NORME METODOLOGICE din 11 septembrie 2007 (*actualizate*)

(1) Regula 12 din Anexa VI la MARPOL nu se aplică echipamentelor care conțin substanțe care epuizează stratul de ozon în următoarele situații care trebuie îndeplinite cumulativ:

a) sunt sigilate permanent;

b) nu au branșamente pentru reîncărcarea cu lichide refrigerante;

c) nu au componente potențial demontabile.

(2) Emisiile deliberate de substanțe care epuizează stratul de ozon sunt interzise navelor maritime care arborează pavilionul român oriunde s-ar afla acestea, precum și navelor maritime care arborează alt pavilion decât cel român, dacă acestea se află în apele naționale navigabile sau în șantierele navale din România. Sunt exceptate emisiile prevăzute în regula 3.1 din Anexa VI la MARPOL.

(3) Sunt considerate ca deliberate emisiile produse în cursul întreținerii, reviziei, reparării sau înlăturării instalațiilor sau echipamentului, cu excepția emisiilor unor cantități minime care apar la recuperarea sau reciclarea unei substanțe care epuizează stratul de ozon.

(4) În cazul în care unele state, Părți la Anexa VI la MARPOL, reglementează emisiile datorate scurgerilor unei substanțe care epuizează stratul de ozon, fie că scurgerile sunt deliberate sau nu, atunci vor fi respectate acele reglementări de către navele maritime care arborează pavilionul român, dacă acestea se află în porturile sau apele navigabile aflate sub jurisdicția respectivelor state. Navele maritime care arborează pavilionul român, precum și cele care arborează alt pavilion decât cel român, dacă acestea din urmă se află în apele naționale navigabile sau în șantierele navale din România, trebuie să respecte legislația de mediu aflată în vigoare pe teritoriul României referitoare la scurgerile unei substanțe care epuizează stratul de ozon, fie că scurgerile sunt deliberate sau nu.

(1) Instalațiile care conțin substanțe care epuizează stratul de ozon, altele decât hidroclorfluorcarburi (HCFC), sunt interzise la bordul tuturor navelor maritime care arborează pavilionul român astfel:

a) la bordul navelor construite la 19 mai 2005 sau după această dată; sau

b) în cazul navelor construite înainte de 19 mai 2005, instalațiile care au data contractuală de livrare a echipamentelor către navă la 19 mai 2005 sau după această dată sau, în absența unei date contractuale de livrare, ale căror echipamente sunt livrate efectiv către navă la 19 mai 2005 sau după această dată.

(2) Instalațiile care conțin hidroclorfluorcarburi (HCFC), sunt interzise:

a) la bordul tuturor navelor maritime care arborează pavilionul român construite la 1 ianuarie 2020 sau după această dată; sau

b) în cazul navelor maritime care arborează pavilionul român construite înainte de 1 ianuarie 2020, instalațiile care au data contractuală de livrare a echipamentelor către navă la 1 ianuarie 2020 sau după această dată sau, în absența unei date contractuale de livrare, ale căror echipamente sunt livrare efectiv către navă la 1 ianuarie 2020 sau după această dată.

(3) Se interzice accesul navelor maritime care arborează alt pavilion decât cel român în porturile sau șantierele navale din România, cu excepția cazului în care aceste nave intră în România pentru înlocuirea instalațiilor care conțin substanțe ce epuizează stratul de ozon, astfel:

a) dacă au la bord instalații noi care conțin substanțe care epuizează stratul de ozon, cu excepția instalațiilor noi care conțin hidroclorfluorcarburi (HCFC), montate la data de 19 mai 2005 sau ulterior acestei date;

b) dacă au la bord instalații noi care conțin hidroclorfluorcarburi (HCFC), montate la data de 1 ianuarie 2020 sau ulterior acestei date;

(4) Instalațiile noi care conțin hidroclorfluorcarburi (HCFC) care sunt utilizate la bordul navelor maritime care arborează pavilionul român, în perioada în care acestea sunt permise, precum și cele ale navelor care arborează alt pavilion decât cel român care intră în porturile și terminalele din larg ale României, trebuie să respecte prevederile cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1005/2009.

(1) Navele maritime care arborează pavilionul român au obligația de a preda la facilitățile de primire specializate substanțele care epuizează stratul de ozon și echipamentul care conține această categorie de substanțe în cazul în care acesta este înlocuit, dacă se află într-un port din România sau într-un port al altui stat parte la Anexa VI la MARPOL.

(2) Navele maritime care arborează alt pavilion decât cel român au obligația, atunci când se află într-un port din România, de a preda la facilitățile de primire specializate substanțele care epuizează stratul de ozon și echipamentul care conține această categorie de substanțe în cazul în care acesta este înlocuit.

(1) Navele maritime care arborează pavilionul român și care sunt supuse regulii 6(1) din Anexa VI la MARPOL au următoarele obligații:

a) de a menține la bord o listă a echipamentelor care conțin substanțe care epuizează stratul de ozon;

b) de a menține la bord un Jurnal al substanțelor care epuizează stratul de ozon, dacă sistemele care utilizează substanțe care epuizează stratul de ozon sunt reîncărcabile. Acest jurnal poate face parte din Jurnalul de bord al navei sau poate face parte dintr-un sistem electronic de înregistrare a datelor, aprobat de ANR;

c) de a înregistra, fără întârziere, în Jurnalul substanțelor care epuizează stratul de ozon, masa de substanță utilizată, exprimată în kg, după fiecare:

(2) Navele maritime care arborează alt pavilion decât cel român au obligația, atunci când se află într-un port din România, să facă dovada, la solicitarea inspectorilor care efectuează activități specifice de PSC, că respectă prevederile regulii 12(4) - 12(7) din Anexa VI la MARPOL.

(1) În cazul navelor maritime care arborează pavilionul român, regula 13 din Anexa VI la MARPOL se aplică:

a) tuturor motoarelor diesel cu o putere de ieșire mai mare de 130 kW, instalate la bordul acestora; și

b) tuturor motoarelor diesel cu o putere de ieșire mai mare de 130 kW, care sunt supuse unei transformări importante, la 1 ianuarie 2000 sau după această dată, și care sunt instalate la bordul acestora, cu excepția cazului în care se demonstrează spre convingerea ANR că un astfel de motor este identic cu cel pe care îl înlocuiește și nu se supune prevederilor subparagrafului (1.1.1) din regula 13 din Anexa VI la MARPOL.

(2) În cazul navelor maritime care arborează pavilionul român, regula 13 din Anexa VI la MARPOL nu se aplică:

a) motoarelor diesel navale destinate a fi utilizate numai pentru cazuri de urgență sau numai pentru antrenarea oricărui dispozitiv sau echipament destinat să fie utilizat numai pentru cazuri de urgență pe nava pe care este instalat sau motoarelor diesel navale instalate la bordul bărcilor de salvare destinate a fi utilizate numai pentru cazuri de urgență; și

b) motoarelor diesel navale instalate pe nave care efectuează voiajuri exclusiv în apele naționale ale României, cu condiția ca astfel de motoare să fie supuse unei măsuri alternative de control al NOx, respectiv:

c) motoarelor diesel instalate la bordul navelor maritime care arborează pavilionul român, angajate exclusiv în voiajuri între porturile sau terminalele din larg ale României, dacă nava a fost construită înainte de 19 mai 2005 sau dacă motorul a suferit o transformare importantă anterior acestei date. O astfel de exceptare se acordă de către ANR la solicitarea proprietarului navei, care trebuie să prezinte dovezi în acest sens.

