LEGE nr. 6 din 30 iunie 1977

(1) Maistrul este organizatorul și conducătorul nemijlocit al formatiei de lucru încredințate și răspunde de activitatea de producție și de realizarea sarcinilor de plan ale acesteia. Maistrul are în subordine un număr de muncitori stabiliți prin normative și, după caz, șefi de echipe sau de brigada care răspund de sarcinile unor colective de muncă.

(2) Maistrul participa direct, alături de muncitorii din subordine, la procesul de producție și face parte din categoria de personal tehnic productiv.

(1) Maistrul are obligația să asigure realizarea ritmica a sarcinilor de plan care revin formatiei de lucru încredințate și sa ia toate măsurile de organizare științifică a producției și a muncii. În acest scop, maistrul răspunde de:

a) realizarea programului de producție, pe sortimente și la termenele prevăzute;

b) organizarea fiecărui loc de muncă și pregătirea condițiilor de fabricație; repartizarea lucrărilor pe fiecare echipa, brigada și pe executanți; supravegherea executării operațiilor pe întreg timpul desfășurării lucrărilor;

c) organizarea aprovizionarii pe fiecare loc de muncă cu materii prime, materiale și semifabricate și asigurarea cu desene, fise tehnologice și alte documentații tehnice, precum și cu scule, dispozitive și aparate de măsura și control necesare executării și verificării lucrărilor, operațiilor, produselor și serviciilor;

d) folosirea completa a capacităților de producție, utilizarea cu randament maxim a utilajelor, mașinilor și instalațiilor, prevenirea și eliminarea intreruperilor sau deficiențelor în funcționarea acestora;

e) introducerea și extinderea metodelor moderne de producție și de muncă, aplicarea în cadrul formatiei de lucru a inventiilor și inovatiilor și sprijinirea inițiativelor în domeniul progresului tehnic și mecanizarii operațiilor manuale;

f) încadrarea în normele de consum de materii prime, materiale, energie și combustibil stabilite pentru fiecare reper, subansamblu și produs; recuperarea și valorificarea superioară a deșeurilor, gospodărirea judicioasă a tuturor bunurilor materiale;

g) îndeplinirea sarcinilor de muncă pe fiecare muncitor și pe întreaga formatie și raportarea operativă către șeful ierarhic superior a stadiului realizării programului de producție, preluarea sarcinilor formatiei de la schimbul precedent și predarea sarcinilor către schimbul următor, cu precizarea obiectivelor de urmărit.

(2) Maistrul are obligația sa participe direct la realizarea unui anumit volum de produse sau lucrări, prin executarea unor operații complexe, lucrări de montaj, întreținere, reparații, reglaje și manevre ale utilajelor, urmărirea aparaturii de măsura și control, precum și a altor operații care necesita înaltă calificare și experienta, asigurindu-se prin aceasta folosirea întregii capacități de muncă a formatiei de lucru pe care o conduce.

a) respectarea riguroasă de către executanți a tehnologiilor de fabricație și a instrucțiunilor privind exploatarea și întreținerea mijloacelor și uneltelor de producție; instruirea muncitorilor în subordine asupra modului de realizare a lucrărilor, executarea directa a unor operații sau manevre cu grad de dificultate ridicat, pînă la însușirea acestora de către muncitorii în subordine, desfășurarea activității de producție în condiții igienico-sanitare și sanitar-veterinare prevăzute de lege;

b) verificarea și rezolvarea operativă a sesizarilor muncitorilor din subordine privind caracteristicile calitative ale materiilor prime, materialelor și sculelor utilizate în fabricație, ce nu corespund standardelor, normelor tehnice sau caietelor de sarcini;

c) controlul permanent al calității operațiilor, lucrărilor și produselor executate de muncitorii formatiei de lucru, pentru a asigura parametrii calitativi prevăzuți în documentațiile tehnice, precum și în scopul prevenirii abaterilor de la prescripțiile acestora; conservarea calității produselor în timpul manipulării, ambalarii și depozitarii lor la locul de muncă;

d) oprirea executării operațiilor și a fabricației în cazul unor abateri grave de la normele de calitate, informind despre aceasta pe conducătorul ierarhic;

e) organizarea dezbaterii în cadrul colectivului de muncă a cazurilor de încălcare a normelor de calitate, a cauzelor rebuturilor și a măsurilor pentru evitarea acestora; stabilirea vinovatilor pentru producerea de rebuturi sau produse declasate.

