(1) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) combustibililor care se folosesc pentru cercetare și testare;
b) combustibililor destinați prelucrării înainte de arderea finală;
c) combustibililor destinați prelucrării în rafinării;
d) combustibililor utilizați de navele militare și de alte nave folosite în servicii militare;
e) combustibililor necesari asigurării siguranței unei nave sau pentru salvarea de vieți omenești pe mare;
f) combustibililor utilizați de o navă în urma unei avarii survenite la navă sau la echipamentul său, cu condiția de a se lua, cât mai urgent posibil, măsurile necesare pentru repararea navei și/sau a echipamentului, în vederea prevenirii ori minimizării excesului de emisii. Aceste prevederi nu se aplică dacă proprietarul sau comandantul a acționat cu intenția de a provoca daune ori din neglijență;
g) combustibililor utilizați la bordul navelor care folosesc tehnologii aprobate de reducere a emisiilor conform art. 11.
(2) Pentru situația prevăzută la alin. (1) lit. d), entitățile care administrează aceste nave adoptă măsuri corespunzătoare care să nu influențeze în mod negativ operațiunile sau capacitatea operațională a acestor nave, în măsura în care acest lucru este rezonabil și posibil, întrucât aceste nave acționează în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.
În sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) motorină - orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepția combustibilului marin, identificat conform pozițiilor tarifare 27101925, 27101929, 27101945 sau 27101949 din Tariful vamal al României, sau orice combustibil lichid derivat din petrol, exclusiv combustibilul marin, din care mai puțin de 65% în volum, inclusiv pierderile, se distilează la 250°C și cel puțin 85% în volum, inclusiv pierderile, se distilează la 350°C, determinate prin metoda ASTM D 86; motorina definită în Hotărârea Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, cu modificările și completările ulterioare, este exclusă din prezenta definiție. Motorina utilizată pentru motoarele nerutiere, precum și pentru tractoare este, de asemenea, exclusă din prezenta definiție;
b) combustibil marin - orice combustibil lichid derivat din petrol, inclusiv acei combustibili definiți în standardul român SR EN ISO 8217 destinați a fi utilizați la bordul navelor, precum și orice combustibil lichid derivat din petrol destinat a fi utilizat la bordul navelor pentru navigația interioară prevăzute la art. 2 pct. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe mașini mobile nerutiere și a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă și stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze și particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecției atmosferei, cu modificările ulterioare, sau la bordul ambarcațiunilor de agrement, astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și/sau punere în funcțiune a ambarcațiunilor de agrement, când navele respective se află pe mare;
c) combustibil diesel marin - orice combustibil marin care are viscozitatea ori densitatea încadrată în intervalele de viscozitate și, respectiv, densitate definite pentru sortimentele DMB și DMC în tabelul I din Standardul român SR ISO 8217:1996;
d) motorină marină - orice combustibil marin care are viscozitatea ori densitatea încadrată în intervalele de viscozitate și, respectiv, densitate definite pentru sortimentele DMX și DMA în tabelul I din Standardul român SR ISO 8217:1996;
e) păcură - orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepția combustibilului marin, identificat conform pozițiilor tarifare de la 27101951 la 27101969 din Tariful vamal al României, sau orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepția combustibililor definiți la lit. a) și b), care prin limitele de distilare se încadrează în categoria uleiurilor grele destinate utilizării drept combustibil și din care mai puțin de 65% în volum, inclusiv pierderile, se distilează la 250°C, determinată prin metoda ASTM D 86. Dacă distilarea nu poate fi determinată prin metoda ASTM D 86, de asemenea, produsul derivat din petrol intră în categoria păcură;
f) MARPOL 73/78 - Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993;
g) anexa VI la MARPOL 73/78 - anexa intitulată "Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave", inclusă în MARPOL 73/78 prin Protocolul din 1997, la care România a aderat prin Legea nr. 269/2006;
h) zone de control al emisiei de SO x - zonele maritime definite de Organizația Maritimă Internațională - IMO în conformitate cu anexa VI la MARPOL 73/78;
i) nave de pasageri - navele care transportă mai mult de 12 pasageri, pasager considerându-se orice persoană de pe navă, cu excepția comandantului și membrilor echipajului, persoanelor angajate sau incluse în activitățile de bord și copiilor cu vârstă de sub un an;
j) servicii regulate - seriile de voiaje efectuate de navele de pasageri pentru deservirea traficului între aceleași sau mai multe porturi ori serii de voiaj dinspre și spre port, fără escale intermediare, conform unui orar publicat, ori efectuate cu o asemenea regularitate sau frecvență încât constituie un orar recunoscut;