(1) Se consideră a fi transformare importantă, în accepțiunea regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, o modificare efectuată la 1 ianuarie 2000 sau după această dată asupra unui motor diesel naval, care nu fusese încă certificat conform standardelor prevăzute în paragrafele (3), (4) sau subparagraful (5.1.1) ale regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, prin care:

a) motorul este înlocuit cu un motor diesel naval sau este instalat un motor diesel naval suplimentar, sau

b) se efectuează la motor orice modificare substanțială, așa cum este definită în Codul tehnic NOx, sau

c) puterea maximă continuă a motorului este crescută cu mai mult de 10% în raport cu puterea maximă continuă înscrisă în certificatul de origine al motorului.

(2) În cazul unei transformări importante care implică înlocuirea unui motor diesel naval cu un alt motor diesel naval, dar care nu este identic cu acesta sau care implică instalarea unui motor diesel naval suplimentar, trebuie să se aplice standardele din regula 13 din Anexa VI la MARPOL care sunt în vigoare la momentul înlocuirii motorului sau adăugării motorului. La 1 ianuarie 2016 sau după această dată, exclusiv în cazul înlocuirii unui motor, dacă nu este posibil ca motorul înlocuitor să îndeplinească standardele prevăzute la subparagraful (5.1.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL (nivelul III), atunci acel motor înlocuitor trebuie să îndeplinească standardele prevăzute în paragraful (4) al aceleiași reguli (nivelul II). Pentru stabilirea criteriilor după care se vor aprecia circumstanțele în care un motor înlocuitor poate să nu îndeplinească standardele prevăzute în subparagraful (5.1.1) din regula 13 din Anexa VI la MARPOL, IMO va elabora linii directoare. În temeiul acestor linii directoare, prezentele norme metodologice vor fi completate în mod corespunzător în timp util.

(3) Un motor diesel naval, la care s-a făcut referire în subparagraful (2.1.2) sau (2.1.3) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, trebuie să îndeplinească următoarele standarde:

a) pentru nave construite înainte de 1 ianuarie 2000, trebuie să se aplice standardele stabilite în paragraful (3) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL; și

b) pentru nave construite la 1 ianuarie 2000 sau după această dată, trebuie să se aplice standardele în vigoare la momentul în care nava a fost construită.

a) 17,0 g/kWh dacă n este mai mic de 130 rpm;

b) 45 x n(-0,2) g/kWh dacă n este mai mare sau egal cu 130 rpm, dar mai mic de 2000 rpm; și

c) 9,8 g/kWh dacă n este mai mare sau egal cu 2000 rpm,

a) 14,4 g/kWh dacă n este mai mic de 130 rpm;

b) 44 x n(-0,23) g/kWh dacă n este mai mare sau egal cu 130 rpm, dar mai mic de 2000 rpm; și

c) 7,7 g/kWh dacă n este mai mare sau egal cu 2000 rpm,

(1) Sub rezerva prevederilor din regula 3 din Anexa VI la MARPOL, punerea în funcțiune a unui motor diesel naval care este instalat la bordul unei nave, care arborează pavilionul român, construite la 1 ianuarie 2016 sau după această dată:

a) este interzisă, cu excepția cazului în care emisia de oxizi de azot de la motor (calculată ca fiind emisia totală ponderată de NO2) se află în următoarele limite:

b) este supusă standardelor stabilite în subparagraful (5.1.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, în cazul în care nava este operată într-o Zonă de control al emisiilor desemnată în conformitate cu paragraful (6) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL; și

c) este supusă standardelor stabilite în paragraful (4) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, în cazul în care nava este operată în afara unei Zone de control al emisiilor desemnată în conformitate cu paragraful (6) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL.

(2) Sub rezerva revizuirii prevăzute la paragraful (10) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, standardele prevăzute în subparagraful (5.1.1) din aceeași regulă nu trebuie să se aplice la:

a) motoarele diesel navale instalate pe o navă cu lungimea (L), astfel cum este definită în regula 1.19 din Anexa I la MARPOL, mai mică decât 24 m, care a fost concepută în mod expres pentru a fi utilizată în scopuri recreative și este utilizată exclusiv în aceste scopuri; sau

b) motoarele diesel navale instalate pe o navă a cărei putere nominală de propulsie combinată a motoarelor diesel este mai mică decât 750 kW, dacă se demonstrează spre convingerea ANR că nava nu poate să fie conformă cu standardele stabilite în subparagraful (5.1.1) din regula 13 din Anexa VI la MARPOL datorită limitărilor provenite din concepția navei sau din construcția sa.

(1) Zonele de control al emisiilor sunt: zona Americii de Nord, care înseamnă zona delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII - Zona de control al emisiilor a Americii de Nord - la anexa VI la MARPOL și orice altă zonă maritimă, inclusiv orice zonă portuară, desemnată de către IMO în conformitate cu criteriile și procedurile prevăzute în apendicele III - Criterii și proceduri pentru desemnarea zonelor de control al emisiilor - la anexa VI la MARPOL.

(2) Procedura de solicitare în vederea desemnării unei zone de control al emisiilor în apele naționale navigabile maritime ale României este prevăzută la art. 23.

(1) Fără a aduce atingere subparagrafului (1.1.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, un motor diesel naval cu puterea de ieșire mai mare de 5000 kW și cu o capacitate cilindrică egală cu 90 litri sau mai mare, instalat la bordul unei nave, care arborează pavilionul român, construite la 1 ianuarie 1990 sau după această dată, dar înainte de 1 ianuarie 2000, trebuie să respecte limitele de emisie prevăzute la subparagraful (7.4) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, cu condiția ca ANR să fi acceptat o metodă aprobată pentru acel motor și ca ANR să fi notificat respectiva acceptare la IMO. Conformitatea cu subparagraful (7.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL trebuie să fie demonstrată prin una dintre următoarele metode:

a) aplicarea metodei aprobate acceptate de ANR, confirmată printr-o inspecție efectuată de ANR conform cu procedura de verificare specificată în dosarul metodei aprobate, inclusiv menționarea pe Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei al navei, emis de ANR, a prezenței acestei metode aprobate; sau

b) certificarea motorului, pentru a confirma că acesta funcționează în limitele specificate în paragrafele (3), (4) sau subparagraful (5.1.1) ale regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, precum și menționarea corespunzătoare a acestei certificări a motorului pe Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei al navei, emis de ANR.

(2) Subparagraful (7.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL trebuie să se aplice nu mai târziu de prima inspecție de reînnoire efectuată la 12 luni sau mai mult după depunerea notificării menționată în acel subparagraf (7.1). Dacă proprietarul unei nave care arborează pavilionul român și la bordul căreia trebuie să fie instalată o metodă aprobată, poate demonstra, spre convingerea ANR, că această metodă aprobată nu a fost disponibilă în comerț, în ciuda eforturilor făcute pentru a o obține, atunci această metodă aprobată trebuie să fie instalată nu mai târziu de efectuarea următoarei inspecții anuale a acelei nave, care va fi efectuată după data la care metoda aprobată este disponibilă comercial.

(3) În ceea ce privește o navă, care arborează pavilionul român, care are un motor diesel naval cu o putere de ieșire mai mare de 5000 kW și cu o capacitate cilindrică egală cu 90 litri sau mai mare, montat la bordul unei nave construite la 1 ianuarie 1990 sau după această dată, dar înainte de 1 ianuarie 2000, Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei trebuie, pentru un motor diesel naval căruia i se aplică prevederile subparagrafului (7.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, să indice că, fie i s-a aplicat o metodă aprobată conform subparagrafului (7.1.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, fie că motorul a fost certificat în conformitate cu subparagraful (7.1.2) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL sau că încă nu există o metodă aprobată sau că aceasta încă nu este disponibilă comercial, astfel cum este descris în subparagraful (7.2) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL.