a) elaborarea și aplicarea măsurilor din programul de creștere a productivitatii muncii, pe locuri de muncă și pe ansamblul formatiei de lucru; asigurarea folosirii complete a zilei de muncă de către toți muncitorii formatiei de lucru;

b) crearea la fiecare loc de muncă a condițiilor tehnice și organizatorice prevăzute în documentația care a stat la baza stabilirii normelor și normativelor de muncă;

c) participarea la activitatea de normare operativă a muncii, aplicarea riguroasă a normelor de muncă și urmărirea permanenta a modului de îndeplinire a acestora de către muncitorii în subordine; adoptarea de măsuri pentru eliminarea cauzelor care determina nerealizarea normelor de muncă;

d) elaborarea propunerilor pentru îmbunătățirea normelor de muncă în concordanta cu modificările condițiilor tehnice și organizatorice stabilite;

e) aplicarea formelor de retribuire stabilite pentru formatia de lucru;

f) aplicarea prevederilor legii privind stabilirea retributiei muncitorilor ce lucrează în acord sau în regie și acordarea acesteia cu condiția realizării sarcinilor proprii de muncă și a prevederilor privind majorarea sau diminuarea retributiei individuale cuvenite în cadrul acordului colectiv, în funcție de contribuția efectivă a fiecărui membru al formatiei la realizarea lucrărilor;

g) programarea concediilor de odihnă, ținînd seama de necesitățile producției și interesele personalului, cu respectarea normelor legale.

a) instruirea muncitorilor din formatie și supravegherea aplicării stricte a reglementărilor privind protecția muncii, a regulilor de igiena a muncii și de prevenire și stingere a incendiilor; repetarea periodică a instructajului și verificarea însușirii acestuia de către membrii formatiei;

b) asigurarea dispozitivelor de securitate a muncii și a echipamentelor de protecție prevăzute în normele specifice fiecărui loc de muncă; afișarea instrucțiunilor și planșelor privind securitatea și protecția muncii la toate locurile de muncă și a indicatoarelor de avertizare a locurilor periculoase;

c) funcționarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor în condiții de deplina siguranța pentru întregul personal;

d) urmărirea realizării lucrărilor de protecție a muncii și de prevenire a incendiilor, prevăzute în programul întreprinderii pentru formatia sa; oprirea lucrului în caz de pericol pentru securitatea muncii, cu anunțarea șefului ierarhic; interzicerea participării la lucru a muncitorilor în stare de ebrietate, oboseala, sau fără echipament de protecție corespunzător;

e) acordarea primului ajutor în caz de accident, anunțarea imediata a organelor ierarhice superioare; înlăturarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitatea muncii;

f) îmbunătățirea continua a condițiilor igienico-sanitare ale muncii; sesizarea cauzelor ce duc la poluarea mediului înconjurător și prevenirea acestora precum și pentru preintimpinarea accidentelor și imbolnavirilor profesionale.

a) supravegherea și îndrumarea fiecărui muncitor în vederea însușirii cunoștințelor și deprinderilor necesare executării în bune condiții a sarcinilor de producție; instruirea la locul de muncă a tinerilor muncitori în vederea ridicării calificării și perfecționării lor profesionale;

b) însușirea de către membrii formatiei de lucru a reglementărilor privind ordinea și disciplina tehnologică și de muncă, a prescripțiilor de exploatare și întreținere a instalațiilor, mașinilor și utilajelor, precum și a regulilor de manipulare, transport și depozitare a materiilor prime și produselor;

c) instruirea muncitorilor formatiei de lucru în vederea însușirii procedeelor avansate de muncă realizate de muncitorii fruntasi și crearea condițiilor pentru aplicarea acestora;

d) organizarea practicii în producție a elevilor și studenților repartizați formatiei de lucru pe care o conduce;

e) crearea condițiilor pentru frecventarea cursurilor de calificare sau a formelor de perfecționare a pregătirii profesionale de către muncitorii pe care i-a propus să urmeze aceste cursuri; îmbunătățirea conținutului cursurilor de pregătire pentru muncitorii din formatia sa de lucru și propunerea de completare a programelor de calificare și perfecționare.

