Întărirea capacității de apărare a patriei reprezentind o sarcina primordială a statului nostru socialist, a întregului popor.
În interesul apărării Republicii Socialiste România, a ordinii publice sau a securității statului, este necesar ca, pe lîngă tehnica și celelalte bunuri din inzestrarea forțelor armate, să fie rechiziționate și alte bunuri din economia naționala. De asemenea să fie chemate unele persoane fizice pentru prestări de servicii.
Legea nr. 139 asupra rechizitiilor din 27 februarie 1940 nu mai corespunde actualei structuri economice și social-politice a statului nostru.
Pentru reglementarea acestor probleme s-a adoptat prezenta lege, în care se prevede că la proclamarea stării de necesitate, la declararea mobilizării ori a stării de război, data fiind urgenta și eficienta unor asemenea măsuri, se pot efectua rechiziții și chema persoane fizice pentru prestarea de servicii la dispoziția Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, odată cu proclamarea, respectiv declararea, acestor situații. În acest sens, Consiliul de Miniștri stabilește din timp de pace cantitățile sau procentele de predare a bunurilor ce se rechizitioneaza, pe ministere, celelalte organe centrale și pe comitetele executive ale consiliilor populare.
În alte situații decît cele arătate mai sus, de exemplu pentru concentrari, aplicații, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne pot efectua rechiziții și chema persoane fizice pentru prestarea de servicii numai cu aprobarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România.
În lege s-au prevăzut atribuții, în legătură cu rechizitiile, pentru consiliile locale de apărare care au sarcina sa ia măsuri pentru asigurarea efectuării rechizitiei de bunuri și chemării persoanelor fizice pentru prestări de servicii.
Potrivit legii se pot rechizitiona mijloace de transport feroviare, auto, navale, aeriene și cu tracțiune animala, tehnica și instalații de aerodrom, de telecomunicații, tehnica de construcții, mijloace și materiale topografice, piese de schimb, mijloace de reparații, carburanți și utilaje pentru transportul acestora, clădiri, terenuri, alimente, furaje precum și alte bunuri necesare forțelor armate.
Rechizitionarea bunurilor și chemarea persoanelor fizice pentru prestarea de servicii se fac prin comandamentele teritoriale și centrele militare iar în mod excepțional în lege s-a prevăzut ca în timp de război asemenea măsuri să poată fi luate de orice comandant de unitate care în cadrul luptei acționează independent în împrejurări deosebit de grele.
Pentru cunoașterea numărului și stării bunurilor ce pot fi rechiziționate, în lege se prevede că ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, precum și unitățile subordonate acestora au obligația sa comunice, la cerere, Ministerului Apărării Naționale sau organelor sale teritoriale, date referitoare la bunurile ce le aparțin. Totodată, s-a prevăzut ca pentru unele categorii de bunuri Consiliul de Miniștri poate dispune efectuarea recensămîntului acestora.
S-a prevăzut ca pe perioada rechizitiei nu se percep impozite și taxe pentru bunurile rechiziționate.
Legea conține dispoziții privind plata despăgubirilor, ținînd seama de apartenența și natura bunurilor rechiziționate, de felul rechizitiei, de alte dispoziții legale în legătură cu evaluarea despăgubirilor, precum și plata muncii prestate.
Pentru prestarea de servicii s-a prevăzut ca chemările să se facă în înțelegere cu unitățile socialiste în care cei supuși acestor obligații fac parte, pentru a nu se stinjeni activitatea acestor unități.
În lege s-a prevăzut ca persoanele chemate la prestări de servicii sa nu fie remunerate pe primele 10 zile.
În cazul prestării de servicii în alte localități decît cele în care domiciliază sau au reședința persoanele chemate, s-a prevăzut ca asigurarea transportului, cazarii precum și hranirii să fie în sarcina unității beneficiare, costul hranei urmînd a se suporta de persoanele care prestează serviciile, cu excepția elevilor, studenților și a persoanelor chemate pentru o perioadă de pînă la 10 zile.
