența unei intervenții legislative imediate nu pot fi asigurate condițiile pentru finalizarea în termen a proiectelor finanțate și, suplimentar, este afectată capacitatea autorităților de a gestiona coerent procesul de închidere și de a demonstra îndeplinirea jaloanelor și țintelor în relația cu Comisia Europeană,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a drumurilor de interes național, județean și local, lucrărilor de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrărilor necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, inclusiv a infrastructurilor și echipamentelor necesare pentru desfășurarea activităților nonaeronautice, precum și a infrastructurii de transport naval, lucrărilor de construcție, modernizare și extindere a obiectivelor cu caracter militar, lucrărilor de construire, modernizare, reconversie și extindere a capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională, inclusiv a lucrărilor de interes public național necesare realizării unor investiții în domeniul securității naționale asupra activului funcțional al unui operator economic stabilit ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului, lucrărilor de construire - construcții și infrastructură - reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru construcții administrative necesare funcționării administrației publice centrale și locale, lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a obiectivelor prevăzute în proiectele de investiții strategice, inclusiv cele realizate în parteneriat public-privat, lucrărilor de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru proiecte de dezvoltare și regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale și locale, lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și alte construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină -, a patinoarelor și echiparea cu instalații și echipamente corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului «Schi în România», aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările ulterioare, lucrărilor de interes național pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie electrică, transportului și distribuției de gaze naturale, de extracție a gazelor naturale, lucrărilor de dezvoltare, modernizare și reabilitare a Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului și gazelor naturale și lucrărilor miniere de interes național pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare, lucrărilor pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru împădurirea terenurilor degradate, lucrărilor de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, aducțiuni, inclusiv a stațiilor de captare și tratare, a infrastructurii de apă uzată și lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare, lucrărilor de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, lucrărilor de interes public național, regional, interjudețean, județean și local de construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, lucrărilor de interes public local de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională pentru construcții administrative, sociale, culturale, de învățământ și sport, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, lucrărilor de conservare sau de amenajare a spațiilor verzi, lucrărilor de regenerare urbană, lucrărilor de protecție și de restaurare a clădirilor de patrimoniu, lucrărilor de interes public local de amenajare a teritoriului și de urbanism, de dezvoltare sau regenerare urbană, conform proiectului de strategie de dezvoltare urbană și teritorială prevăzut de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, sau studiului de fezabilitate propus și aprobat prin hotărâre a consiliului local, după caz, în domeniile reglementate de prezentul articol, precum și cele prevăzute la art. 286 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, lucrărilor de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri, efectuate de stat prin autoritățile publice centrale, ca urmare a stabilirii în sarcina acestuia de măsuri în baza unor hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, lucrărilor realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deșeurilor efectuate de stat și unitățile administrativ-teritoriale, lucrărilor de interes național pentru administrarea, exploatarea, întreținerea și dezvoltarea rețelei naționale de supraveghere meteorologică și lucrărilor de interes național pentru administrarea, exploatarea, întreținerea și dezvoltarea telecomunicațiilor speciale, inclusiv a infrastructurii necesare funcționării acestora, extinderea parcurilor industriale și a parcurilor științifice și tehnologice.
2. La articolul 2 alineatul (1), litera n^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
n^1) lucrări de construire, modernizare, reconversie și extindere a capacității de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională, inclusiv lucrările de interes public național necesare realizării unor investiții în domeniul securității naționale asupra activului funcțional al unui operator economic stabilit ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului;
3. La articolul 2 alineatul (3), litera d^12) se modifică și va avea următorul cuprins:
d^12) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prin operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din industria națională de apărare care funcționează sub autoritatea sa, pentru lucrări de construire, modernizare, reconversie și extindere a capacitaților de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională, sau prin operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care realizează sau participă în baza unui acord de cooperare încheiat potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului «Acțiunea pentru securitatea Europei» (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 4/2026, cu modificările și completările ulterioare, la realizarea unor investiții în domeniul securității naționale asupra activului funcțional al unui operator economic stabilit ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului;
4. La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
(5) Activ funcțional al unui operator economic stabilit ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului, în sensul prezentei legi, are înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare.
5. La articolul 5, după alineatul (1^3) se introduce un nou alineat, alin. (1^4), cu următorul cuprins:
(1^4) Pentru realizarea lucrărilor necesare investițiilor în domeniul securității naționale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. n^1), prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) se aprobă și lista bunurilor mobile care fac parte din coridorul de expropriere și pentru care, prin aceeași hotărâre, se declanșează procedura de expropriere. În acest caz, proiectul acestei hotărâri a Guvernului se avizează de către CSAT.
6. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:
(2^1) În cazul lucrărilor necesare realizării unor investiții în domeniul securității naționale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. n^1) expropriatorul estimează despăgubirile pe baza unui raport de evaluare realizat de către un evaluator autorizat.
7. La articolul 5, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins:
(12) Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (3) și art. 4 lit. a) și prin derogare de la dispozițiile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru lucrările necesare realizării unor investiții în domeniul securității naționale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. n^1), coridorul de expropriere cuprinde toate bunurile imobile și mobile aferente activului funcțional al operatorului economic stabilit ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului, pe baza acordului de cooperare încheiat potrivit art. 5 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului «Acțiunea pentru securitatea Europei» (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1152 din 11 decembrie 2025, se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (2), după litera f) se introduc două noi litere, lit. g) și h), cu următorul cuprins:
g) activ funcțional al unui operator economic stabilit ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului - ansambluri de bunuri mobile și/sau imobile care pot funcționa unitar și care servesc realizării investiției prevăzute la lit. b);
h) participații - acțiuni și părți sociale, ca valori mobiliare emise de societăți, și/sau active funcționale, ca bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societăți declarate de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
2. După articolul 7 se introduc trei noi articole, art. 7^1-7^3, cu următorul cuprins:
(1) În scopul protejării intereselor esențiale de securitate, statul român, reprezentat de ministerul de resort, poate dobândi, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, participații la persoanele juridice declarate de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
(2) În situația persoanelor juridice declarate de interes strategic prin hotărâre a Guvernului, aflate în faliment potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în scopul apărării intereselor esențiale de securitate și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război, activele funcționale pot trece în proprietatea privată a statului și administrarea ministerului de resort ca urmare a înaintării unei propuneri de valorificare a unui activ funcțional către stat, reprezentat de ministerul de resort, în condițiile legii. În acest caz titlul de proprietate îl constituie procesul-verbal de adjudecare.
(3) Propunerea prevăzută la alin. (2) se poate respinge doar în situația identificării unei alte modalități de valorificare, la valoare cel puțin egală, cu menținerea destinației și integrității activului funcțional. Terțul adjudecatar are obligația menținerii destinației și integrității activului funcțional.
(1) Pentru stabilirea oportunității preluării, ministerul de resort:
a) întocmește testul operatorului privat prudent în economie;
b) determină impactul asupra mediului concurențial împreună cu autoritatea de concurență;
c) stabilește impactul social și asupra mediului de afaceri;
d) evaluează costurile și beneficiile asupra domeniului economic în care se încadrează activitățile persoanei juridice ce deține participațiile sau activul funcțional;
e) realizează o analiză economico-financiară, tehnică, juridică și de oportunitate care include cerințele stabilite la lit. b)-d), fără a se limita la acestea;
f) stabilește interesul esențial de securitate ocrotit prin luarea măsurii de preluare.
(2) Propunerea prevăzută la art. 7^1 alin. (2) se transmite ulterior aprobării acesteia de către Guvern prin memorandum.
(3) Memorandumul prevăzut la alin. (2) conține rezultatele analizelor prevăzute la alin. (1), stabilirea activului funcțional, oportunitatea preluării acestuia și mandatul ministerului de resort, inclusiv în ceea ce privește limitele de valoare la care poate fi preluat activul funcțional.
(4) Documentele indicate la alin. (1) lit. a) și e) se anexează la memorandumul prevăzut la alin. (2).
(5) Memorandumul prevăzut la alin. (2) se avizează de CSAT.
(1) Ulterior semnării procesului-verbal de adjudecare, potrivit art. 7^1 alin. (2), ministerul de resort propune Guvernului spre aprobare hotărârea Guvernului privind înscrierea imobilelor în inventarul centralizat al bunurilor imobile din domeniul privat al statului și darea bunurilor în administrarea ministerului de resort.
(2) Activele pot fi constituite ca aport la capitalul social al operatorului economic/societății.
Articolul 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Lichidarea sumelor reprezentând avansuri acordate în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2), precum și a sumelor reprezentând avansuri acordate în industria de apărare se justifică de furnizori nu mai târziu de 60 de luni de la data acordării avansurilor, prin livrări de produse finite sau componente ale acestora care pot fi recepționate independent de către ordonatorul de credite, chiar și ca bunuri nefuncționale parțial finalizate, în vederea efectuării plăților intermediare aferente.