(1) Pentru realizari deosebite obținute în munca de către personalul din subordine, maistrul, cu consultarea organizațiilor sindicale și de tineret stabilește următoarele stimulente:

a) multumirea verbală sau în scris pentru realizari deosebite;

b) desemnarea muncitorilor care vor putea fi declarați evidentiati sau fruntasi în intrecere; popularizarea la panoul de onoare al unității.

(2) Rezolvarea de către conducerea unității a cererilor de locuințe și a altor probleme sociale ale muncitorilor în subordine, se va face cu consultarea maistrului.

(3) Înscrierea muncitorilor la examenul pentru promovarea în categorii superioare de calificare, acordarea de trepte de retribuire, premierea muncitorilor pentru realizari deosebite în timpul anului din fondurile destinate în acest scop și acordarea altor recompense materiale care se stabilesc de conducerea unității se vor face cu acordul maistrului.

(1) În scopul intaririi ordinii și disciplinei la locul de muncă, evitării și eliminării abaterilor de la normele stabilite în regulamentele de ordine interioară, maistrul, cu consultarea organizațiilor sindicale și de tineret are dreptul să aplice următoarele sancțiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) retragerea unei trepte de retributie pe o durată de pînă la 3 luni.

(2) Pentru abateri mai grave, maistrul propune sefilor ierarhici aplicarea altor sancțiuni, potrivit legii.

a) acordarea unei retribuții tarifare, stabilită corespunzător cu răspunderea și rolul pe care îl are în producție, care va fi în toate cazurile superioară celei a muncitorilor din cadrul formatiei de lucru condusă. În acest scop, în cadrul formatiilor de muncă vor putea fi cuprinși numai muncitori a căror retributie tarifara este inferioară celei a maistrului. Maistrii promovati din rindul muncitorilor, sefilor de echipa sau brigada, vor fi încadrați cu retributia tarifara stabilită conform art. 24 (4) din Legea nr. 57/1974, luindu-se în calcul retributia de încadrare avută ca muncitor, inclusiv indemnizația tarifara primită pentru conducerea unei echipe sau brigazi;

b) retribuirea în acord global, împreună cu formatia de lucru condusă. În acest caz, maiștrilor li se acordă retributia în aceeași proporție cu gradul de îndeplinire a retributiilor tarifare ale muncitorilor din cadrul formatiei de lucru conduse, corespunzător timpului lucrat. Acordarea integrală a adaosului de acord cuvenit maistrului se face cu condiția realizării sarcinilor de producție contractate, precum și a sarcinilor ce-i revin în calitate de conducător de formatie. În cazul nerealizarii acestor sarcini, reducerea adaosului de acord, pînă la anulare, se stabilește de organul de conducere colectivă al unității;

c) premierea pentru realizari deosebite în munca, prevăzută de art. 59 din Legea nr. 57/1974, se face din fondul de premiere constituit prin aplicarea cotei de pînă la 1% asupra fondului de retribuire planificat pentru maiștri și muncitori pe întreaga unitate.

a) repartizarea programului de producție cu cel puțin 5 zile înainte de începerea lunii, cu precizarea sarcinilor de plan referitoare la sortimente, cantități și termene, numărul de muncitori, fondul de retribuire și normele de muncă, indicatorii de calitate, indicii de consum și coeficientul de rebuturi admis, indicii de utilizare a utilajelor, mașinilor și instalațiilor;

b) pregătirea tehnologică, documentația tehnica, materiile prime și materialele, sculele, dispozitivele și verificatoarele, aparatura de măsura și control; mijloacele de depozitare și transportul intern, potrivit sarcinilor de plan; stabilirea obligațiilor concrete de dispecer sau asistența tehnica pe care le au inginerii, subinginerii și tehnicienii din secție pentru a sprijini activitatea maistrului;