Sînt prevăzute expres bunurile ce nu se rechizitioneaza, avîndu-se în vedere destinația bunurilor, precum și persoanele fizice care sînt scutite de prestare de servicii, tinindu-se seama de capacitatea lor fizica și alte situații în legătură cu locul de muncă.
Pentru a da eficienta prevederilor legii, s-a prevăzut a fi sancționate persoanele ce se fac vinovate de încălcarea lor.
Totodată, legea autoriza Consiliul de Ministeri și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București sa dispună rechizitionarea unor bunuri și chemarea persoanelor fizice la prestarea de servicii, în scopul prevenirii sau inlaturarii urmărilor unor calamitati naturale, epidemii, catastrofe sau pericole iminente cu caracter general, precum și pentru dotarea formatiunilor sanitare civile ce se constituie la declararea mobilizării generale ori a stării de război, în condiții similare de plată a muncii sau de acordare de despăgubiri.
Ca urmare a prevederilor cuprinse în legea alăturată, Legea nr. 139 asupra rechizitiilor din 27 februarie 1940, cu modificările ulterioare, se abroga.
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Cuprins
La proclamarea stării de necesitate, la declararea mobilizării parțiale sau generale ori a stării de război și pe tot timpul cît durează aceste situații, precum și în caz de concentrari, aplicații sau alte împrejurări în care interesele generale ale apărării tarii, ordinii publice și securității statului reclama, se pot face rechiziții de bunuri aparținînd organizațiilor socialiste de stat, organizațiilor cooperatiste ori altor organizații obștești, celorlalte persoane juridice, cît și persoanelor fizice și pot fi chemate unele persoane fizice pentru prestări de servicii.
În sensul prezentei legi:
a) prin rechiziție se înțelege punerea la dispoziția Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau altor organe de stat, spre folosință temporară, la cererea acestora, a unor bunuri aparținînd persoanelor juridice sau fizice, în scopul apărării patriei, ordinii publice și securității statului, efectuării în condiții optime a mobilizării parțiale sau generale, concentrarilor sau aplicatiilor, precum și în celelalte cazuri prevăzute de prezenta lege. Bunurile consumptibile sau perisabile pot fi rechiziționate definitiv;
b) prin prestare de servicii se înțelege efectuarea unor lucrări sau desfășurarea unor activități de către persoanele fizice, la chemarea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau alte organe de stat, în scopurile prevăzute la lit. a).
Rechizitionarea de bunuri și prestarea de servicii se fac în scopul satisfacerii nevoilor de orice natura, de mina de lucru și de cartiruire necesare forțelor armate, personalului civil care le însoțesc, garzilor patriotice, autorităților statului, sinistratilor, refugiatilor, populației atinse de consecințele războiului și prizonierilor de război, precum și pentru asigurarea bunei funcționari și exploatări a căilor de comunicații, întreprinderilor, instituțiilor și altor organizații socialiste, cît și în scopurile prevăzute la art. 27.
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, în baza prezentei legi, pot efectua rechiziții de bunuri și chema persoane fizice pentru prestări de servicii, la proclamarea stării de necesitate, la declararea mobilizării parțiale sau generale ori a stării de război, odată cu proclamarea ori declararea acestor situații, precum și pe timpul cît ele durează.
Procentele sau cantitățile de predare a bunurilor ce se rechizitioneaza în situațiile prevăzute la alin. 1 pe ministere, celelalte organe centrale și pe comitetele executive ale consiliilor populare se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
În caz de concentrari, aplicații sau alte împrejurări impuse de interesele generale ale apărării tarii, ordinii publice și securității statului, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne pot efectua rechiziții de bunuri și chema persoane fizice pentru prestări de servicii numai cu aprobarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România.
Consiliile locale de apărare, fiecare în raza lor teritorială, iau măsuri pentru asigurarea efectuării rechizitiei de bunuri și chemării persoanelor fizice pentru prestări de servicii.