(4) Sub rezerva prevederilor cuprinse în regula 3 din Anexa VI la MARPOL, este interzisă punerea în funcțiune a unui motor diesel naval descris la subparagraful (7.1) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, cu excepția cazului în care emisia de oxizi de azot (calculată ca fiind emisia totală ponderată de NO2) de la motor se află în următoarele limite:

a) 17,0 g/kWh dacă n este mai mic de 130 rpm;

b) 45 x n(-0,2) g/kWh dacă n este mai mare sau egal cu 130 rpm, dar mai mic de 2000 rpm; și

c) 9,8 g/kWh dacă n este mai mare sau egal cu 2000 rpm,

(5) Acceptarea de către ANR a unei metode aprobate, trebuie să se facă în conformitate cu prevederile capitolului 7 al Codului tehnic NOx și trebuie să includă verificarea:

a) de către proiectantul motorului diesel naval de referință la care se aplică metoda aprobată, dacă efectul calculat al metodei aprobate nu va produce diminuarea puterii nominale a motorului cu mai mult de 1,0 %, o creștere a consumului de carburant cu mai mult de 2,0 % decât cel care a fost măsurat în conformitate cu ciclul de încercări corespunzător descris în Codul tehnic NOx sau nu va compromite durabilitatea și fiabilitatea motorului; și b) dacă costul metodei aprobate nu este excesiv, acest fapt fiind stabilit prin compararea cantității de NOx redusă prin metoda aprobată pentru a obține standardul prevăzut în subparagraful (7.4) al regulii 13 din Anexa VI la MARPOL cu costul de achiziție și de instalare a unei astfel de metode aprobate.

(6) Costul unei metode aprobate nu trebuie să fie mai mare de 375 DST (Drepturi Speciale de Tragere)/tona de NOx, calculat cu ajutorul următoarei formule de calcul a raportului cost - eficacitate:]

(1) Certificarea, supunerea la încercări și măsurile care trebuie urmate pentru îndeplinirea standardelor stabilite în regula 13 din Anexa VI la MARPOL trebuie să se facă în conformitate cu Codul tehnic NOx.

(2) Procedurile pentru determinarea emisiilor de NOx, prevăzute în Codul tehnic NOx, sunt considerate a fi reprezentative pentru condițiile normale de operare a motorului. Dispozitivele de invalidare și strategiile iraționale de control al emisiilor subminează această intenție și nu sunt permise. Regula 13 din Anexa VI la MARPOL nu împiedică utilizarea dispozitivelor auxiliare de control, care permit protejarea motorului și/sau a instalațiilor sale auxiliare împotriva condițiilor de operare, care ar putea avea ca efect o avariere sau o defectare, sau care sunt utilizate pentru facilitarea pornirii motorului.

(1) La bordul navelor maritime care arborează pavilionul român este permisă utilizarea numai de combustibili lichizi al căror conținut de sulf nu trebuie să depășească următoarele limite:

a) 4,50% m/m înainte de 1 ianuarie 2012;

b) 3,50% m/m la 1 ianuarie 2012 sau după această dată; și

c) 0,50% m/m la 1 ianuarie 2020 sau după această dată.

(2) Navele maritime care arborează pavilionul român au obligația să coopereze cu furnizorii de servicii de prelevare de mostre și încercare a combustibilului lichid rezidual, acreditați de MEPC, în exercitarea atribuțiilor lor de monitorizare a conținutului de sulf mediu pe plan mondial, în conformitate cu Rezoluția MEPC.82(43).

(1) Pe perioada în care navele care arborează pavilionul român sunt operate în una dintre zonele de control al emisiilor, care sunt: zona Mării Baltice, așa cum este definită în regula 1.11.2 din anexa I la MARPOL, zona Mării Nordului, așa cum este definită în regula 5(1)(f) din anexa V la MARPOL, zona Americii de Nord, astfel cum este delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII la anexa VI la MARPOL, și orice altă zonă maritimă, inclusiv orice zonă portuară, desemnată de către IMO în conformitate cu criteriile și procedurile stabilite în acest scop, prevăzute în apendicele III la anexa VI la MARPOL, conținutul de sulf al combustibilului lichid utilizat la bordul acestora nu trebuie să depășească următoarele limite:

a) 1,50% m/m înainte de 1 iulie 2010;

b) 1,00% m/m la 1 iulie 2010 sau după această dată; și

c) 0,10% m/m la 1 ianuarie 2015 sau după această dată.

(2) Navele care arborează pavilionul român trebuie să facă dovada privind conținutul de sulf al combustibilului lichid utilizat la bord, specificat în paragrafele (1) și (4) ale regulii 14 din Anexa VI la MARPOL. Acest combustibil lichid trebuie să fie atestat de către furnizorul acestuia, astfel cum este cerut prin regula 18 din Anexa VI la MARPOL.

(3) Navele care arborează pavilionul român și care utilizează combustibili lichizi distincți pentru a se conforma cu prevederile paragrafului (4) al regulii 14 din Anexa VI la MARPOL și care intră într-una dintre zonele de control al emisiilor indicate în paragraful (3) al regulii 14 din Anexa VI la MARPOL sau care ies din aceasta, trebuie să aibă la bord o procedură scrisă prin care se indică modul în care trebuie să se facă schimbarea combustibilului lichid, prevăzând suficient timp pentru ca circuitul de distribuție a combustibilului lichid să se golească complet de tot combustibilul al cărui conținut de sulf depășește limita aplicabilă specificată în paragraful (4) al regulii 14 din Anexa VI la MARPOL, înainte de intrarea într-o zonă de control al emisiilor. Aceste nave au obligația să consemneze într-un jurnal de bord stabilit de ANR volumul combustibilului lichid cu conținut scăzut de sulf din fiecare tanc, precum și data, ora și poziția navei la momentul în care s-a încheiat operațiunea de schimbare a combustibilului lichid înainte de intrarea într-o zonă de control al emisiilor sau la momentul în care a fost începută operațiunea, după ieșirea dintr-o astfel de zonă.

(4) În timpul primelor 12 luni care urmează imediat după intrarea în vigoare a unui amendament la anexa VI la MARPOL, prin care se desemnează o anumită zonă de control al emisiilor în conformitate cu subparagraful (3.3) al regulii 14 din anexa VI la MARPOL, navele care arborează pavilionul român și care operează în această zonă de control al emisiilor sunt scutite de la îndeplinirea cerințelor prevăzute în paragrafele (4) și (6) ale regulii 14 din anexa VI la MARPOL, precum și de la îndeplinirea cerințelor prevăzute în paragraful (5) al regulii 14 din anexa VI la MARPOL, în măsura în care acestea se referă la paragraful (4) al regulii 14 din anexa VI la MARPOL.

(5) ANR va face publice prin avize către navele maritime care arborează pavilionul român și care fac voiajuri internaționale, zonele de control al emisiilor și data de la care acestea au fost adoptate și/sau de la care intră în vigoare.

(1) În cazul în care se va considera necesar ca în apele naționale navigabile maritime, care cuprind orice zonă portuară, sau în Zona economică exclusivă a României să se desemneze o zonă de control al emisiilor, Ministerul Mediului și Pădurilor împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și cu Ministerul Afacerilor Externe vor pregăti, în conformitate cu regulile și procedurile stabilite de către IMO prin Circulara MSC-MEPC.1/Circ 2, propunerea pe care Guvernul o va prezenta acestei organizații.

(2) Propunerea de desemnare a unei zone de control al emisiilor va avea la bază criteriile cuprinse în Apendicele III - Criterii și proceduri pentru desemnarea zonelor de control al emisiilor la Anexa VI la MARPOL și va fi întocmită cu respectarea prevederilor cuprinse în prezentele norme metodologice.