c) organizarea și executarea, conform programului a lucrărilor de întreținere și reparații a utilajului, mașinilor, instalațiilor și dotarea cu dispozitive de securitate a muncii;

d) stabilirea precisa în cadrul activității de rationalizare a sistemului de evidenta și calcul, a sarcinilor personalului de execuție din secție, atelier sau din alte compartimente ale unității, care are atribuții de a sprijini activitatea maistrului, în asa fel încît acesta să efectueze cît mai puține asemenea lucrări și sa dispună de datele necesare pentru conducerea și controlul realizării cantitative și calitative a producției planificate;

e) informarea și consultarea maistrului asupra deciziilor adoptate la nivelul conducerii unității sau secției, în problemele care privesc activitatea formatiei de lucru;

f) participarea maistrului la elaborarea programelor de producție și aplicarea măsurilor tehnice și organizatorice întreprinse în cadrul atelierului sau secției din care face parte și care privesc formatia pe care o conduce;

g) completarea regulamentului de organizare și funcționare al unității și a fisei postului cu sarcinile maistrului, specifice ramurii sau tehnologiei locului de muncă.

(1) Ocuparea funcției de maistru se face prin concurs, la care pot participa candidați care dovedesc capacitate de conducere și organizare și sînt:

a) absolvenți cu diploma ai școlii de maiștri sau ai altor școli echivalente în specialitatea respectiva;

b) muncitori de înaltă calificare, absolvenți ai liceelor sau ai școlilor profesionale, cu o vechime de cel puțin 10 ani ca muncitori calificați în specialitatea respectiva și sînt încadrați în ultima sau penultima categorie de încadrare din rețeaua tarifara a ramurii;

c) tehnicieni cu o vechime de cel puțin 10 ani în sectoarele de producție, în domeniul pentru care participa la concurs.

(2) Absolvenții cu diploma ai școlilor de maiștri pot participa la concursul organizat de alte întreprinderi numai după îndeplinirea obligațiilor stabilite prin actul adițional față de unitatea care i-a recomandat la școala.

(3) Pentru înscrierea la concurs, persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), vor prezenta recomandarea colectivelor de muncă în care lucrează, avizată de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii.

(1) Concursul pentru ocuparea funcției de maistru se susține în fața comisiei de încadrare și promovare a personalului tehnic, economic, de alta specialitate și administrativ din întreprindere, constituită potrivit dispozițiilor legale privind încadrarea și promovarea în munca a personalului din unitățile socialiste de stat.

(2) Concursul consta din probe date sub forma unor lucrări practice și scrise, pentru verificarea cunoștințelor profesionale în domeniul organizării producției și a muncii, normelor de calitate a produselor, normelor de tehnica securității, precum și verificarea executării corecte a unor lucrări complexe, specifice tehnologiei utilizate în întreprinderea respectiva.

(3) Biroul consiliului oamenilor muncii sau, după caz, conducătorul unității va încadra sau promova ca maistru pe acela care, pe lîngă rezultatele obținute la concurs, este apreciat pentru realizarile cele mai bune în producție.

(4) Persoanele încadrate pe baza concursului pentru ocuparea funcției de maistru sînt supuse unei perioade de încercare de 30 de zile. Dacă, la sfîrșitul acestei perioade, persoana respectiva s-a dovedit corespunzătoare, promovarea va fi definitivă de la data începerii perioadei de încercare. În cazul cînd în perioada de încercare, persoana nu a dovedit ca poate face fața sarcinilor ce îi revin, va fi trecută în funcția avută anterior sau alta echivalenta.

(1) Maistrii promovati în condițiile prevăzute la art. 18 (1) lit. b) și c), au obligația sa absolve școala de maiștri - învățămînt seral, în următorii 5 ani de la numirea lor în acesta funcției.