În acest scop, prin centrele militare și alte organe locale:
- organizează acțiuni de verificare a ținerii evidentei resurselor de mobilizare de către organizațiile socialiste, precum și modul de întreținere și starea tehnica a mijloacelor de transport și tehnicii de construcții din inzestrarea acestora;
- organizează acțiuni de verificare a existenței la organizațiile socialiste a materialelor, alimentelor și altor bunuri necesare unităților militare la mobilizare;
- analizează forta de muncă ce poate fi folosită la prestări de servicii, în raport cu nevoile producției, și stabilesc numărul persoanelor ce poate fi pus la dispoziție în acest scop de la fiecare organizație socialistă.
De asemenea, consiliile locale de apărare sprijină organele militare pentru efectuarea rechizitiilor de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii.
Consiliile județene de apărare stabilesc localitățile în care se va executa cartiruirea pentru nevoile prevăzute la art. 3.
Se pot rechizitiona, potrivit prezentei legi, mijloace de transport auto, feroviare, navale, aeriene și cu tracțiune animala, instalații și tehnica de aerodrom, de telecomunicații, tehnica de construcții, mijloace și materiale topografice, piese de schimb, mijloace de reparații, carburanți și utilaje pentru transportul acestora, clădiri, terenuri, alimente, animale, furaje, precum și alte bunuri necesare realizării scopurilor prevăzute la art. 3. Odată cu bunurile rechiziționate se predau și echipamentele aferente.
Rechizitionarea bunurilor și chemarea persoanelor fizice pentru prestarea de servicii, în situațiile și la dispoziția organelor prevăzute la art. 4 și 5, se fac prin comandamentele teritoriale și centrele militare.
Ministrul apărării naționale poate stabili și alte unități militare prin care să se facă rechiziții sau să se cheme persoane fizice la prestarea de servicii.
În mod excepțional, în timp de război, orice comandant de subunitate ori unitate similară sau superioară batalionului, care în cadrul luptei acționează independent, poate lua pe răspundere proprie măsura rechiziționării de bunuri ori a chemării persoanelor fizice la prestarea de servicii.
Prevederile alineatului precedent privind chemarea persoanelor fizice pentru prestarea de servicii nu se aplică personalului care asigura nemijlocit efectuarea transporturilor publice și telecomunicatiilor.
Stabilirea imobilelor necesare pentru satisfacerea nevoilor de cartiruire se face de către comitetele executive ale consiliilor populare locale județene, la cererea organelor autorizate.
Proprietarii sau deținătorii sub orice titlu ai imobilelor sînt obligați sa pună imobilele lor la dispoziția beneficiarilor de cartiruire la solicitarea acestora, și să asigure iluminatul și incalzitul, dacă dispun de mijloacele necesare.
Capitolul 2 — Procedura ținerii evidentei și rechiziționării bunurilor, precum și ↑ Cuprins
chemării persoanelor fizice pentru prestarea de servicii.
Stabilirea și plata despăgubirilor și plata muncii
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, precum și unitățile subordonate acestora, țin evidenta bunurilor supuse rechizitiei conform normelor generale privind evidenta bunurilor din patrimoniul lor. Ele sînt obligate sa comunice, la cerere, Ministerului Apărării Naționale sau comandamentelor teritoriale ori centrelor militare date în legătură cu numărul și starea bunurilor.
Evidenta bunurilor supuse rechizitiei aparținînd persoanelor fizice se tine, în condițiile menționate în alineatul precedent, de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești sau municipale, după caz.
Consiliul de Miniștri poate dispune efectuarea recensămîntului pentru anumite categorii de bunuri supuse rechizitiei.
La efectuarea recensămîntului, deținătorii bunurilor sînt obligați să le declare atunci cînd sînt înștiințați și, la cerere, să le înfățișeze comisiilor de recensamint.
Organele cărora li se comunică rezultatul recensămîntului și datele pînă la care se face comunicarea se stabilesc prin hotărîrea Consiliului de Miniștri prin care s-a dispus recensămîntul.