k) nave militare - navele care aparțin forțelor armate ale unui stat, poartă însemnele exterioare care disting aceste nave în funcție de naționalitate, se află sub comanda unui ofițer împuternicit de către guvernul statului respectiv și al cărui nume apare în lista de serviciu corespunzătoare sau în echivalentul acesteia și are un echipaj la bord care se află în serviciul regulat al forțelor armate;
l) nave acostate la dană - navele care sunt legate sau ancorate în siguranță într-un port românesc sau într-un port din alt stat membru al Uniunii Europene pe perioada încărcării, descărcării ori când efectuează o escală, inclusiv timpul petrecut atunci când nu sunt angajate în operațiuni de manipulare a mărfurilor;
n) introducere pe piață - vânzarea sau punerea la dispoziție, pe teritoriul României ori pe teritoriul oricărui stat membru al Uniunii Europene, unei terțe persoane contra cost sau gratuit, a combustibililor marini pentru combustie la bordul navelor. Este exceptată furnizarea sau punerea la dispoziție a combustibililor marini pentru export, aflați în tancurile de marfă ale navei;
p) tehnologii de reducere a emisiilor - sistemul de purificare a gazelor evacuate sau orice altă metodă tehnologică care este verificată și implementată;
q) metoda ASTM D 86 - metoda prevăzută de către Societatea Americană pentru Testare și Materiale în ediția din 1976 privind definițiile și specificațiile standard pentru produsele derivate din petrol și pentru lubrifianți, preluată prin Standardul român SR EN ISO 3405:2003;
r) instalație de ardere - orice echipament tehnic în care combustibilii sunt oxidați în scopul utilizării energiei termice generate.
(1) Se admite utilizarea, de la 1 ianuarie 2007, numai a păcurii în care conținutul de sulf nu depășește 1,00% în masă.
(2) Prin excepție, prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în care autoritățile competente se asigură că se realizează monitorizarea emisiilor pentru păcura utilizată în:
a) instalațiile de ardere cărora le sunt aplicabile prevederile Directivei nr. 2001/80/CE , transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți din instalații mari de ardere, cu modificările și completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
(i) sunt considerate instalații mari de ardere noi - tip II și tip III, în conformitate cu prevederile pct. 10 și 11 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările și completările ulterioare;
(îi) respectă valorile limită de emisie pentru dioxid de sulf, prevăzute în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările și completările ulterioare, aplicate în conformitate cu art. 5 alin. (1) și art. 9 ale aceleiași hotărâri;
b) instalațiile de ardere cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 541/2003, cu modificările și completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
(i) sunt considerate instalații mari de ardere existente - tip I, în conformitate cu prevederile pct. 9 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările și completările ulterioare;
(îi) emisiile de dioxid de sulf provenite din aceste instalații sunt mai mici decât sau egale cu 1.700 mg/Nmc, la un conținut de oxigen din gazele reziduale de 3% în volum, măsurat în stare uscată;
(iii) iar de la 1 ianuarie 2008, emisiile de dioxid de sulf, provenite din instalațiile de ardere aflate sub incidența art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările și completările ulterioare, sunt mai mici decât sau egale cu emisiile rezultate în urma conformării cu valorile limită de emisie pentru instalații noi, prevăzute în secțiunea A a anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea, după caz, a prevederilor art. 10, 12 și 13 din aceeași hotărâre și ale anexei nr. 8 la aceasta;
c) alte instalații de ardere care nu se încadrează în domeniul de aplicare prevăzut la lit. a) și b), unde valorile emisiilor de dioxid de sulf nu depășesc 1.700 mg/Nmc la un conținut de oxigen din gazele reziduale de 3% în volum, măsurat în stare uscată;
d) în procesele de ardere în rafinării, unde valoarea medie lunară a emisiilor de dioxid de sulf mediată pentru toate instalațiile din rafinare, indiferent de tipul de combustibil sau de combinația de combustibil utilizată, se încadrează în valoarea limită care nu depășește 1.700 mg/Nmc. Aceasta nu se va aplica instalațiilor de ardere care se încadrează în domeniul de aplicare prevăzut la lit. a) sau, de la 1 ianuarie 2008, acelora care se încadrează în domeniul de aplicare prevăzut la lit. b).
(3) Exploatarea instalațiilor de ardere prevăzute la alin. (2), care utilizează păcura cu un conținut de sulf mai mare decât valoarea prevăzută la alin. (1), este permisă numai în condițiile deținerii autorizației/autorizației integrate de mediu, emisă de către autoritatea competentă pentru protecția mediului care stabilește valorile limită de emisie.
(1) Se admite utilizarea, de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, numai a motorinei, inclusiv a motorinei marine, în care conținutul de sulf nu depășește 0,2% în masă.
(2) Se admite utilizarea, de la 1 ianuarie 2008, numai a motorinei, inclusiv a motorinei marine, în care conținutul de sulf nu depășește 0,1% în masă.
(3) De la 1 ianuarie 2010 prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică pentru motorina marină.