(2) Aceeași obligație o au și maistrii care pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi trebuiau sa absolve un curs special de maiștri. Persoanele promovate în funcții de maiștri, înainte de această dată și care au absolvit un curs special de maiștri, nu sînt supuse obligației prevăzute în alineatul precedent.

(3) Persoanele încadrate în funcții de maiștri, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, vor putea ocupa în continuare funcțiile respective în condițiile prevăzute de art. 68 din Legea nr. 12/1971, privind încadrarea și promovarea în munca a personalului din unitățile socialiste de stat.

(1) Pregătirea profesională a maiștrilor se realizează prin școli de maiștri care funcționează cu învățămînt de zi și învățămînt seral.

(2) Durata studiilor în școlile de maiștri este de un an pînă la un an și jumătate la învățămîntul de zi și de doi ani la învățămîntul seral.

(3) La învățămîntul de zi, jumătate din timpul de școlarizare va fi afectat practicii în producție, timp în care elevii vor lucra efectiv la mașinile și instalațiile cele mai importante din sectoarele respective de activitate, precum și ca ajutoare ale maiștrilor.

(4) Nomenclatorul specialiștilor care se pregătesc prin școli de maiștri și durata studiilor la învățămîntul de zi și seral se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

(5) Planul anual de școlarizare se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor și cu consultarea ministerelor și a celorlalte organe centrale și locale care organizează școli de maiștri.

(1) Școlile de maiștri se organizează pe lîngă întreprinderi și alte organizații socialiste, de către ministere și celelalte organe centrale, precum și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care răspund de pregătirea forței de muncă.

(2) Școlile de maiștri funcționează, de regula, în grupuri școlare, împreună cu licee de profil și școli profesionale. În localitățile în care nu sînt organizate astfel de unități școlare, școlile de maiștri pot funcționa ca unități de-sine-stătătoare.

(3) În școlile de maiștri se organizează cursuri de pregătire pentru mai multe specialități. În funcție de necesarul de maiștri se pot organiza și clase de elevi cu doua specialități.

(4) Conducerea școlilor de maiștri, asigurarea bazei tehnico-materiale, organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ, precum și controlul și îndrumarea acestuia se realizează în condițiile și de către organele prevăzute de lege pentru unitățile școlare din învățămîntul liceal.

(5) Școlile de maiștri sînt subordonate Ministerului Educației și Învățămîntului, precum și ministerelor și celorlalte organe centrale și organe locale, care le organizează și au obligația de a asigura îndrumarea de specialitate, baza didactico-materială și cadrele de specialitate necesare desfășurării procesului instructiv-educativ.

(1) Admiterea în școlile de maiștri se face pe bază de concurs, care se organizează și se desfășoară în condițiile stabilite de Ministerul Educației și Învățămîntului, cu consultarea celorlalte organe centrale și organe locale.

(2) Recrutarea candidaților pentru admiterea în școlile de maiștri se face din rindul muncitorilor absolvenți ai liceelor sau ai școlilor profesionale, cu vechime de cel puțin 8 ani în producție, încadrați în ultima sau în penultima categorie de încadrare, cu experienta îndelungată în producție, avînd prioritate cei care au îndeplinit funcția de șef de echipa, care se bucura de autoritate profesională, politica și morala și sînt buni organizatori ai producției și ai muncii.

(3) Candidații vor avea recomandarea colectivului de muncă în care lucrează, inclusiv a maistrului, avizată de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii din care provin. Pentru fiecare post de maistru necesar, întreprinderile vor propune la examenul de admitere cel puțin doi candidați.

(4) Maistrii promovati din rindul muncitorilor și al tehnicienilor, care au obligația de a absolvi școala de maiștri potrivit prevederilor art. 20 (1), vor fi admiși în școlile de maiștri cu învățămîntul seral, fără concurs, în cadrul planului de școlarizare aprobat.

(5) După admiterea în școlile de maiștri - învățămînt de zi - fiecare elev va încheia cu întreprinderea un act adițional la contractul de muncă prin care se obliga sa lucreze în aceasta întreprindere ca maistru o perioadă de minimum 5 ani, după absolvirea școlii.