Ministerul Apărării Naționale este autorizat sa controleze periodic ținerea evidentei și modul de întreținere, de către persoanele juridice cărora le aparțin, a bunurilor supuse rechizitiei și sa verifice exactitatea datelor comunicate de către acestea.
Bunurile se rechizitioneaza în baza unui ordin de predare emis de organele militare prevăzute la art. 8.
Prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri se pot stabili și alte forme prin care se dispune predarea unor bunuri aparținînd organizațiilor socialiste de stat.
Ordinul de predare a bunurilor ce se rechizitioneaza cuprinde denumirea organului militar emitent și a unității beneficiare, temeiul legal al rechizitiei, date de identificare a bunului și proprietarului ori deținătorului acestuia, precum și mențiuni despre felul rechizitiei, locul și termenul predării bunului.
Predarea și luarea în primire a bunului rechizitionat se fac la locul și termenul indicate în ordinul de predare.
Ordinul de predare se inmineaza de către delegatul centrului militar sau, după caz, al organului militiei.
Bunurile rechiziționate se predau cu proces-verbal.
În cazul în care pentru bunurile rechiziționate în situația prevăzută la art. 8 alin. 3 nu este posibil a se întocmi proces-verbal, comandantul unității sau subunitatii beneficiare eliberează o dovadă.
Pentru bunurile rechiziționate care nu aparțin organizațiilor socialiste de stat, în procesul-verbal ori în dovada se trece valoarea bunului la data rechizitiei, cu indicarea bazei legale a prețurilor sau tarifelor folosite.
Cei care dețin cantități mai mari de bunuri din categoria celor rechizitionabile trebuie să predea, în cadrul obligațiilor ce li se fixează, pe cele aflate în starea cea mai buna.
În caz de nerespectare a prevederilor alin. 1 și 6 rechizitia se face silit, cu sprijinul organului militiei din localitatea respectiva.
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne asigura ținerea evidentei în unități fizice a bunurilor aparținînd organizațiilor socialiste de stat, precum și a evidentei fizice și valorice a bunurilor aparținînd altor persoane juridice și persoanelor fizice, rechiziționate, potrivit prevederilor prezentei legi, la dispoziția acestor organe.
Rechizitiile de bunuri dau dreptul proprietarului la despăgubiri, stabilite asa cum se arata în prezenta lege.
Nu se acordă despăgubiri pentru uzura provenită din întrebuințarea normală a bunului rechizitionat.
Stricăciunile cauzate terenurilor cultivabile ce au fost rechiziționate dau dreptul la despăgubiri numai în timp de pace.
Pentru imobilele folosite la cartiruirea prevăzută la art. 3 nu se plătește chiria pe timpul stării de necesitate, mobilizării parțiale ori generale sau stării de război, oricare ar fi durata de folosire a imobilelor.
În celelalte situații, cartiruirea da dreptul la încasarea unei chirii, stabilită potrivit dispozițiilor legale, numai după 30 de zile de folosință.
În caz de stare de necesitate, mobilizare sau stare de război nu se plătesc despăgubiri pentru bunurile rechiziționate de la organizațiile socialiste de stat. Aceste organizații sînt scutite de a vărsa cotele de amortizare aferente mijloacelor fixe rechiziționate, pe toată durata cît au fost puse la dispoziția organelor autorizate.
Pentru bunurile aparținînd organizațiilor socialiste de stat, rechiziționate în alte situații decît cele prevăzute la alin. 1, Consiliul de Miniștri poate dispune acordarea de despăgubiri ori modificarea indicatorilor de plan economic, după caz.
Stabilirea despăgubirilor pentru bunurile rechiziționate aparținînd persoanelor fizice, precum și persoanelor juridice altele decît organizațiile socialiste de stat, se face astfel:
a) pentru timpul cît au fost puse la dispoziție bunurile ce fac parte din fondurile fixe și care se restituie, altele decît clădiri, după sistemul cotelor de amortizare stabilite conform prevederilor legale, calculate pentru timpul cît bunul a fost rechizitionat;
b) pentru bunurile rechiziționate pe termen limitat, care din motive justificate nu mai pot fi restituite celor în drept și nu exista nici posibilitatea despăgubirii în natura prin acordarea în schimb a unui alt bun similar, precum și pentru cele rechiziționate definitiv, la prețul de producție, de livrare sau cu amănuntul, după caz, în vigoare la data rechizitiei, tinindu-se seama de dispozițiile legale în vigoare, precum și de calitatea sau starea de uzura a bunurilor rechiziționate;
c) pentru clădiri și terenuri fără culturi sau plantații, la echivalentul chiriei stabilite potrivit dispozițiilor legale. Pentru terenurile neproductive nu se acordă despăgubiri;
d) pentru culturile și plantațiile existente pe terenurile rechiziționate, la echivalentul valorii producției nerealizate de proprietar, calculată la prețurile de achiziție, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost necesare pentru obținerea recoltei. În cazul distrugerii plantațiilor, la echivalentul cheltuielilor necesare refacerii acestora;
e) pentru clădirile distruse, despăgubirile se stabilesc potrivit dispozițiilor legale privind acordarea de despăgubiri în caz de expropriere a unor asemenea bunuri.
În cazul bunurilor rechiziționate pentru care nu exista prețuri stabilite, evaluarea despăgubirii se face de către delegatul unității beneficiare și cel al comitetului executiv al consiliului popular din localitatea unde s-a efectuat rechizitia, prin comparatie cu prețurile produselor similare, tinindu-se seama de stare de uzura a bunurilor la data rechizitiei.
Pe perioada rechizitiei nu se percep impozite și taxe pentru bunurile rechiziționate.
În situațiile prevăzute la art. 1, pot fi chemate pentru prestarea de servicii orice persoane apte de muncă avînd vîrsta de la 16 ani pînă la 60 de ani bărbații și de la 16 ani pînă la 55 de ani femeile. Unii specialiști ca: medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economiști, farmacisti, asistenți medicali, pot fi chemați sa presteze servicii în specialitatile lor și peste limita maxima de vîrsta prevăzută mai sus.
Prezentarea persoanelor fizice pentru prestarea de servicii se face la locul și data indicate de organele militare prevăzute la art. 8, prin instiintari scrise sau alte mijloace de comunicare. Înștiințarea nominală se face, pentru salariați sau membri cooperatori, prin organizațiile socialiste din care fac parte; pentru celelalte persoane, înștiințarea se asigura de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale, prin organele militiei din localitățile respective.
Înștiințările scrise referitoare la chemarea persoanelor fizice pentru prestarea de servicii, emise de organele militare, se fac sub forma de ordin de chemare individual sau colectiv, care cuprinde denumirea organului militar emitent și a unității beneficiare, temeiul legal al chemării, numele, prenumele și domiciliul persoanei chemate, locul unde trebuie să se prezinte, precum și termenul.
La chemarea pentru prestarea de servicii se tine seama și de nevoile unităților socialiste în care lucrează persoanele supuse unor asemenea obligații.
Stabilirea nominală a salariaților și membrilor cooperatori chemați pentru prestări de servicii se face de către delegații unității beneficiare, de acord cu conducătorii organizațiilor socialiste în care lucrează persoanele în cauza.
Persoanele chemate pentru prestarea de servicii sînt folosite, pe cît posibil, în raport cu pregătirea profesională, aptitudinile și localitățile în care au domiciliul sau reședința.
În timp de mobilizare sau război persoanele chemate pentru prestări de servicii de organele militare prevăzute la art. 8, în interesul unităților militare sau al unor instituții, întreprinderi și alte organizații socialiste, precum și personalul oricărei organizații socialiste care își exercită atribuțiile de specialitate pe lîngă unitățile militare din zona de operații, sînt supuse, pentru orice abateri derivînd direct din sarcinile ce le sînt încredințate, controlului, disciplinei și jurisdicției militare.