2. Alineatul (2^1) se abrogă.
3. Alineatul (2^2) va avea următorul cuprins:
(2^2) Prevederile alin. (2) se aplică inclusiv procedurilor de atribuire și/sau contractelor de achiziții publice, aflate în curs de derulare sau executare, după caz.
La articolul 19 alineatul (1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 17 aprilie 2019, cu modificările și completările ulterioare, litera r^16) se modifică și va avea următorul cuprins:
r^16) să interzică utilizarea articolelor pirotehnice, precum și folosirea flăcării deschise pentru ambianță, decor sau divertisment, pe timpul programului cu public, în clădiri, spații sau amenajări închise în care publicul are acces, având destinația de cultură, turism, comerț sau alimentație publică, inclusiv în corturi închise cu pereți, destinate organizării de evenimente, cu excepția utilizării lumânărilor pentru torturi aniversare, precum și a utilizării flăcării deschise în cadrul unităților de alimentație publică în care prepararea hranei se realizează în prezența consumatorului, cu respectarea normelor de securitate la incendiu;
Articolul LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 6 septembrie 2024, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, contractele de muncă ale personalului civil, încadrat pe durată determinată în cadrul Depozitului central de arhivă al Arhivelor Militare Naționale Române din Ministerul Apărării Naționale, se prelungesc până la data de 30 iunie 2027, prin act adițional.
După articolul 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 10^1, cu următorul cuprins:
(1) În cazul în care, în cadrul procesului de verificare și decontare, se constată existența unor nereguli în legătură cu datele, documentele sau operațiunile care stau la baza acestora, inclusiv ca urmare a informațiilor primite de la alte autorități sau în situația în care a început urmărirea penală pentru una sau mai multe infracțiuni care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra neregulilor constatate sau asupra operațiunilor care au stat la baza acestora, Ministerul Energiei și/sau Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pot dispune, prin act administrativ emis de conducătorul instituției, suspendarea totală sau parțială a plății sumelor reprezentând valoarea compensărilor prevăzute la art. 7 alin. (1).
(2) Măsura suspendării are caracter temporar și se aplică pe o perioadă determinată, până la clarificarea situației care a determinat-o sau până la înlăturarea cauzelor care au stat la baza dispunerii acesteia, dar nu mai târziu de un an de la data la care a intervenit suspendarea.
(3) Suspendarea încetează și dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea în sensul prevederilor alin. (1) durează mai mult de un an de la data la care s-a dispus suspendarea.
(4) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin neregulă se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu legislația în vigoare, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a solicitantului și care a prejudiciat sau poate prejudicia bugetul de stat.
(5) Procedura de verificare de către ANRE a cererilor de decontare se suspendă de drept în situația în care sunt dispuse măsuri de începere a urmăririi penale pentru fapte care au legătură directă cu datele, documentele sau operațiunile aferente schemei de sprijin.
(6) Suspendarea prevăzută la alin. (5) operează de la data luării la cunoștință de către ANRE și se menține până la clasarea cauzei sau până la pronunțarea unei soluții definitive în cauza penală.
După articolul 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 10^1, cu următorul cuprins:
(1) În cazul în care, în cadrul procesului de verificare și decontare, se constată existența unor nereguli în legătură cu datele, documentele sau operațiunile care stau la baza acestora, inclusiv ca urmare a informațiilor primite de la alte autorități sau în situația în care a început urmărirea penală pentru una sau mai multe infracțiuni care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra neregulilor constatate sau asupra operațiunilor care au stat la baza acestora, Ministerul Energiei și/sau Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pot dispune, prin act administrativ emis de conducătorul instituției, suspendarea totală sau parțială a plății sumelor reprezentând valoarea compensărilor prevăzute la art. 7 alin. (1).
(2) Măsura suspendării are caracter temporar și se aplică pe o perioadă determinată, până la clarificarea situației care a determinat-o sau până la înlăturarea cauzelor care au stat la baza dispunerii acesteia, dar nu mai târziu de un an de la data la care a intervenit suspendarea.
(3) Suspendarea încetează și dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea în sensul prevederilor alin. (1) durează mai mult de un an de la data la care s-a dispus suspendarea.
(4) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin neregulă se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu legislația în vigoare, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a solicitantului și care a prejudiciat sau poate prejudicia bugetul de stat.
(5) Procedura de verificare de către ANRE a cererilor de decontare se suspendă de drept în situația în care sunt dispuse măsuri de începere a urmăririi penale pentru fapte care au legătură directă cu datele, documentele sau operațiunile aferente schemei de sprijin.