(1) Navele de pasageri care efectuează servicii regulate către sau dinspre porturile românești, operând în marea teritorială, zona economică exclusivă și zonele de control al poluării, au obligația de a utiliza numai combustibili marini în care conținutul de sulf nu depășește 1,5% în masă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, inclusiv acelor nave al căror voiaj începe într-un port din afara Uniunii Europene.
(3) Datele de aplicare a prevederilor alin. (1) sunt următoarele:
a) de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru zona Mării Baltice menționată în Regula 14(3) a) din anexa VI la MARPOL 73/78;
b) 11 august 2007 sau 12 luni de la intrarea în vigoare a desemnării IMO, pentru zona Mării Nordului;
c) 12 luni de la intrarea în vigoare a desemnării, pentru oricare alte zone maritime, inclusiv porturile pe care IMO le desemnează ulterior ca zone pentru controlul emisiilor de SO x , în conformitate cu Regula 14(3) b) din anexa VI la MARPOL 73/78.
(4) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, toate navele care intră în porturile românești sunt obligate ca în jurnalul de bord să consemneze data și ora fiecărei operațiuni de trecere a combustibilului.
(5) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și în conformitate cu Regula 18 din anexa VI la MARPOL 73/78, furnizorii de combustibili marini au următoarele obligații:
a) să specifice conținutul de sulf pe nota de livrare a buncherului, care trebuie să fie însoțită de un eșantion reprezentativ sigilat, purtând semnătura reprezentantului furnizorului și comandantului sau ofițerului responsabil cu operația de buncheraj, pentru toți combustibilii marini comercializați;
b) să se înregistreze în registrul furnizorilor de combustibili marini, gestionat de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri;
Litera b) a alin. (5) al art. 7 a fost modificată de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.197 din 2 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 21 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Economiei și Finanțelor" cu sintagma "Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri".
c) să livreze numai combustibili care corespund specificațiilor menționate în nota de livrare;
d) să aplice măsuri de remediere, după caz, a loturilor care nu se conformează cu cerințele prevederilor prezentei hotărâri.
(1) De la 1 ianuarie 2010, următoarele nave au obligația de a utiliza numai combustibili marini în care conținutul de sulf nu depășește 0,1% în masă:
b) navele acostate la dană, în porturile românești sau în porturile din alte state membre ale Uniunii Europene, acordându-se echipajului suficient timp pentru a finaliza orice operație necesară de trecere de pe un combustibil pe altul, cât mai curând posibil după sosirea la dană și cât mai târziu posibil înainte de plecare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:
a) navelor care, în conformitate cu un orar publicat, urmează să staționeze mai puțin de două ore;
c) navelor staționate, cu motoarele oprite și care primesc curent electric de la țărm.
(1) Autoritatea Navală Română în cooperare cu autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene, după caz, aprobă experimentarea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze pentru navele aflate sub pavilionul acestora sau pentru navele din zonele maritime din jurisdicția lor.
(2) În timpul acestor experimente se permite utilizarea combustibililor marini care nu îndeplinesc prevederile art. 7-10, numai dacă:
a) Autoritatea Navală Română informează, în scris, Comisia Europeană și orice stat membru interesat, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea lucrărilor;
b) permisele pentru experimente nu depășesc 18 luni;
c) toate navele implicate în aceste experimente instalează echipamente sigilate pentru monitorizarea continuă a emisiilor la coș și le utilizează pe întreaga perioadă a experimentării;
d) toate navele implicate realizează reduceri de emisii care sunt cel puțin echivalente cu cele care ar fi realizate prin limitările sulfului din combustibilii specificați în prezenta hotărâre;
e) există un sistem de management stabilit pentru toate deșeurile generate din procesul tehnologiilor de reducere a emisiilor pe întreaga perioadă de încercări;
f) există o evaluare a impactului asupra mediului marin, mai ales asupra ecosistemelor din porturi și cheiuri, pe întreaga perioadă de încercări;
g) rezultatele complete sunt furnizate Comisiei Europene și puse la dispoziția publicului într-o perioadă de 6 luni de la finalizarea perioadei de încercări.
(3) Tehnologiile de reducere a emisiilor pentru navele care arborează pavilionul român se aprobă în conformitate cu procedura prevăzută la alin. (2) al art. 3 din Regulamentul nr. 2.099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranță maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) și de modificare a regulamentelor privind siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave, având în vedere:
a) instrucțiunile care urmează să fie dezvoltate de către IMO;
b) rezultatele încercărilor realizate în conformitate cu alin. (2);
c) efectele asupra mediului, inclusiv reducerile de emisii și impactul asupra ecosistemelor din porturi și cheiuri;
d) fezabilitatea monitorizării și verificării.
