(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică echipamentelor maritime prevăzute în anexa A.1, destinate a fi montate la bordul navelor noi care arborează pavilionul român.
(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică echipamentelor prevăzute în anexa A.1, care, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, erau deja montate la bordul unei nave care arborează pavilionul român.
(3) Echipamentele maritime prevăzute în anexa A.2, pentru care, potrivit convențiilor internaționale, se prevede necesitatea aprobării de tip, dar pentru care nu există standarde internaționale de încercări, continuă să fie supuse aprobării de tip Autorității Navale Române, conform normelor tehnice aprobate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
(4) Echipamentele maritime destinate a fi montate la bordul navelor existente:
a) echipamente care nu se găseau la bord anterior; sau
b) echipamente care se găseau anterior la bord și care sunt înlocuite, cu excepția cazurilor în care convențiile internaționale permit altfel, sunt supuse prevederilor prezentei hotărâri, fie că nava se află sau nu în România în momentul instalării echipamentelor.
(5) Fără a contraveni faptului că echipamentele prevăzute la alin. (1) pot intra sub incidența altor acte normative, în special a Hotărârii Guvernului nr. 497/2003 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și de funcționare a aparatelor electrice și electronice din punct de vedere al compatibilității electromagnetice, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 89/336/CEE, și a Legii protecției muncii nr. 90/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 89/686/CEE, aceste echipamente fac doar obiectul prezentei hotărâri.
(1) În înțelesul prezentei hotărâri, termenii utilizați se definesc după cum urmează:
a) aprobare de tip - procedurile de evaluare a echipamentului produs în conformitate cu standardele de încercări aplicabile și de eliberare a certificatelor corespunzătoare;
b) Autoritatea Navală Română - organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, care verifica respectarea prevederilor prezentei hotărâri și este responsabil pentru supravegherea pieței;
c) certificate de siguranța - certificatele eliberate de administrațiile statelor de pavilion sau de organizații recunoscute, în numele acestora, în conformitate cu convențiile internaționale;
d) convenții internaționale:
1. Convenția internațională asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966 (LL 66), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1971;
2. Convenția referitoare la Regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiată la Londra la 20 octombrie 1972, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 239/1974;
3. Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993;
4. Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974 (SOLAS 74), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979, împreună cu protocoalele și amendamentele la acestea, în versiunile lor actualizate;
e) echipament montat la bord - echipamentul plasat sau instalat permanent la bordul unei nave;
f) echipamente - echipamentele maritime cuprinse în anexele A.1 și A.2, care se montează la bordul navelor pentru a fi utilizate conform prevederilor reglementărilor internaționale sau care se montează în mod voluntar în vederea utilizării și pentru care este necesară aprobarea administrației statului de pavilion conform instrumentelor internaționale;
g) echipamente de radiocomunicații - echipamentele prevăzute în cap. IV din Convenția SOLAS 1974, în versiunea sa actualizată, și aparatele radiotelefonice UIF (VHF) de emisie-recepție de pe ambarcațiunile de salvare, prevăzute la Regula III/6.2.1 a acestei convenții;
h) instrumente internaționale - convențiile internaționale, rezoluțiile și circularele relevante ale Organizației Maritime Internaționale (IMO), precum și standardele internaționale de încercări relevante;
i) marcaj - simbolul prevăzut în art. 8 și în anexa D;
j) navă - orice navă care intră sub incidența convențiilor internaționale; nu sunt incluse navele militare;
k) navă existentă - o navă care nu este noua;
l) navă noua - o navă a carei chilă a fost pusă sau care se găsește într-un stadiu similar de construcție la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau ulterior acestei date. În scopul aplicării acestei definiții, prin stadiu similar de construcție se va înțelege că:
1. stadiul construcției este identificabil ca fiind specific începutului construcției; și
2. asamblarea respectivei nave este realizată la un nivel reprezentând cel puțin 50 t de material sau 1% din masa estimată a tuturor materialelor pentru corpul și structurile sale, luându-se în considerare valoarea cea mai mică; m) organism notificat - laborator de încercări, organism de certificare sau de inspecție, persoana juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, care a fost desemnat și notificat de către o autoritate competenta ori, respectiv, de către un stat membru, pentru a realiza evaluarea conformității într-un domeniu reglementat și care este cuprins în lista organismelor notificate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; n) proceduri de evaluare a conformității - procedurile prevăzute în art. 6 și în anexa B;
o) standarde de încercări - standardele în versiunea lor actualizată, aplicabile pentru definirea metodelor de încercare și a rezultatelor testelor, dar numai în forma în care se face referire în anexele A.1 și A.2, care sunt stabilite în concordanță cu cerințele convențiilor internaționale, ale rezoluțiilor și circularelor IMO corespunzătoare de către:
1. Organizația Maritimă Internațională (IMO);
2. Organizația Internațională de Standardizare (ISO);
3. Comisia Electrotehnică Internațională (CEI);
4. Comitetul European de Standardizare (CEN);
5. Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC);
6. Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicații (ETSI).
(2) Termenii definiți la alin. (1) se completează cu termenii de specialitate definiți la art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor, republicată.