Persoanele prevăzute la alineatul precedent sînt considerate militari mobilizati în timp de război, cu gradele din evidenta militară, numai în ce privește situația reglementată în alineatul precedent. Persoanele care nu au fost luate în evidenta militară sînt considerate ca au gradul de soldat.
Persoanele chemate pentru prestări de servicii mai mult de 10 zile într-un an au dreptul la plata muncii prestate, începînd din ziua a 11-a.
Aceste drepturi se calculează după cum urmează:
a) salariații și membrii cooperativelor meșteșugărești au dreptul la salariul sau, după caz, retributia tarifara de încadrare, precum și la sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate avut la locul de muncă în luna precedenta chemării pentru prestarea de servicii;
b) membrii cooperativelor agricole de producție au dreptul la o indemnizație lunară egala cu venitul mediu realizat în ultimele 12 luni, dar nu mai mica decît venitul lunar minim garantat potrivit reglementărilor în vigoare;
c) membrii uniunilor de creatori și ai colegiilor de avocați au dreptul la venitul mediu lunar calculat pe o perioadă de 12 luni anterioară chemării pentru prestarea de servicii;
d) persoanele care nu se încadrează în nici una dintre prevederile de la lit. a)-c) au dreptul la plata muncii efectuate, tinindu-se seama de cantitatea și calitatea muncii, potrivit normelor legale.
Persoanele chemate la prestări de servicii pînă la 10 zile într-un an nu sînt remunerate.
În caz de imbolnavire sau accident de muncă, survenite pe timpul prestării de servicii, persoanele care nu au calitatea de salariați sau membri ai cooperativelor meșteșugărești beneficiază de asistența medicală și medicamente sau de pensii de invaliditate, în aceleași condiții ca și salariații.
În cazul prestării de servicii în alte localități decît cele în care domiciliază sau au reședința persoanele chemate, asigurarea transportului, cazarii, precum și hranirii sînt în sarcina unității beneficiare. Costul hranei se suporta de persoanele care prestează serviciile, cu excepția elevilor, studenților și a persoanelor chemate pînă la 10 zile într-un an.
Perioada cît salariatul a prestat servicii în temeiul prezentei legi se considera vechime neîntreruptă în aceeași unitate.
Sumele necesare acordării despăgubirilor pentru bunurile rechiziționate, cît și pentru remunerarea persoanelor fizice care au prestat servicii, se suporta din fondurile puse la dispoziție în acest scop, achitarea lor facindu-se astfel:
a) pentru bunurile rechiziționate, de către comitetele executive ale consiliilor populare din localitățile unde s-a efectuat rechizitia, potrivit celor stabilite de Ministerul Finanțelor, în cel mult 3 luni de la data expirării termenului sau a încetării cauzelor care au determinat rechizitia cu excepția sumelor pentru bunurile consumptibile sau perisabile, care se achită la data rechiziționării lor sau în cel mult o luna de la această dată;
b) pentru serviciile prestate de salariații organizațiilor socialiste de stat, de către unitățile în care aceștia sînt încadrați, iar pentru celelalte persoane, de către comitetele executive ale consiliilor populare din localitățile în care acestea au domiciliul, la datele și cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la salarii.
Sumele reprezentind chirii și amortizari se achită conform dispozițiilor legale.
La împlinirea termenelor sau încetarea cauzelor care au determinat rechizitia bunurile se restituie celor de la care au fost rechiziționate, cu proces-verbal de restituire.
Procesul-verbal de restituire se remite persoanelor juridice sau persoanelor fizice cărora le-au aparținut bunurile rechiziționate.
Cel nemulțumit de cuantumul despăgubirii acordate poate introduce acțiune la instanța judecătorească competența sau, după caz, la Arbitrajul de Stat, împotriva unității beneficiare a rechizitiei.
Litigiile în legătură cu plata muncii persoanelor chemate pentru prestarea de servicii sînt de competența judecătoriei.