(1) Prin procesul instructiv-educativ, școala de maiștri asigura elevilor cunoștințele de conducere și organizare științifică a producției și a muncii, precum și cunoștințele privind cele mai moderne tehnici și tehnologii de lucru, aparatura de măsura și control, exploatarea, reglarea, întreținerea și repararea mașinilor, utilajelor și instalațiilor, protecția muncii, legislația economică și a muncii, specifice domeniului de activitate pentru care se pregătesc.

(2) Ministerul Educației și Învățămîntului răspunde de conținutul procesului instructiv-educativ și aproba planurile de învățămînt, programele și manualele școlare, cu consultarea ministerelor și a celorlalte organe centrale și locale care organizează școlile de maiștri. Programele și manualele școlare se elaborează de ministere și celelalte organe centrale și locale care organizează școli de maiștri, împreună cu Ministerul Educației și Învățămîntului și se imbunatatesc periodic, pe baza noilor realizari ale științei, tehnicii și pedagogiei contemporane.

(1) Încheierea studiilor școlii de maiștri se face prin examen de absolvire, care consta din susținerea de către elevi a proiectului sau lucrării de diploma; tema proiectului sau lucrării se stabilește cu consultarea întreprinderilor pentru care se pregătesc elevii.

(2) Persoanele care promovează examenul de absolvire a școlii de maiștri primesc diploma de absolvire a acestei școli.

(3) Cei care nu promovează examenul de absolvire au dreptul sa-l repete o singură dată într-una din sesiunile anului școlar următor. Pînă la promovarea examenului de absolvire aceștia rămîn încadrați în producție la locurile de muncă în care au activat înainte de a urma școala de maiștri sau într-un alt loc de muncă similar.

(1) Pe timpul studiilor, elevii școlilor de maiștri beneficiază de sprijin material și de studii. Formele de sprijin material și de studii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

(2) Cheltuielile pentru acoperirea drepturilor prevăzute la alin. (1) se suporta de unitățile pentru care se pregătesc elevii, din fondurile prevăzute în plan pentru școlarizarea personalului.

(3) Elevii de la învățămîntul de zi care sînt exmatriculati în cursul școlarizării, au obligația de a restitui sumele reprezentind cheltuielile de școlarizare, stabilite conform reglementărilor în vigoare. Se exceptează de la aceasta prevedere cei aminati medical.

(4) Obligația de restituire a sumelor reprezentind cheltuielile de școlarizare o au și elevii școlii de maiștri - învățămînt de zi - care sînt respinsi la examenul de absolvire în termenul prevăzut la art. 25 (3), precum și absolvenții care refuza încadrarea la întreprinderea pentru care s-au pregătit sau părăsesc locul de muncă înainte de expirarea termenului prevăzut în actul adițional la contractul de muncă.

(1) În situația în care, din lipsa de posturi, absolvenții școlilor de maiștri nu pot fi încadrați în funcția de maistru la unitatea care i-a recomandat, aceasta este obligată să le permită înscrierea la concursurile pentru ocuparea posturilor de maiștri organizate de alte unități, iar în caz de reusita, să le acorde transferul în interesul serviciului, fără a mai fi necesară aprobarea organului ierarhic superior al acesteia.

(2) Pînă la realizarea transferului, absolvenții școlilor de maiștri vor fi încadrați în producție pe locurile de muncă în care au activat înainte de a urma școala de maiștri sau în alte locuri de muncă similare, în întreprinderea cu care au încheiat actele adiționale la contractul de muncă.

(1) Maistrii au datoria de a-și perfectiona pregătirea profesională, prin însușirea permanenta și sistematica a celor mai noi cunoștințe din domeniul conducerii și organizării producției și a muncii, precum și din domeniul de specialitate în care lucrează. Întreprinderile au obligația să asigure condiții ca fiecare maistru să urmeze periodic - cel puțin o dată la 5 ani - sau ori de cîte ori nevoile producției o impun, o formă organizată de perfecționare.

