(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic:
a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;
b) lăsarea animalelor domestice libere sau pășunatul cu acestea în fondul forestier;
c) pășunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie și 24 aprilie, cu excepția cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului de teren agricol pe care se pășunează și care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială;
d) tulburarea liniștii faunei cinegetice în perioada de înmulțire și creștere a puilor;
e) înființarea, întreținerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecției faunei de interes cinegetic;
f) deținerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună cinegetică;
g) distrugerea sau degradarea instalațiilor vânătorești de orice fel ori a culturilor pentru vânat;
h) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoțitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinați sau dehelmintizați;
i) circulația în scop de agrement, cu mijloace auto în afara căilor de circulație publică în fondurile cinegetice, fără acordul gestionarului;
j) circulația persoanelor însoțite de câini fără a fi purtați în lesă, în afara căilor de circulație publice din fondurile cinegetice, cu excepția vânătorilor, polițiștilor, jandarmilor și îngrijitorilor de animale;
k) permiterea însoțirii turmelor și cirezilor cu un număr de maximum 300 de animale de către câini însoțitori al căror număr este mai mare de 6 în zona de munte, de 4 în zona de deal și de 3 în zona de câmpie. Pentru fiecare până la 100 de animale în plus numărul de câini se poate suplimenta cu câte un exemplar indiferent de zona altitudinală, dar nu mai mult de 10 câini în zona de munte, 7 câini în zona de deal și 5 câini în zona de câmpie; turmele și cirezile de animale mai pot fi însoțite de maximum 2 câini întorcători care au un semn distinctiv sub formă de crotaliu în ureche; paza stânelor se poate asigura cu un număr nelimitat de câini care vor fi ținuți în țarc;
l) hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare;
m) mutarea de către persoane neautorizate a hranei destinate vânatului;
n) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;
o) refuzul de a preda gestionarului exemplarele de faună cinegetică ținute în captivitate sau coarnele lepădate de cervide;
p) neanunțarea celei mai apropiate primării despre existența în fondurile cinegetice a unor cadavre de animale din speciile de faună de interes cinegetic;
q) naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse ale vânatului, altele decât carnea, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără ținerea evidenței potrivit modelului stabilit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
r) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali și animali ai culturilor agricole sau silvice a substanțelor chimice toxice pentru fauna cinegetică, fără luarea măsurilor de protecție a acesteia și respectarea normelor tehnice de utilizare a lor;
s) abandonarea câinilor și altor animalele domestice în fondurile cinegetice;
ș) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metișilor acestora, în scopul sălbăticirii;
t) lăsarea în libertate în fondurile cinegetice a exemplarelor din specii de animale sălbatice care nu sunt incluse în anexa nr. 1 sau 2;
ț) producerea sau reproducerea, procurarea, deținerea, comercializarea și utilizarea, după caz, a capcanelor, arcurilor de vânătoare, păsărilor de pradă sau câinilor de vânătoare, fără respectarea reglementărilor administratorului;
u) nerespectarea prevederilor referitoare la vânătoare cuprinse în planurile de management și în regulamentele ariilor naturale protejate, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafețele cărora nu se constituie fonduri cinegetice;
v) distrugerea materialelor de conștientizare privind fauna de interes cinegetic și vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile cinegetice;
w) deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicație;
x) hrănirea sub orice formă a exemplarelor de urs (Ursus arctos L.) aflate în stare de libertate.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis doar pășunatul vitelor mari aparținând comunităților locale, în fondul forestier privat, dacă:
(la 24-07-2015, Partea introductivă a alin. (2) al art. 23 a fost modificată de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 149 din 16 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 24 iunie 2015. )
a) suprafețele pe care se pășunează sunt suprafețe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani sau sunt suprafețe pe care plantațiile realizate au starea de masiv încheiată și înălțime mai mare de 3 metri;
b) nu există pășune comunală.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (2), pășunatul este permis cu acordul scris al proprietarului pădurii și al gestionarului fondului cinegetic.
(la 13-11-2008, Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008. )
(4) Pentru asigurarea scopului prevăzut la alin. (1), gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să predea exemplarele din speciile de faună cinegetică găsite, rănite sau bolnave în fondurile cinegetice pe care le gestionează, staționarului care funcționează în cadrul regiunii de dezvoltare economică.
(la 13-11-2008, Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "fond de vânătoare" cu sintagma "fond cinegetic". )