(3) Propunerea de desemnare a unei zone de control al emisiilor se va putea întocmi atunci când se va putea demonstra că emisiile de NOx, SOx și de particule materiale provenite de la navele maritime contribuie la poluarea locală a atmosferei în orașele și zonele costiere din România, iar efectele negative ale poluării atmosferei pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu sunt semnificative asupra: mortalității precoce, bolilor cardio-vasculare, cancerului de plămâni, afecțiunilor respiratorii cronice, acidificării atmosferei și eutrofizării apei mării.

(4) Decizia de a solicita desemnarea unei zone de control al emisiilor se va putea adopta de către Guvern dacă, printr-un studiu aprofundat, se face dovada că emisiile de NOx, SOx și de particule materiale, separat sau laolaltă, provenite de la nave, sunt cauza preponderentă a efectelor negative menționate la alin. (3) și, ca urmare, devine necesară prevenirea, reducerea și controlul acestor emisii.

(5) În cazul în care zona de control a emisiilor care se intenționează a se propune pentru desemnare este limitrofă unui stat vecin, care este și el parte la Anexa VI la MARPOL, sau dacă zona propusă este în interesul mai multor state riverane la Marea Neagră, atunci Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, vor iniția discuțiile necesare cu autoritățile competente din respectivul stat/respectivele state pentru formularea propunerii coordonate, conform cerinței prevăzute în Apendicele III la Anexa VI la MARPOL.

(6) Propunerea pentru desemnarea de către IMO a unei zone de control al emisiilor trebuie să conțină:

a) o delimitare precisă a zonei propusă pentru a fi desemnată, împreună cu o hartă de referință pe care să fie indicată zona; limitele geografice ale zonei de control al emisiilor propuse trebuie să țină cont de criteriile pe care IMO le are în vedere la stabilire, printre care: emisiile și depunerile provenind de la navele care navighează în zona propusă, caracteristicile și densitatea traficului, precum și caracteristicile vânturilor dominante;

b) tipul sau tipurile de emisie/emisii care este/sunt propusă/propuse pentru control (de exemplu: NOx sau SOx și particule materiale sau toate cele trei tipuri de emisii laolaltă);

c) o descriere a populațiilor și zonelor din mediu care sunt susceptibile de a fi afectate de emisiile provenite de la nave;

d) o evaluare care arată că emisiile provenite de la navele exploatate în zona propusă contribuie la poluarea locală a atmosferei sau la efectele nefavorabile asupra mediului. O astfel de evaluare trebuie să cuprindă o descriere a consecințelor pe care emisiile respective le au asupra sănătății oamenilor și asupra mediului, cum ar fi efectele nefavorabile asupra ecosistemelor terestre și acvatice, zonelor de productivitate naturală, habitatelor critice, calității apei, sănătății oamenilor și zonelor importante pe plan cultural și științific, după caz. Trebuie menționate sursele datelor relevante, inclusiv metodologia utilizată;

e) informații relevante în legătură cu condițiile meteorologice în zona propusă care sunt importante pentru populații și zonele din mediu amenințate, în special caracteristicile vânturilor dominante sau cu condițiile topografice, geologice, oceanografice, morfologice sau altele care contribuie la poluarea locală a atmosferei sau la efectele nefavorabile pentru mediu;

f) natura traficului maritim în zona în care se propune controlul emisiilor, incluzând caracteristicile și densitatea acestui trafic;

g) o descriere a măsurilor de control luate de România și, după caz, de către celelalte părți care prezintă propunerea, referitoare la sursele terestre ale emisiilor de NOx, SOx și particule materiale ce afectează populațiile și zonele din mediu amenințate, care sunt puse în aplicare și funcționează, concomitent cu examinarea măsurilor ce urmează a fi adoptate în aplicarea regulilor 13 și 14 din Anexa VI la MARPOL; și

h) costurile aferente măsurilor care vizează reducerea emisiilor care provin de la nave în raport cu cele aferente măsurilor de control la uscat și consecințele pe care aceste măsuri le vor avea pe plan economic pentru navele care efectuează voiajuri internaționale.

(7) În cazul în care propunerea României de desemnare a unei zone de control al emisiilor este adoptată printr-un amendament la Anexa VI la MARPOL în conformitate cu articolul 16 al Convenției MARPOL 1973 și amendamentul intră în vigoare, Guvernul va desemna administratorul zonei, care va avea printre atribuții supravegherea funcționării acesteia, respectiv monitorizarea modului în care sunt respectate restricțiile stabilite prin Anexa VI la MARPOL referitoare la emisiile provenite de la nave. ANR împreună cu administratorul zonei de control al emisiilor vor întocmi rapoarte anuale privind modul de funcționare a zonei care vor fi supuse analizei Ministerului Mediului și Pădurilor și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar problemele care vor apărea în timpul funcționării vor fi aduse de către ANR la cunoștința IMO.

(1) ANR va urmări lucrările IMO, iar în cazul în care se adoptă până în anul 2018 o revizuire a standardului stabilit în subparagraful (1.3) al regulii 14 din Anexa VI la MARPOL, atunci trebuie să propună modificarea corespunzătoare a prezentelor norme metodologice în timp util.

(2) ANR va urmări lucrările grupului de experți constituit de IMO pentru revizuirea standardului de combustibil lichid și va colabora cu acest grup pentru colectarea informațiilor necesare privind activitatea acestuia în conformitate cu paragraful (8) al regulii 14 din Anexa VI la MARPOL.

(3) ANR, pe baza informațiilor colectate de grupul de experți, va putea participa, ca reprezentant al României, la luarea deciziei privind posibilitatea ca navele să respecte data indicată în subparagraful (1.3) al regulii 14 din Anexa VI la MARPOL. În cazul în care se ia decizia că nu este posibil pentru nave să respecte acea dată, atunci standardul din acel subparagraf trebuie să producă efecte la 1 ianuarie 2025.

(1) În cazul în care va fi necesar ca în porturile și terminalele din România în care sunt operate nave cisternă să fie reglementate emisiile de compuși organici volatili, atunci reglementarea trebuie să se facă în conformitate cu prevederile prezentelor Norme metodologice.

(2) Instituirea și aprobarea de sisteme de control al emisiilor de vapori în porturile și terminalele din România se va putea face numai cu respectarea prevederilor cuprinse în Circulara MSC/Circ.585. ANR va aproba fiecare sistem de control al emisiilor de vapori instituit în porturile și terminalele din România, după verificarea îndeplinirii standardelor.

(3) ANR va transmite la IMO o notificare referitoare la fiecare sistem de control al emisiilor de vapori aprobat. Notificarea trebuie să includă informații cu privire la:

a) mărimea navelor cisternă care urmează a fi supuse controlului;

b) încărcăturile care necesită sisteme de control al emisiilor de vapori;

c) data efectivă de la care se va pune în aplicare sistemul.

(4) Sistemele de control al emisiilor de vapori care vor fi instituite în porturile și terminalele din România trebuie să fie exploatate în condiții de siguranță și într-un astfel de mod, încât să se evite întârzierea pe nedrept a navei.

(1) ANR va face cunoscută prin avize către companiile de navigație care dețin nave cisternă care arborează pavilionul român, precum și prin site-ul său extern de internet, lista porturilor și terminalelor stabilite de alte părți la Anexa VI la MARPOL în care sunt instituite sisteme de control al emisiilor de vapori, astfel cum a fost primită de la IMO, pentru luare la cunoștință și pentru ca aceste nave să respecte cerințele proprii fiecărui sistem instituit.