(2) Perfecționarea pregătirii profesionale a maiștrilor se organizează, de regula, de către întreprinderile în care aceștia activează. Pentru unele categorii de maiștri, care vor fi stabilite de către ministere, celelalte organe centrale și locale prin planuri și programe anuale, perfecționarea se va organiza de către centralele industriale sau de centrele de perfecționare ale acestor organe.

(3) Obiectivele, conținutul și formele de perfecționare a pregătirii profesionale a maiștrilor se stabilesc de fiecare întreprindere sau centrala industriala, potrivit reglementărilor în vigoare.

(1) Principalele forme de perfecționare a pregătirii maiștrilor și de verificare a nivelului de cunoștințe profesionale și a capacității de a îndeplini în continuare funcția de maistru sînt următoarele:

a) cursuri de perfecționare cu durata de pînă la un an, organizate în cadrul întreprinderii, în alte întreprinderi sau în centre de perfecționare, cu scoaterea parțială de la locul de muncă;

b) programe personale de perfecționare, cu verificarea periodică a cunoștințelor asimilate.

(2) Perfecționarea se poate face, după caz, și prin:

a) stagii de specializare în alte întreprinderi din țara;

b) stagii de specializare în străinătate, atunci cînd acestea sînt prevăzute în cadrul contractelor sau acordurilor încheiate cu alte tari.

(3) Absolvirea formelor de perfecționare de la paragraful (1) se va face, după caz, pe bază de probe teoretice și practice, lucrări și examene în condițiile stabilite de lege, cu eliberarea unor adeverinte.

(1) Maistrul principal este o funcție imediat superioară celei de maistru sub aspectul pregătirii profesionale și al retributiei și are toate atribuțiile, răspunderile și drepturile stabilite prin prezenta lege pentru funcția de maistru.

(2) Maistrului principal i se va repartiza formatia de lucru cea mai complexa sub raportul organizatoric și tehnologic.

(3) În cazul în care producția nu este organizată pe ateliere iar secția are cel puțin opt formații de lucru pe un schimb, maistrul principal poate primi sarcina sa coordoneze un număr de cel puțin patru formații conduse efectiv de cîte un maistru. De asemenea, în cazul în care unele unități lucrează în schimburi, dar nu au constituite secții sau ateliere pe fiecare schimb, maistrul principal, poate primi sarcina sa coordoneze activitatea mai multor schimburi.

(1) Numărul de maiștri și maiștri principali pe fiecare unitate se stabilește pe bază de normative de constituire a formatiilor de lucru conduse de un maistru de schimb.

(2) Normativele de constituire a formatiilor de lucru vor stabili numărul minim de muncitori, precum și unu sau doi parametri care caracterizează zona de activitate sau capacitate de producție a instalațiilor, agregatelor sau utilajelor deservite de formatie, în mod diferențiat după gradul de inzestrare tehnica a locului de muncă, suprafața sau palierele deservite și de alți factori specifici unor tehnologii sau ramuri de producție.

(3) Limitele privind numărul minim de muncitori care constituie formatia de lucru condusă de un maistru de schimb, pe ramuri de activitate productiva, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

(1) Normativele unificate pe ramuri, subramuri și grupuri de unități cu profil similar, vor fi elaborate cu respectarea limitelor prevăzute la art. 34(3) și aprobate de ministere, celelalte organe centrale și locale, cu avizul Ministerului Muncii și acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La aplicarea acestor normative conducerea unității va preciza numărul de muncitori în formatie, astfel încît să se asigure un grad rațional de ocupare a timpului de lucru al maistrului și capacitatea de cuprindere și de realizare a sarcinilor de producție.

(2) Numărul de maiștri principali poate fi de cel mult unu din trei posturi de maiștri, prevăzute în statul de funcții.

(3) În cadrul măsurilor de rationalizare a personalului, conducerile de unități sînt obligate să asigure cu prioritate numărul de posturi de maiștri necesar producției, potrivit cu prevederile normelor de structura în vigoare.

(4) Inginerii și subinginerii în perioada de stagiu de producție pot fi utilizați ca ajutoare ale maistrului sau pot sa primească sarcina de a conduce o formatie de lucru, exercitind atribuțiile și răspunderile funcției de maistru.