(4) Ca o alternativă la utilizarea combustibililor marini cu conținut de sulf redus, care respectă prevederile, navele pot să folosească o tehnologie aprobată de reducere a emisiilor de gaze, în cazul în care acestea:
a) realizează în mod continuu reduceri de emisii care sunt cel puțin echivalente acelor emisii care ar fi realizate prin limitarea conținutului de sulf în combustibilii marini prevăzuți în prezenta hotărâre;
b) sunt echipate cu echipamente de monitorizare continuă a emisiilor;
c) prezintă documente amănunțite, pe baza criteriilor comunicate de către autoritățile portuare la IMO, privind deșeurile curente eliminate în porturile, cheiurile și estuarele închise, care nu au impact asupra ecosistemelor.
(1) Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri monitorizează respectarea condițiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) și la art. 7-10.
Alin. (1) al art. 13 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.197 din 2 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 21 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Economiei și Finanțelor" cu sintagma "Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri".
(2) Se utilizează, după caz, următoarele metode de prelevare, analiză și inspecție:
a) prelevarea combustibililor marini utilizați pentru combustie la bordul navei, în timp ce sunt livrați navei, în conformitate cu liniile directoare ale Organizației Maritime Internaționale, și analizarea conținutului de sulf;
b) prelevarea și analizarea conținutului de sulf din combustibilii marini pentru combustie la bordul navei, care se găsesc în tancurile navei, dacă este posibil, și din eșantioanele de combustibil sigilate, aflate la bordul navelor;
c) inspecția jurnalelor de bord și a notelor de livrare a buncherului.
(1) Procedura de eșantionare, respectiv prelevarea și analizarea conținutului de sulf, a combustibililor lichizi, inclusiv a combustibililor marini, se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Alin. (1) al art. 15 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.197 din 2 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 21 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "ministrul economiei și finanțelor" cu sintagma "ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri".
(2) Eșantionarea se realizează de către laboratoare de încercări, organisme de certificare produs sau organisme de inspecție independente, recunoscute în acest scop de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.
Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.197 din 2 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 21 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Economiei și Finanțelor" cu sintagma "Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri".
(3) Lista organismelor recunoscute pentru efectuarea eșantionării se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I
Alin. (3) al art. 15 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.197 din 2 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 21 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "ministrul economiei și finanțelor" cu sintagma "ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri".
(1) În fiecare an, până la data de 30 iunie, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri înaintează Comisiei Europene un raport cu datele naționale privind conținutul de sulf al combustibililor lichizi care cad sub incidența acestei hotărâri, pentru anul calendaristic precedent, care să conțină:
Partea introductivă a alin. (1) al art. 19 a fost modificată de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.197 din 2 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 21 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Economiei și Finanțelor" cu sintagma "Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri".
a) numărul total de eșantionări, în funcție de tipul de combustibil utilizat;
b) cantitățile corespunzătoare de combustibili lichizi utilizați și conținutul de sulf mediu calculat;
c) numărul inspecțiilor făcute la nave, potrivit raportării făcute de Autoritatea Navală Română;
d) conținutul mediu de sulf pentru combustibilii marini care nu intră sub incidența prezentei hotărâri.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) conține și:
a) tendințe observate în calitatea aerului, acidifiere, costuri ale combustibilului și schimbări modale;
b) progrese în reducerea oxizilor de sulf de la nave prin mecanisme ale Organizației Maritime Internaționale ce urmăresc inițiativele comunitare în acest sens;
c) o nouă analiză de eficiență a costurilor, inclusiv beneficii de mediu directe și indirecte, a măsurilor prevăzute la art. 7 și a posibilelor măsuri de reducere a emisiilor suplimentare;
d) modalități de implementare a prevederilor art. 11.
(1) Operatorii economici care introduc pe piață combustibili lichizi, inclusiv combustibili marini, sunt obligați să transmită trimestrial Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, pe suport hârtie și electronic, informații privind cantitățile totale de combustibili lichizi introduse pe piață.
Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.197 din 2 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 21 decembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Economiei și Finanțelor" cu sintagma "Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri".
(2) Utilizatorii de combustibili lichizi, exclusiv cei de combustibili marini, sunt obligați să raporteze trimestrial Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, pe suport hârtie și electronic, informații privind cantitățile totale de combustibili lichizi utilizate.
(3) Utilizatorii de combustibili lichizi, inclusiv cei de combustibili marini, sunt obligați să permită laboratoarelor de încercări, organismelor de certificare produs sau organismelor de inspecție independente, recunoscute de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, eșantionarea de combustibili lichizi.
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea conținutului de sulf din combustibilii lichizi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 12 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
Prezenta hotărâre transpune Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi și de modificare a Directivei 93/12/CEE , publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE), seria L, nr. 121 din 11 mai 1999, modificată și completată prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 191 din 22 iulie 2005, precum și prevederile art. 2 din Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți la navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 140 din 5 iunie 2009.