(2) Navele cisternă care arborează pavilionul român și care urmează să fie operate în porturi sau terminale ale unor state părți la Anexa VI la MARPOL în care au fost instituite sisteme de control al emisiilor de vapori, trebuie să fie prevăzute cu sisteme de colectare a emisiilor de vapori, care se supun aprobării de către ANR prin verificarea îndeplinirii standardelor de siguranță pentru astfel de sisteme, elaborate de către IMO, cuprinse în Circulara MSC/Circ.585. Sistemele de colectare a emisiilor de vapori trebuie utilizate în timpul încărcării navelor cisternă cu unele mărfuri relevante. Totuși, în conformitate cu prevederile paragrafului (5) al regulii 15 din Anexa VI la MARPOL, navele cisternă care arborează pavilionul român, care nu sunt prevăzute cu sisteme de colectare a emisiilor de vapori, vor putea solicita acceptul de a opera în terminalele în care sau instituit sisteme de control al emisiilor de vapori, dacă intrarea în respectivul port sau terminal se petrece în decurs de trei ani de la data efectivă de la care a început aplicarea sistemului.

(1) O navă cisternă care arborează pavilionul român și care transportă petrol brut trebuie să aibă la bord și să pună în aplicare un plan de management al compușilor organici volatili (VOCs) aprobat de ANR. Acest plan trebuie să fie întocmit luând în considerație liniile directoare elaborate de către IMO și adoptate prin Rezoluția MEPC.185(59). Planul de management al VOCs trebuie să fie propriu fiecărei nave și trebuie să conțină, cel puțin, următoarele:

a) să prevadă proceduri scrise pentru reducerea la minim a emisiilor de VOCs în timpul încărcării, al voiajului pe mare și al descărcării încărcăturii;

b) să ia în considerație VOCs suplimentare produse prin spălarea cu petrol brut;

c) să indice o persoană responsabilă pentru punerea în aplicare a planului; și

d) pentru navele care efectuează voiajuri internaționale, să fie scris în limba de lucru a comandantului și ofițerilor, respectiv în limba română, și trebuie să cuprindă și o traducere într-una dintre limbile: engleză, franceză sau spaniolă.

(2) La întocmirea planului de management al compușilor organici volatili (VOCs), cât și la aprobarea acestuia de către ANR, se vor lua în considerație informațiile tehnice cuprinse în Circularele: MEPC.1/Circ.680 și MEPC.1/Circ.719.

a) reziduurile de marfă prevăzute în Anexele I, II sau III la MARPOL sau materialele contaminate utilizate la ambalarea acestora;

b) bifenilii policlorurați (PCB);

c) gunoiul, așa cum este definit în Anexa V la MARPOL, conținând mai mult decât urme de metale grele;

d) produsele petroliere rafinate conținând compuși halogenați;

e) nămolurile din apele uzate și nămolurile de hidrocarburi, dacă acestea nu au fost produse la bordul navei; și

f) reziduurile instalației de epurare a gazelor arse evacuate.

(1) Cu excepția cazului prevăzut la subparagraful (6.2) al regulii 16 din Anexa VI la MARPOL, fiecare incinerator aflat la bordul unei nave care arborează pavilionul român, construite la 1 ianuarie 2000, sau după această dată, sau fiecare incinerator care este instalat la 1 ianuarie 2000, sau după această dată, la bordul unei nave care arborează pavilionul român, trebuie să îndeplinească cerințele cuprinse în Apendicele IV la Anexa VI la MARPOL. Fiecare incinerator prevăzut în subparagraful (6.1) al regulii 16 din Anexa VI la MARPOL, utilizat la bordul unei nave care arborează pavilionul român, trebuie să fie aprobat de către ANR, luând în considerație specificațiile standard aplicabile incineratoarelor de bord, elaborate de către IMO și adoptate prin Rezoluția MEPC.76(40).

(2) ANR acceptă instalarea la bordul navelor maritime care arborează pavilionul român a incineratoarelor prevăzute în subparagraful (6.1) al regulii 16 din Anexa VI la MARPOL, dacă aprobarea de tip s-a obținut în conformitate cu prevederile HG nr. 494/2006

(3) ANR poate scuti de la aplicarea prevederilor subparagrafului (6.1) al regulii 16 din Anexa VI la MARPOL orice incinerator care este instalat înainte de 19 mai 2005 la bordul unei nave care arborează pavilionul român, cu condiția ca această navă să efectueze numai voiajuri în apele naționale navigabile și/sau în Zona economică exclusivă a României.

(1) Temperatura gazului la ieșirea din camera de combustie a incineratoarelor instalate la bordul navelor maritime care arborează pavilionul român trebuie supravegheată permanent de către personalul navigant responsabil cu exploatarea incineratorului, cât timp acesta este în funcțiune.

(2) Se interzice încărcarea deșeurilor în incineratoarele de bord cu încărcare continuă, dacă temperatura gazului la ieșirea din camera de combustie se află sub temperatura minimă admisibilă de 850°C.

(3) În cazul incineratoarelor de bord cu încărcare discontinuă, acesta trebuie proiectat astfel încât temperatura gazului la ieșirea din camera de combustie să atingă 600°C în decurs de 5 minute după aprindere și apoi să se stabilizeze la o temperatură nu mai mică de 850°C.

(1) În porturile, șantierele navale și capacitățile de dezmembrare a navelor amplasate pe teritoriul României, administratorii acestor porturi, respectiv societățile care administrează șantierele navale și capacitățile de dezmembrare a navelor, au obligația să asigure facilități de primire care să satisfacă:

a) necesitățile navelor care efectuează lucrări de reparații pentru primirea substanțelor care epuizează stratul de ozon, precum și a echipamentelor care conțin astfel de substanțe, atunci când acestea sunt scoase de pe nave;

b) necesitățile navelor care folosesc porturile, terminalele din larg sau șantierele navale de reparații pentru primirea reziduurilor de la instalațiile de epurare a gazelor arse de evacuare;

c) necesitățile capacităților de dezmembrare a navelor pentru primirea substanțelor care epuizează stratul de ozon, precum și a echipamentelor care conțin astfel de substanțe, atunci când acestea sunt scoase de pe navele dezmembrate.

(2) Facilitățile de primire prevăzute la alin. (1) literele a) și b) trebuie astfel construite și exploatate, încât primirea substanțelor și, respectiv, a reziduurilor sau echipamentelor să se facă fără ca aceasta să determine întârzierea pe nedrept a navelor care apelează la aceste servicii.

(1) După ce IMO va elabora și adopta liniile directoare prevăzute în paragraful (2) al regulii 17 din Anexa VI la MARPOL administratorii porturilor sau terminalelor prevăzute în art. 40 vor putea să solicite ANR să ia în considerare faptul că un port sau un terminal aflat în administrarea sa este amplasat la distanță față de, infrastructura industrială necesară pentru a gestiona și procesa acele substanțe la care se face referire în paragraful (1) al regulii 17 din Anexa VI la MARPOL sau este complet lipsit de această infrastructură și, prin urmare, nu poate accepta astfel de substanțe.

(2) ANR va verifica dacă solicitarea administratorului este întocmită în conformitate cu liniile directoare adoptate de IMO și, dacă acest fapt se confirmă, va informa IMO asupra respectivului port sau terminal care nu poate accepta astfel de substanțe. Totodată, ANR va notifica IMO despre porturile și terminalele din România în care sunt disponibile instalații de primire capabile să gestioneze și să proceseze astfel de substanțe

(3) Comandanții navelor maritime care arborează pavilionul român și care fac obiectul Anexei VI la MARPOL au obligația să informeze ANR despre toate cazurile în care s-au aflat în porturile unor state parte la Anexa VI la MARPOL și li s-au pus la dispoziție instalații de primire a substanțelor care epuizează stratul de ozon și/sau a reziduurilor de la instalațiile de epurare a gazelor arse de evacuare pe care le-au considerat ca fiind necorespunzătoare sau respectivele instalații erau indisponibile, cu indicarea datelor de identificare a acestora.

