Capitolul II — Rentierul agricol

(1) Rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani care, de la data intrării în vigoare a prezentului titlu, nu are și nu va deține în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parțial, primind de la Oficiul Național de Rentă Viageră Agricolă carnetul de rentier agricol.

(2) Rentier agricol este și persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani căreia i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar și optează pentru despăgubirile plătite de către investitor, încheind cu acesta un acord, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, după intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(3) Rentier agricol este și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I și II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează «nerevizuibil», și care înstrăinează prin acte între vii, arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Rentier agricol este și persoana aflată în situația prevăzută la alin. (3) și a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârsta de pensionare.

(1) Dovada înstrăinării se face prin actul de înstrăinare, încheiat în forma autentică, iar dovada arendării se face prin contractul de arendă întocmit cu respectarea Legii arendării nr. 16/1994, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dovada încheierii acordului se face prin prezentarea actului încheiat în formă scrisă, conform prevederilor art. 4 alin. (1^5) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Proprietarii căsătoriți pot deveni rentieri agricoli și prin înstrăinarea și arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacă cel puțin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În acest caz, carnetul de rentier agricol se eliberează pe numele soțului care întrunește condițiile prevăzute la art. 9.

(2) În cazul proprietății comune, renta viageră agricolă se poate stabili și în baza declarației autentice notariale, referitoare la întinderea cotei-părți, dată de comun acord de toți coproprietarii.