Organele competente a soluționa litigiile menționate în alineatele precedente sînt cele a căror rază teritorială are domiciliul sau sediul reclamantul.
Acțiunile introduse în termenul prevederilor alin. 1 și 2, precum și căile de atac exercitate, sînt scutite de taxa de timbru.
Capitolul 3 — Rechizitionarea de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru ↑ Cuprins
prestările de servicii în alte situații
În scopul prevenirii sau inlaturarii urmărilor unor calamitati naturale, epidemii, catastrofe sau pericole iminente cu caracter general, altele decît cele prevăzute în art. 31 din Legea organizării producției și a muncii în agricultura (Legea nr. 4/1970) Consiliul de Miniștri și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot dispune rechizitionarea de bunuri din cele prevăzute la art. 7 din prezenta lege și chemarea la prestarea de servicii a persoanelor fizice.
Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliilor locale de apărare în baza art. 18 lit. c) din Legea nr. 14/1972 privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România, în vederea asigurării nevoilor unităților militare pe timpul execuției mobilizării, comitetele executive ale consiliilor populare dispun rechizitionarea de bunuri și chemarea la prestarea de servicii a persoanelor fizice.
Bunurile necesare funcționarii formatiunilor sanitare civile ce se constituie la declararea mobilizării generale ori a stării de război pot fi rechiziționate prin deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
Pentru situațiile prevăzute la art. 27, în hotărîrile Consiliului de Miniștri sau, după caz, în deciziile comitetelor executive se vor stabili cantitățile de bunuri și durata rechizitiei, procedura rechiziționării și a chemării pentru prestarea de servicii.
Înștiințarea despre prezentarea la prestarea de servicii ori a predării bunurilor în aceste situații se face de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București.
Condițiile în care se face plata muncii sau se acordă despăgubiri pentru bunurile rechiziționate sînt cele prevăzute la art. 17, 18, 19, 20, 23 și 24 din prezenta lege.
Capitolul 4 — Scutiri de rechiziții și de prestări de servicii ↑ Cuprins
a) obiectele de uz personal și de gospodărie casnica;
b) vehiculele cu tracțiune animala sau mecanică aparținînd invalizilor, văduvelor de război, orfanilor minori, precum și altor persoane, dacă aceste bunuri constituie singurul lor mijloc de existenta;
c) părțile din imobilele destinate pentru serviciile statului și organizațiilor obștești, strict necesare funcționarii lor;
d) bunurile aparținînd bisericilor sau caselor de rugaciuni ale oricărui cult recunoscut de stat;
f) cantitățile de cereale, legume și fructe necesare consumului proprietarului și familiei sale, conform normelor de rationalizare a consumului stabilite prin dispozițiile legale, semințele necesare insamintarii, precum și animalele de reproducție și animalele matca;
g) bunurile aflate în rezervele de mobilizare constituite potrivit dispozițiilor legale;
h) bunurile aparținînd misiunilor diplomatice și oficiilor consulare străine.
Sînt scutite de prestare de servicii:
a) persoanele lipsite total de capacitate de muncă;
b) persoanele lipsite parțial de capacitate de muncă, dacă aceasta la face improprii desfășurării activității pentru care au fost chemate;
c) femeile gravide începînd din luna a 5-a de sarcina;
d) persoanele care au în îngrijire copii, părinți, frați sau surori lipsiți total sau parțial de capacitate de muncă, cînd prezenta lor este absolut necesară;
e) mamele care au în îngrijire copii sub vîrsta de 8 ani;
f) salariații organizațiilor socialiste mobilizati la locul de muncă;
g) personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare străine.
Pentru cazurile prevăzute la lit. a), b), c) și d), lipsa de capacitate, respectiv necesitatea prezentei lîngă cei aflați în îngrijire, se stabilește de organele sanitare competente.
Capitolul 5 — Sancțiuni ↑ Cuprins
Refuzul nejustificat de a pune la dispoziția forțelor armate bunurile legal rechiziționate, sustragerea de la îndeplinirea acestor obligații ori nedeclararea la recensamint a bunurilor supuse rechizitiei se pedepsește potrivit legii penale.