(4) ANR va analiza sesizările primite în conformitate cu prevederile alin. (3) și, dacă va considera că instalațiile au fost necorespunzătoare, va întocmi un raport în acest sens, pe care îl va transmite la IMO, informând în mod corespunzător Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

(5) În cazul în care la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sau la ANR se primesc din partea IMO sesizări prin care se semnalează instalații de primire a substanțelor care epuizează stratul de ozon și/sau a reziduurilor de la instalațiile de epurare a gazelor arse de evacuare în porturile românești ca fiind necorespunzătoare, ANR va analiza cazul și va solicita, administrației portuare și/sau societății comerciale care administrează șantierul naval sau capacitatea de dezmembrare a navelor, responsabile de asigurarea facilității de primire, adoptarea măsurilor adecvate pentru conformarea cu prevederile paragrafului (3) al regulii 17 din Anexa VI la MARPOL.

(1) Prin combustibil lichid în accepțiunea regulii 18 din Anexa VI la MARPOL se înțelege orice combustibil lichid utilizat la bordul navelor maritime care fac obiectul acestei anexe, care este utilizat fie pentru propulsia navei, fie pentru alte operațiuni în legătură cu exploatarea navei.

(2) După data de 1 iulie 2010, în porturile și terminalele amplasate pe teritoriul României se pot comercializa pentru uzul navelor care fac obiectul Anexei VI la MARPOL numai combustibili lichizi care respectă cerințele privind calitatea, cuprinse în paragraful (3) al regulii 18 din Anexa VI la MARPOL

(3) ANR trebuie să țină evidența furnizorilor de combustibili lichizi pentru navele maritime în baza autorizațiilor de desfășurare a activității de buncheraj al navelor și să condiționeze emiterea și, respectiv, menținerea acestor autorizații, de disponibilitatea furnizorilor de a asigura astfel de combustibili lichizi în permanență. ANR va informa IMO asupra disponibilității în porturile și terminalele amplasate pe teritoriul României a combustibililor lichizi care respectă cerințele cuprinse în Anexa VI la MARPOL.

(1) Navele maritime care arborează pavilionul român au obligația să folosească numai combustibili lichizi care îndeplinesc standardele cuprinse în Anexa VI la MARPOL. Totuși, dacă în portul sau terminalul în care ar trebui să cumpere combustibil lichid conform, acesta nu este disponibil, atunci navele au dreptul să nu se abată de la planul lor de voiaj și nici să întârzie în mod nejustificat voiajul pentru a se conforma cerințelor. În acest caz se vor consemna în jurnalul de hidrocarburi eforturile făcute în scopul respectării cerințelor referitoare la combustibilul lichid. De asemenea, se vor păstra la bordul navei documentele din care rezultă că în respectivul port nu se putea cumpăra combustibil conform. (2) Navele maritime care arborează pavilionul român, care sunt supuse controalelor în porturile și terminalele altor părți la Anexa VI la MARPOL, în cazul în care utilizează la bord combustibili lichizi care nu corespund standardelor cuprinse în Anexa VI la MARPOL au obligația să:

a) prezinte autorității competente a respectivei părți înregistrările făcute privind acțiunile întreprinse în scopul respectării cerințelor; și să

b) furnizeze dovezi privind încercarea de a cumpăra combustibil lichid conform, luând în considerare planul său de voiaj și că, deoarece acest combustibil lichid nu a fost disponibil în locul planificat, a încercat să găsească alte surse de combustibil lichid conform și că, în ciuda tuturor eforturilor făcute pentru procurarea combustibilului lichid conform, nu a avut de unde să îl cumpere; și să

c) notifice ANR, precum și autoritatea competentă a statului portului relevant al destinației sale atunci când nu poate cumpăra combustibilul lichid conform.

(1) ANR are obligația, prin personalul abilitat din cadrul căpităniilor portuare sau prin personalul de specialitate al serviciului PSC, să controleze dacă navele care arborează pavilioanele altor state utilizează la bord combustibili lichizi care respectă cerințele cuprinse în Anexa VI la MARPOL. În cazul în care ANR constată că nava nu utilizează combustibili lichizi conformi, atunci este abilitată să ceară respectivei nave să:

a) prezinte o înregistrare a acțiunilor întreprinse în scopul de a respecta cerințele; și să

b) furnizeze dovezi că a încercat să cumpere combustibil lichid conform, luând în considerare planul său de voiaj și că, dacă acest combustibil lichid nu era disponibil în locul planificat, a încercat să găsească alte surse de combustibil lichid conform și că, în ciuda tuturor eforturilor făcute pentru procurarea combustibilului lichid conform, nu a avut de unde să îl cumpere.

(2) ANR nu trebuie să ceară navei controlate să se abată de la voiajul planificat sau să întârzie în mod nejustificat voiajul în scopul de a se conforma cerințelor referitoare la combustibilul lichid cuprinse în Anexa VI la MARPOL.

(3) În cazul în care nava controlată a prezentat înregistrarea acțiunilor întreprinse în scopul de a respecta cerințele și a furnizat dovezile că a încercat să cumpere combustibil lichid conform, dar nu a avut de unde, ANR trebuie să ia în considerare toate circumstanțele relevante și dovezile prezentate pentru a determina acțiunile potrivite care trebuie luate, inclusiv aceea de a nu lua nicio măsură împotriva respectivei nave. În acest caz, ANR are obligația să notifice IMO asupra faptului că respectiva navă nu a putut cumpăra combustibil lichid conform, acesta nefiind disponibil în portul de buncherare.

(4) În cazul în care nava nu poate furniza dovezile că a încercat să cumpere combustibil lichid conform, ANR va aplica sancțiunea corespunzătoare prevăzută în HG nr. 876/2007 pentru nerespectarea prevederilor convențiilor internaționale și va informa operativ autoritatea pentru protecția mediului pentru a se constata dacă respectiva navă a comis vreo infracțiune prevăzută de legislația referitoare la mediu.

(1) Cerințele paragrafului (3) al regulii 18 din Anexa VI la MARPOL nu sunt aplicabile cărbunelui în forma sa solidă și nici combustibilului nuclear, dacă acești combustibili sunt utilizați la propulsia navelor.

(2) De asemenea, paragrafele (5), (6) și subparagrafele (7.1), (7.2), (8.1), (8.2), (9.2), (9.3) și (9.4) ale regulii 18 din Anexa VI la MARPOL nu se aplică combustibililor gazoși, precum: gaz natural lichefiat, gaz natural comprimat sau gaz petrolier lichefiat, dar conținutul de sulf al acestor combustibili gazoși, livrați unei nave cu scopul exclusiv de combustie la bordul acelei nave, trebuie să fie atestat de către furnizor, iar documentul care menționează acest fapt trebuie să fi păstrat la bordul navei. ANR are obligația să controleze existența documentului la bordul navelor care arborează pavilionul român, precum și la bordul navelor care nu arborează pavilionul român, dar care se află în porturile românești.

(1) Navele care arborează pavilionul român și care se supun inspecțiilor și certificării potrivit prevederilor regulilor 5 și 6 din Anexa VI la MARPOL trebuie să aibă la bord Nota de livrare a buncherului, indiferent de locul în care a fost achiziționat combustibilul lichid. Nota de livrare a buncherului trebuie să conțină cel puțin datele prevăzute în Apendicele V al Anexei VI la MARPOL.

(2) În cazul în care buncherarea are loc într-un stat care nu este parte la Anexa VI la MARPOL, navele maritime care arborează pavilionul român au obligația să solicite Nota de livrare a buncherului și eșantionul reprezentativ de combustibil corespunzător în conformitate cu paragrafele (3) și (5) ale regulii 18 din Anexa VI la MARPOL.