(6) Suspendarea prevăzută la alin. (5) operează de la data luării la cunoștință de către ANRE și se menține până la clasarea cauzei sau până la pronunțarea unei soluții definitive în cauza penală.
(1) În vederea accelerării implementării proiectelor finanțate din PNRR și pentru îndeplinirea satisfăcătoare a țintelor și jaloanelor aflate în responsabilitatea coordonatorilor de reforme și/sau investiții se asigură întărirea capacității administrative a acestora pe o perioadă de 4 luni, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2026.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 505 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul coordonatorilor de reformă și/sau de investiții, pe funcțiile publice vacante/temporar vacante existente, indiferent de nivelul lor sau de specialitate, se pot detașa, pe o perioadă de 4 luni, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2026, funcționari publici sau funcționari publici cu statut special pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la alin. (1).
(3) Prin derogare de la art. 505 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, modificarea raporturilor de serviciu prin detașare, în condițiile prevăzute la alin. (2), se face cu menținerea salariului de bază și a celorlalte drepturi de natură salarială prevăzute de lege și obținute de funcționari publici sau funcționarii publici cu statut special în luna precedentă detașării.
(4) În condițiile în care, la nivelul coordonatorilor de reforme și/sau investiții nu există funcții publice vacante, pot fi constituite grupuri de lucru interministeriale prin decizie a prim-ministrului, în scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin. (1).
(5) Drepturile salariale aferente personalului prevăzut la alin. (2) și (3) se suportă din bugetul ordonatorului principal de credite la care personalul își desfășoară temporar activitatea.
La articolul II din Legea nr. 102/2024 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 17 aprilie 2024, cu modificările ulterioare, alineatul (5) se modifică și va avea următorul conținut:
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru jaloanele și țintele aferente cererii de plată nr. 5, prelungirea duratei contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare nu poate depăși data de 30 iunie 2026 inclusiv.
În anul 2026, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot aproba utilizarea excedentului anilor precedenți, rămas nerepartizat, și pentru finanțarea cheltuielilor cu rambursarea împrumuturilor contractate, precum și a dobânzilor și comisioanelor aferente acestora.
La articolul 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (3^15) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3^15) În vederea obținerii atestatului de comercializare angro, operatorii economici prevăzuți la alin. (3) care doresc să distribuie și să comercializeze angro produse energetice - gaz petrolier lichefiat, păcură, băuturi alcoolice, altele decât vinurile, și tutun prelucrat - au obligația să constituie o garanție de 250.000 lei, sub forma prevăzută la art. 348 alin. (1). În situația în care organele competente constată indiciile săvârșirii unei infracțiuni și evaluează prejudiciul, operatorul economic are obligația de a reîntregi garanția la nivelul prejudiciului, cu excepția situației în care garanția este îndestulătoare.
La articolul V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1203 din 24 decembrie 2025, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
(1^1) În cazul operatorilor economici prevăzuți la alin. (1) care dețin autorizații de antrepozite fiscale pentru producția exclusivă de vinuri, în vederea autorizării, nu este necesară deținerea dovezii autorizării privind securitatea la incendiu, fiind suficient avizul de funcționare emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență competent ori actul prin care acesta constată că nu este necesară autorizarea privind securitatea la incendiu.
Articolul 169 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La alineatul (4), litera d) va avea următorul cuprins:
d) alte situații stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F., din care să rezulte că persoanele impozabile prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA.
2. Alineatul (7) va avea următorul cuprins:
(7) Procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol, precum și alte situații în care se consideră că persoanele impozabile prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA, potrivit alin. (4) lit. d), se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.
La articolul I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2025 pentru reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.261/2024 privind aprobarea finanțării din Fondul pentru mediu a proiectelor de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 7 martie 2025, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Contractele de finanțare aferente proiectelor prevăzute la alin. (3) se modifică prin act adițional prin care se stabilesc sursele de finanțare ale bugetului și condițiile aplicabile decontării și plății cheltuielilor, precum și condițiile de recuperare a sumelor utilizate neconform, aferente activităților realizate în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2026, respectiv aferente activităților care au fost realizate anterior datei de 1 ianuarie 2024, dar care nu au fost plătite de beneficiar până la data de 31 decembrie 2023, inclusiv, în scopul finalizării fizice/implementării integrale și funcționale a proiectelor, dovedit prin raportul final al beneficiarului, însoțit de documente privind implementarea integrală din punct de vedere fizic și funcționalitatea proiectului.
PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Ministrul energiei, interimar, Sorin-Dumitru Elisei, secretar general Viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Radu-Dinel Miruță Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Ambrozie-Irineu Darău Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca