Capitolul II — Îndatoririle și drepturile cadrelor militare

(1) Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:

(2) Cadrele militare în activitate au obligația să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcție de cerințele Ministerului Apărării Naționale, pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin convenții și tratate internaționale.

(3) Poate face excepție, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care întâmpină greutăți familiale deosebite și se încadrează în una dintre următoarele situații:

(1) Cadrele militare în activitate au dreptul la:

(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii*).

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate*).

(3) Pensionării militari decorați cu "Semnul onorific" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

(1) Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea ministrului apărării naționale.

(2) Cadrele militare în activitate care au absolvit școli și academii militare, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea și promovarea în funcții corespunzătoare studiilor din țara cu care le-au fost echivalate diplomele dobândite, în condițiile legii și ale reglementărilor militare.

(1) În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - și la concediu de studii.

(2) Regulile privind durata și acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar și a concediului de studii, precum și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(1) În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani, în următoarele situații:

(2) Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe durată determinată, de cel mult un an.

(3) Concediile fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 se aprobă de către ministrul apărării naționale sau de către comandanții stabiliți de acesta.

(4) Ministrul apărării naționale poate prelungi durata concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 cu cel mult un an.

(4^1) În Ministerul Afacerilor Interne, prelungirea concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 se aprobă potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

(5) În perioada concediului fără plată, acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 2, cadrele militare sunt suspendate din funcție și nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naționale, cu excepția celui privind folosirea locuinței de serviciu, în cazul când se dispune de aceasta.

(6) Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, vechime în activitate pentru acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei și/sau pentru acordarea gradației următoare în condițiile legii.

(7) În situația prevăzută la alin. 1 lit. a), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul o perioadă egală cu trei pătrimi din durata concediului fără plată.

(8) În situația prevăzută la alin. 1 lit. b), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga durată a concediului fără plată.

(8^1) În situația prevăzută la alin. 2, durata concediului fără plată nu se ia în calcul la stabilirea stagiului în grad.

(9) La încetarea concediului fără plată, instituția are obligația de a numi cadrul militar pe o funcție vacantă sau să îl pună la dispoziție în vederea încadrării.

(1) În timp de pace, cadrele militare în activitate confirmate în serviciul medical pot beneficia, pe lângă drepturile prevăzute la art. 14^1, de concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani, pentru formare profesională.

(2) La încetarea concediului fără plată acordat potrivit alin. 1, instituția are obligația de a reîncadra cadrul militar, din oficiu, pe funcția de pe care a fost suspendat, prin rezervarea acesteia, cu excepția situației în care unitatea este supusă procesului de reorganizare sau restructurare, iar postul se desființează.

(3) Dispozițiile art. 14^1 alin. 3, 5, 6 și 8^1 se aplică în mod corespunzător în situația acordării concediilor fără plată pentru formarea profesională, prevăzută la alin. 1.

(1) Cadrele militare în activitate au dreptul, anual, la un concediu pentru formare profesională, plătit, de până la 15 zile lucrătoare, cu aprobarea comandantului unității militare, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

(2) Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual și este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite personalului militar.

(1) Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și beneficiază de pauze pentru alimentarea și îngrijirea copilului, precum și de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administrația publică.

(2) Cadrele militare în activitate au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav, concediu de acomodare, concediu paternal, concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.

(3) La stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga durată a concediului prevăzut la alin. 2.

(1) Pentru rezolvarea unor situații personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate, precum și celor în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în unități militare, li se pot acorda permisii.

(2) Durata permisiilor și comandanții care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele militare.

(1) Pe timpul stării de urgență și de asediu, comandanții/șefii structurilor militare pot dispune întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare profesională ale cadrelor militare în activitate din subordine, în funcție de nevoile instituțiilor militare.

(2) Pe timpul stării de urgență, comandanții/șefii structurilor militare pot dispune unilateral efectuarea totală sau parțială a concediilor de odihnă/de odihnă suplimentare pentru cadrele militare în activitate din subordine.

(3) La declararea mobilizării sau a stării de război, concediile de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, paternal, de acomodare, pentru creșterea copilului, de studii, pentru formare profesională, vacanțele și permisiile se întrerup, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte la unitățile militare de care aparțin, în cel mai scurt timp posibil.

(4) Pe timpul mobilizării și pe timp de război, cadrelor militare în activitate și celor în rezervă, concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii sau concedii, în condiții stabilite prin ordin al conducătorului instituției.

(5) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandanții/șefii stabilesc programul de lucru al cadrelor militare, în funcție de evoluția situației și misiunile încredințate.

(6) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, cadrele militare pot efectua deplasări în alte garnizoane sau unități administrativ-teritoriale, altele decât cele din care face parte unitatea militară în care își desfășoară activitatea, ori pot părăsi teritoriul național, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.

(1) Cadrele militare în activitate numite în prima funcție/mutate în interesul serviciului, detașate și/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care își au domiciliul și care nu dețin locuință proprietate personală în acea garnizoană, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară.

(2) Cadrele militare în activitate numite în prima funcție, mutate în interesul serviciului, detașate și/sau împuternicite într-o garnizoană în care își au domiciliul, dar care nu dețin locuință proprietate personală, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naționale, de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanților sau a șefilor cadrelor militare respective.

(2^1) Cadrele militare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. 1 și 2 și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(2^2) În situația prevăzută la alin. 2^1, compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. 1 și 2 și pentru situația prevăzută la alin. 2^1, caz în care cadrul militar optează pentru una dintre aceste situații. Ministerul Apărării Naționale nu îi asigură cadrului militar care a optat pentru situația prevăzută la alin. 2^1 un spațiu de locuit corespunzător în garnizoana unde acesta a achiziționat locuința pe durata existenței situației de la alin. 2^1.

(2^3) Pentru persoanele prevăzute la alin. 2^1, sumele se justifică cu un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.

(2^4) Cadrele militare în activitate, mutate sau detașate și/sau împuternicite, prevăzute la alin. 1, pot beneficia de compensație lunară pentru chirie într-o singură garnizoană.

(2^5) Prin rata lunară prevăzută la alin. 2^1 se înțelege suma tuturor costurilor lunare generate de contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau de contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe conform scadențarului de plată, mai puțin cele legate de rambursările anticipate, eventualele dobânzi penalizatoare și alte costuri care nu se regăsesc în scadențarul de plată a ratelor lunare.

(3) Cuantumul concret al compensației prevăzute la alin. 1, 2 și 2^1, precum și condițiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naționale.

(4) Soțiile sau soții cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă și au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soții sau soțiile, au dreptul la o indemnizație lunară de 50% din solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activități autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutării cadrului militar.

(5) De indemnizația lunară prevăzută la alin. 4 beneficiază și soții sau soțiile care, la data mutării cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului de plată a indemnizației de șomaj.

(1) Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate și celor în rezervă, concentrați sau mobilizați în unitățile militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acțiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

(2) Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmașilor celor decedate, se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pensia pentru invaliditate permanentă, survenită în condițiile alin. 1, este egală cu solda lunară avută la data respectivă și se actualizează potrivit art. 11. Cadrele militare în rezervă sau în retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat*).

(4) La cerere, personalul militar încadrat în gradul III de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut sau rechemat în activitate în funcții militare ori încadrat în funcții civile fără examen sau concurs, în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.

(1) Cadrele militare în activitate și familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecție socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoană și a altor amenajări recreative și sportive.

(2) Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

(1) Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:

(2) Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază și de pensie de urmaș, precum și de alte drepturi în conformitate cu prevederile legale.

(3) La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naționale acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de două solde lunare neimpozabile.

(1) Urmașii cadrelor militare în activitate și ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unități militare, decedate în timpul și din cauza serviciului ca urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egala cu solda lunară pe care cadrele militare au avut-o la data decesului, care se actualizează potrivit prevederilor art. 11.

(2) În cazul în care nu exista urmași, dacă cel decedat era singurul susținător al părinților săi, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. 1.

(3) Urmașii cadrelor militare în rezervă pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

(1) Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul și din cauza serviciului, ca urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi transferați la liceele militare sau în instituțiile militare de învățământ care formează maiștri militari, subofițeri ori ofițeri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învățătură obținute în instituțiile civile de învățământ și potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naționale.

(2) Copiii personalului militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, pot fi înmatriculați, la cerere, fără examen, în instituțiile de învățământ ale instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, dacă îndeplinesc condițiile legale.

(3) Copiii aflați în întreținerea personalului militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul ori soția acestuia pot fi numiți în funcții militare sau încadrați în funcțiile civile, fără examen ori concurs, în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, dacă îndeplinesc condițiile legale.

(4) Prin ordin al conducătorului instituției se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.

(1) Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a) și au acces la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană și alte amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

(2) De aceleași drepturi beneficiază și ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, foști pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

(3) Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistență medicală în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a).

(1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puțin 20 de ani de serviciu militar și s-au distins prin activitatea desfășurată, precum și celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.

(2) Criteriile de acordare și de retragere a acestui drept, precum și situațiile în care cadrele militare prevăzute la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.

(1) Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate au obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

(2) Cadrelor militare în activitate le este interzis:

(1) Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanți ai capacității operaționale a forțelor armate și se bazează atât pe acceptarea conștientă a normelor de comportament stabilite, cât și pe acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor disciplinare.

(2) Disciplina militară asigură respectarea de către militari a normelor legale, a ordinelor comandanților/șefilor date cu respectarea normelor de drept, regulilor de angajare ori obiceiurilor războiului, pentru menținerea capacității operaționale a unității, îndeplinirea misiunilor specifice și buna desfășurare a activităților din armată.

(3) Comandantul/Șeful dispune de prerogativă disciplinară, având competența de a acorda recompense și de a aplica sancțiuni disciplinare cadrelor militare, potrivit prezentei legi.

(1) Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea acestora disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

(2) Cadrele militare răspund individual pentru faptele și actele proprii sancționate de lege, săvârșite atât în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori în legătură cu acesta, cât și în afara serviciului.

(3) Sunt absolvite de orice răspundere cadrele militare care prin exercitarea, în limitele legii, a atribuțiilor de serviciu au cauzat vătămări unor persoane ori au adus prejudicii patrimoniului acestora.

(1) Cadrelor militare li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare:

(2) Pentru aceeași abatere se poate aplica doar o singură sancțiune disciplinară.

(3) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data constatării, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii faptei; termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar cel de 2 ani este termen de decădere.

(4) Termenul de 6 luni prevăzut la alin. 3 se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare:

(5) Prin excepție de la prevederile alin. 3, sancțiunile disciplinare se pot aplica după expirarea termenului de 2 ani de la data săvârșirii faptei, doar în situația în care organele de urmărire penală sesizate decid că fapta săvârșită nu constituie infracțiune și comunică decizia după expirarea acestui termen.

(6) În situația prevăzută la alin. 5, sancțiunea se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării deciziei organului de urmărire penală, care este termen de decădere.

(1) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) se aplică de către:

(2) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e) și f) se aplică de către comandanții/șefii care au competențe de numire în funcții.

(3) Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 35 alin. 1 lit. g) se aplică de către conducătorul instituției militare.

(4) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, sancțiunile disciplinare pentru cadrele militare în activitate se aplică astfel:

(5) Șefii structurilor centrale aplică sancțiunile prevăzute la alin. 4 pentru întregul personal militar din subordine.

(6) Dispozițiile alin. 4 și 5 se aplică în mod corespunzător Serviciului de Informații Externe, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, funcțiile similare celor prevăzute la alin. 4 fiind echivalate prin ordin al conducătorului instituției.

(1) Comandantul/Șeful aplică sancțiuni disciplinare cadrelor militare din subordinea sa ori de câte ori constată sau este sesizat că acestea au săvârșit o abatere disciplinară, în mod direct sau, după caz, pe baza rezultatului cercetării disciplinare prealabile ori a hotărârii consiliului de onoare.

(2) În cazul în care comandantul/șeful este sesizat cu privire la comiterea unei fapte care poate constitui abatere disciplinară, persoana care sesizează are obligația de a susține reclamația cu date și indicii de natură obiectivă referitoare la fapta săvârșită.

(3) La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de gravitatea faptei, care se evaluează după următoarele criterii:

(4) La stabilirea sancțiunii disciplinare pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandantul/șeful cu competențe de aplicare a acesteia are în vedere gravitatea faptei care constituie abatere disciplinară și efectele produse de aceasta, prin raportare la împrejurarea în care aceasta a fost săvârșită.

(1) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a) și b) se aplică direct de către comandanții/șefii care au competențe în acest sens.

(2) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. c)-g) se aplică după efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(3) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e)-g) se aplică numai în baza hotărârii consiliului de onoare.

(4) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, prin excepție de la prevederile alin. 2 și 3, comandanții/șefii aplică sancțiunile disciplinare în mod direct sau pot dispune efectuarea unei cercetări disciplinare pentru fundamentarea deciziei.

(5) Pentru efectuarea cercetării disciplinare prevăzute la alin. 4, comandanții/șefii desemnează, în funcție de complexitatea faptelor, un ofițer sau o comisie, care întocmește și prezintă un raport, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data desemnării.

(1) Prin procedură disciplinară, în sensul prezentei legi, se înțelege cercetarea disciplinară prealabilă și/sau activitatea consiliilor de onoare.

(2) Cercetarea disciplinară și activitatea consiliilor de onoare au la bază următoarele principii:

(3) Procedura disciplinară nu este publică.

(4) Comunicarea actelor în procedura disciplinară se poate efectua în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege.

(1) Comandantul/Șeful unității militare unde își desfășoară activitatea cadrul militar care a săvârșit fapta dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către un ofițer sau o comisie, în funcție de complexitatea faptelor.

(2) Cadrele militare desemnate conform alin. 1 nu se pot afla în una dintre următoarele situații:

(3) În situația în care, la nivelul unității militare în care își desfășoară activitatea cadrul militar ale cărui fapte sunt cercetate, nu sunt identificate cadre militare care să corespundă criteriilor prevăzute la alin. 2, comandantul/șeful unității militare solicită sprijin eșalonului ierarhic superior.

(1) Ofițerul sau comisia prevăzut/prevăzută la art. 35^5 alin. 1 întocmește un raport, pe care îl prezintă comandantului/șefului ierarhic care a dispus efectuarea cercetării, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data desemnării.

(2) Raportul prevăzut la alin. 1 conține concluziile cercetării și propuneri privind aplicarea/neaplicarea unei sancțiuni disciplinare cadrului militar a cărui fapte au fost cercetate sau trimiterea acestuia în fața consiliului de onoare, după caz.

(3) Comandantul/Șeful ierarhic analizează raportul cercetării prealabile și poate adopta una dintre următoarele decizii:

(4) În termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului, comandantul/șeful ierarhic aduce la cunoștința cadrului militar în cauză decizia prevăzută la alin. 3, în formă scrisă.

(1) Pentru apărarea onoarei cadrelor militare în activitate, precum și pentru cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare, în cadrul instituțiilor militare se constituie consilii de onoare.

(2) Consiliul de onoare are în componență 3 sau 5 membri titulari, ofițeri în activitate, care se aleg pe o perioadă de 2 ani; ofițerul cu gradul și funcția cele mai mari este și președintele consiliului.

(3) Pentru fiecare membru titular al consiliului de onoare se desemnează, în condițiile prevăzute la alin. 2, câte un membru supleant.

(4) Nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire, procedurile de lucru ale acestora, precum și alte aspecte procedurale pentru aplicarea prevederilor prezentei secțiuni referitoare la procedura disciplinară se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, directorului Serviciului de Informații Externe, respectiv al directorului Serviciului de Protecție și Pază, după caz.

(1) Hotărârea consiliului de onoare se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de membrii acestuia și se aduce la cunoștința cadrelor militare, pe bază de semnătură.

(2) Consiliul de onoare poate adopta una dintre următoarele hotărâri:

(1) În situația aplicării sancțiunii disciplinare în baza unei hotărâri a consiliului de onoare, actul administrativ de sancționare se emite și se comunică cadrului militar în termen de 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării hotărârii consiliului de onoare la unitatea/structura al cărei comandant/șef are competența de aplicare a sancțiunii disciplinare.

(2) Actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se emite, în formă scrisă, de comandantul/șeful care are competențe de aplicare a acesteia și se comunică în scris celui sancționat.

(3) Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se înscriu în mod obligatoriu:

(1) Cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei de sancționare, prin raport adresat în scris comandantului/șefului ierarhic superior celui care a emis decizia.

(2) Comandantul/Șeful ierarhic prevăzut la alin. 1 se pronunță prin decizie motivată, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestației, pe baza unei cercetări efectuate în condițiile prevăzute la art. 35^5 - 35^7, astfel:

(3) Decizia prevăzută la alin. 2 este definitivă, se comunică cadrelor militare contestatare în termen de 5 zile de la data pronunțării și poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit legii.