(3) Nota de livrare a buncherului trebuie păstrată la bord, într-un loc imediat accesibil, pe o perioadă de 3 ani de la data livrării combustibilului lichid. Aceasta poate fi solicitată la control de autoritățile competente ale statului portului în care se află nava.

(4) Atunci când se află în porturi ale unui stat parte la Anexa VI la MARPOL, navele maritime care arborează pavilionul român au obligația să permită autorităților competente ale statului portului să efectueze inspecția Notelor de livrare a buncherului și, dacă se solicită, să permită acestora să facă o copie a fiecărei note de livrare. Comandantul navei sau persoana responsabilă de la bordul navei are obligația să certifice conformitatea copiei/copiilor efectuate, dacă acest fapt este solicitat de către inspectorii autorității competente. Comandantul navei poate solicita ca inspecția Notelor de livrare a buncherului și luarea copiilor certificate să se desfășoare fără a determina întârzierea pe nedrept a navei.

(1) Nota de livrare a buncherului trebuie să fie însoțită de un eșantion reprezentativ de combustibil lichid livrat, cu respectarea instrucțiunilor adoptate de IMO prin Rezoluția MEPC.96(47).

(2) Eșantionul trebuie să fie sigilat și semnat, la terminarea acestor operațiuni, de către reprezentantul furnizorului și de către comandantul navei sau ofițerul responsabil cu operațiunea de buncherare. Eșantionul se păstrează la bordul navei până ce combustibilul lichid buncherat este în mare parte consumat, dar nu mai puțin de 12 luni de la data livrării.

(1) ANR, prin inspectorii PSC, poate inspecta orice navă, care arborează alt pavilion decât cel român și care este supusă inspecțiilor și certificării potrivit prevederilor regulilor 5 și 6 din Anexa VI la MARPOL, atunci când aceasta se află în unul dintre porturile și terminalele din România, pentru a determina dacă respectiva navă posedă la bord nota de livrare a buncherului, dacă aceasta corespunde prevederilor din Apendicele V al Anexei VI la MARPOL și dacă combustibilul lichid corespunde caracteristicilor prevăzute în paragraful (3) al regulii 18, precum și cerințelor cuprinse în regula 14 din Anexa VI la MARPOL.

(2) Inspectorii PSC pot face o copie după fiecare notă de livrare a buncherului și au dreptul să solicite certificarea de conformitate a copiilor de către comandantul navei sau de către persoana responsabilă.

(3) Inspectorii PSC trebuie să efectueze inspecția notelor de livrare a buncherului și luarea copiilor certificate ale acestora, astfel încât să nu determine întârzierea pe nedrept a navei.

(4) Inspectorii PSC pot verifica conținutul fiecărei note de livrare a buncherului și prin consultarea furnizorului din portul de buncherare.

(5) ANR nu va acorda un tratament mai favorabil navelor care arborează pavilionul unui stat care nu este parte la Anexa VI la MARPOL atunci când aceste nave intenționează să între în porturile și terminalele din larg din România. ANR poate refuza intrarea în porturile și terminalele din larg din România unei astfel de nave, dacă aceasta nu prezintă nota de livrare a buncherului emisă în conformitate cu prevederile din Apendicele V al Anexei VI la MARPOL.

(6) ANR poate efectua inspecțiile și celelalte activități prevăzute la alin. (1) - (4) și asupra navelor care arborează pavilionul român prin inspectorii săi care au astfel de atribuții de serviciu.

(7) În cazul în care ANR va considera necesar să solicite ca eșantionul reprezentativ, aflat la bordul unei nave inspectate, să fie analizat, această analiză trebuie efectuată în conformitate cu procedura de verificare stabilită în Apendicele VI la Anexa VI la MARPOL. În cazul în care se determină că combustibilul lichid nu îndeplinește cerințele stabilite în Anexa VI la MARPOL, ANR va aplica sancțiunea prevăzută în HG nr. 876/2007 pentru nerespectarea convenției internaționale și va informa autoritatea competentă pentru protecția mediului pentru constatarea, după caz, a unei eventuale infracțiuni.

(1) ANR trebuie să țină evidența furnizorilor de combustibili lichizi pentru navele maritime în baza autorizațiilor de desfășurare a activității de buncheraj al navelor.

(2) Printre criteriile de autorizare și condițiile de funcționare a furnizorilor de combustibili lichizi pentru navele maritime ANR trebuie să includă următoarele:

a) furnizorul să întocmească nota de livrare a buncherului pe care să o predea însoțită de eșantionul corespunzător navei aprovizionate cu combustibil lichid, prin care să certifice că respectivul combustibil respectă cerințele din regulile 14 și 18 din Anexa VI la MARPOL;

b) furnizorul să rețină câte o copie a fiecărei note de livrare a buncherului pe o perioadă de cel puțin trei ani, pe care să o prezinte, dacă i se solicită, pentru inspectare și verificare inspectorilor PSC din România sau din statele parte la Anexa VI la MARPOL în care sunt inspectate navele maritime care au aprovizionat combustibil de la respectivul furnizor;

c) suspendarea autorizației de funcționare dacă se dovedește că respectivul furnizor a livrat combustibil lichid care nu corespunde cu datele din nota de livrare a buncherului sau dacă nu păstrează sau nu prezintă nota de livrare a buncherului așa cum se prevede la lit.b) și retragerea autorizației în cazuri de repetare a acestor neconcordanțe.

(3) ANR trebuie să informeze Administrația statului al cărei pavilion îl arborează nava la bordul căreia se constată că este utilizat un combustibil lichid care nu respectă cerințele cuprinse în regulile 14 și 18 din Anexa VI la MARPOL.

(4) ANR trebuie să informeze IMO asupra tuturor cazurilor descoperite în care furnizorii de combustibil lichid nu au reușit să respecte cerințele specificate în regulile 14 și 18 din Anexa VI la MARPOL.

(1) În cadrul activităților de control al statului portului inspectorii PSC din cadrul ANR trebuie să constate dacă la bordul navei controlate există nota de livrare a buncherului și eșantionul de combustibil lichid aferent. În cazul în care se constată că la bordul navei controlate combustibilul lichid este necorespunzător, ANR are obligația să informeze autoritatea competentă din statul sub a cărui jurisdicție a fost eliberată nota de livrare a buncherului, fie că acesta este sau nu este parte la Anexa VI la MARPOL. Informarea trebuie să cuprindă toate informațiile pertinente referitoare la combustibilul lichid constatat ca fiind necorespunzător.

(2) În cazul în care ANR primește din partea autorităților competente pentru activitățile de control al statului portului din statele parte la Anexa VI la MARPOL informări referitoare la combustibili lichizi livrați din România considerați ca fiind necorespunzători, atunci ANR va atenționa furnizorul și va solicita în scris acestuia să ia măsurile de remediere necesare pentru aducerea respectivului combustibil în parametrii corespunzători. ANR poate solicita furnizorului respectiv să facă dovada aplicării măsurii de remediere. ANR poate suspenda sau retrage autorizația furnizorului de combustibil lichid în cazul în care acesta nu aplică măsuri de remediere, repetă furnizarea de combustibil lichid necorespunzător sau nu poate face dovada aplicării măsurilor de remediere.