Neprezentarea fără motive justificate sau refuzul persoanelor legal chemate de a presta servicii constituie în timp de pace contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei.
De asemenea, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 la 1.000 lei necomunicarea la cererea și în termenul solicitat de organele militare prevăzute la art. 10 a datelor de evidenta privind bunurile rechiziționate.
Sancțiunile prevăzute la alin. 2 se aplică salariaților cărora le revine obligația potrivit atribuțiilor de serviciu ori sînt desemnați de conducerea organizațiilor socialiste sa țină evidenta bunurilor supuse rechizitiei.
Dispozițiile art. 25 și 26 din Legea nr. 32/1968*) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor referitoare la plata a jumătate din minimul amenzii nu sînt aplicabile.
Contravențiile stabilite la alin. 1 se constata de delegați anume împuterniciți de comandamentul unității care a emis ordinul de chemare sau al unității beneficiare; contravențiile stabilite la alin. 2 se constata de ofițeri împuterniciți de organele militare prevăzute la art. 10 din prezenta lege.
Agentul constatator aplica amenda.
Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se soluționează de comandantul care a împuternicit pe agentul constatator sau, după caz, de judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvîrșită contravenția.
Dacă faptele prevăzute la alin. 1 și 2 sînt săvîrșite în timpul stării de necesitate, mobilizării sau stării de război, ele se sancționează cu închisoare contravențională de la o luna la 6 luni.
Cînd contravenienții sînt minori, limitele sancțiunii închisorii contravenționale se reduc la jumătate.
În cazurile prevăzute la art. 33 alin. 8, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrșită contravenția.
Dispozițiile art. 12-14, art. 15 alin. 1, 2 și 4 și art. 16 din Decretul nr. 153/1970, aprobat prin Legea nr. 32/1970, sînt aplicabile.
În timpul executării închisorii contravenționale, cei sancționați sînt obligați sa presteze activități legate de nevoile prevăzute la art. 3.
În situația în care contravenientul este chemat pentru îndeplinirea serviciului militar înainte de pronunțarea hotărîrii judecătorești ori înainte de începerea executării sancțiunii închisorii contravenționale, procesul-verbal sau, după caz, hotărîrea se trimite comandantului unității militare din care face parte contravenientul, spre a i se aplică sancțiuni potrivit regulamentului disciplinei militare.
Prevederile art. 33 și 34 se intregesc cu dispozițiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de hotărîrile Consiliului de Miniștri sau deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare date în aplicarea art. 27, cu excepția alin. 2, constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 500 la 3.000 lei. Aceste contravenții se constata de primari, precum și de ofițeri sau subofiteri de militie.
Procedura de constatare, căile de atac și executarea sancțiunilor pentru contravențiile stabilite potrivit alineatului precedent sînt cele prevăzute de Legea nr. 32/1968*) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
În cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute de deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare, date în aplicarea art. 27 alin. 2, se procedează conform prevederilor art. 32-36 din prezenta lege.
Capitolul 6 — Dispoziții finale ↑ Cuprins
Prevederile prezentei legi se aplică și persoanelor fizice ori juridice străine, domiciliate sau care au reședința ori sediul pe teritoriul Republicii Socialiste România, în măsura în care nu s-a stabilit altfel prin înțelegeri internaționale la care Republica Socialistă România este parte.
Ministrul apărării naționale va stabili modul de executare a dispozițiilor prezentei legi referitoare la înștiințarea și organizarea predării bunurilor ce se rechizitioneaza, de către organizațiile socialiste.
Atribuțiile ce revin organelor militiei în legătură cu prevederile prezentei legi se stabilesc, în comun, de ministrul apărării naționale și ministrul de interne.
Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 139 asupra rechizitiilor din 27 februarie 1940, cu modificările ulterioare, se abroga.
Notă *) Vezi nota de la p. 73.