(1) Fiecare navă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400 și fiecare instalație de foraj sau altă platformă fixă sau plutitoare, care arborează pavilionul român sau care solicită dreptul de arborare a pavilionului român, trebuie să fie supuse inspecțiilor menționate mai jos:

a) o inspecție inițială înaintea punerii navei în funcțiune sau înainte ca Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei, prevăzut de regula 6 din Anexa VI la MARPOL, să-i fie emis pentru prima dată. Această inspecție se va efectua astfel încât să se asigure că echipamentul, sistemele, instalațiile, amenajările și materialele îndeplinesc pe deplin prevederile aplicabile ale Anexei VI la MARPOL;

b) o inspecție de reînnoire efectuată la intervale de cinci ani, cu excepția cazului în care se aplică paragrafele (2), (5), (6) sau (7) ale regulii 9 din Anexa VI la MARPOL. Inspecția de reînnoire se va efectua astfel încât să se asigure că echipamentul, sistemele, instalațiile, amenajările și materialele îndeplinesc pe deplin prevederile aplicabile ale Anexei VI la MARPOL;

c) o inspecție intermediară efectuată într-un interval de trei luni înainte sau după a doua dată aniversară sau într-un interval de trei luni înainte sau după a treia dată aniversară a certificatului, care va lua locul uneia dintre inspecțiile anuale specificate în subparagraful (1.4) al regulii 5 din Anexa VI la MARPOL. Inspecția intermediară se va efectua astfel încât să se asigure că echipamentul și amenajările îndeplinesc pe deplin prevederile aplicabile ale Anexei VI la MARPOL și sunt în stare bună de funcționare. Astfel de inspecții intermediare trebuie să fie confirmate ca efectuate în certificatul emis în baza regulii 6 sau 7 din Anexa VI la MARPOL;

d) o inspecție anuală efectuată într-un interval de trei luni înainte sau după fiecare dată aniversară a certificatului, care include o inspecție generală a echipamentului, sistemelor, instalațiilor, amenajărilor și materialelor prevăzute la subparagraful (1.1) al regulii 5 din Anexa VI la MARPOL pentru a se asigura că acestea au fost menținute în conformitate cu paragraful (4) al regulii 5 din Anexa VI la MARPOL și că acestea rămân într-o stare corespunzătoare pentru serviciul pentru care nava este destinată. Astfel de inspecții anuale trebuie să fie confirmate în Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei emis în baza regulii 6 sau 7 din Anexa VI la MARPOL; și

e) o inspecție suplimentară, generală sau parțială, în funcție de circumstanțe, care trebuie să fie efectuată de fiecare dată când sunt efectuate reparații sau renovări importante astfel cum sunt prevăzute în paragraful (4) al regulii 5 din Anexa VI la MARPOL sau după o reparație care rezultă din investigațiile prevăzute în paragraful (5) al regulii 5 din Anexa VI la MARPOL. Inspecția se va efectua astfel încât să se asigure că reparațiile sau renovările au fost realizate efectiv, că materialele utilizate pentru aceste reparații sau renovări și execuția lucrărilor sunt corespunzătoare sub toate aspectele și că nava se conformează în toate privințele cu cerințele din Anexa VI la MARPOL.

(2) Navele maritime cu un tonaj brut mai mic de 400 care arborează pavilionul român sau care au solicitat dreptul de arborare a pavilionului român, vor fi supuse unei inspecții inițiale, unei inspecții de reînnoire și unei inspecții suplimentare. Aceste inspecții se vor desfășura în mod similar cu inspecțiile prevăzute la alin. (1) și vor avea aceleași scopuri, în măsura în care acestea sunt aplicabile. Rezultatele acestor inspecții se regăsesc în Rapoartele de inspecție, care trebuie să menționeze dacă nava respectă prevederile aplicabile ale Anexei VI la MARPOL.

(3) Pentru navele maritime cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400 care arborează pavilionul român, angajate exclusiv în voiajuri în apele naționale și în zona economică exclusivă a României, supuse inspecțiilor prevăzute la alin. (1), se emite Certificatul de prevenire a poluării atmosferei, care are forma și conținutul Certificatului internațional de prevenire a poluării atmosferei, al cărui model prevăzut în Anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, cu excepția titlului și a textului tradus în limba engleză. Pentru emiterea, confirmarea sau reînnoirea acestui certificat se vor respecta dispozițiile aplicabile din prezentele Norme metodologice referitoare la Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei, cu excepția celor cuprinse în art. 57.

(4) Vor putea fi exploatate numai navele care corespund prevederilor aplicabile ale Anexei VI la MARPOL și prevederilor aplicabile din prezentele norme metodologice.

(1) Inspecțiile prevăzute la art. 52 trebuie să fie efectuate de către inspectorii ANR. Aceste inspecții pot fi efectuate și de către inspectorii oricărei Organizații recunoscute care a încheiat, cu respectarea reglementărilor în vigoare, un contract de mandat special cu ANR.

(2) Inspecția motoarelor diesel navale și a echipamentelor, efectuată în vederea asigurării conformității cu prevederile regulii 13 din Anexa VI la MARPOL, trebuie să fie efectuată în conformitate cu Codul tehnic NOx.

(3) Dacă un inspector al ANR sau al unei Organizații recunoscute stabilește că starea echipamentelor nu corespunde în mod substanțial cu caracteristicile din Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei, inspectorul ANR sau Organizația recunoscută trebuie să se asigure că a fost luată măsura corectivă de către proprietarul sau operatorul navei și trebuie să informeze ANR în timp util. Dacă aceste măsuri corective nu sunt luate, Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei va trebui să fie retras de către ANR sau, după caz, de Organizația recunoscută. Dacă nava se află într-un port al unui stat parte la Anexa VI la MARPOL, inspectorul ANR sau inspectorul Organizației recunoscute trebuie să informeze imediat autoritatea competentă a statului portului. Atunci când un inspector al ANR sau un inspector al unei Organizații recunoscute a informat autoritatea competentă a statului portului, acesta poate solicita reprezentanților guvernului statului portului respectiv să i se acorde orice asistență necesară pentru îndeplinirea obligațiilor sale, în temeiul prevederilor cuprinse în regula 5 din Anexa VI la MARPOL.

(4) În fiecare dintre cazurile prevăzute la alin. (3), ANR trebuie să garanteze pe deplin efectuarea completă și eficientă a inspecției și trebuie să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea acestei obligații.

(5) În cazurile în care un inspector al unei Administrații a unui stat parte la Anexa VI la MARPOL sau un inspector al unei organizații recunoscute de către guvernul respectivului stat parte stabilește că starea echipamentelor unei nave care arborează pavilionul respectivului stat, care se află într-unul dintre porturile din România, nu corespunde în mod substanțial cu caracteristicile din Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei, ANR are obligația să acorde, la solicitarea acestuia, orice asistență necesară pentru îndeplinirea obligațiilor sale, în temeiul prevederilor cuprinse în regula 5 din Anexa VI la MARPOL.

(6) Dispozițiile din prezenta secțiune se completează cu prevederile cuprinse în Rezoluția MEPC.128(53).

(1) Proprietarii navelor care arborează pavilionul român și care fac obiectul reglementărilor cuprinse în Anexa VI la MARPOL sau operatorii acestor nave, după caz, au obligația să mențină echipamentul într-o stare corespunzătoare, potrivit prevederilor din Anexa VI la MARPOL și nu trebuie să facă nici o modificare la echipamentul, sistemele, instalațiile, amenajările sau materialele care au făcut obiectul inspecției, fără aprobarea expresă a ANR. Se permite doar înlocuirea directă a acestui echipament și a instalațiilor sale cu un echipament și instalații care sunt conforme cu prevederile Anexei VI la MARPOL.

(2) Ori de câte ori survine un accident la o navă care arborează pavilionul român și care face obiectul reglementărilor cuprinse în Anexa VI la MARPOL sau se constată un defect care afectează în mod substanțial eficacitatea sau integritatea echipamentului acestei nave, prevăzut în Anexa VI la MARPOL, comandantul sau proprietarul navei trebuie să informeze în scris, cât mai curând posibil, ANR sau, după caz, Organizația recunoscută care a emis Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei pentru acea navă.

(1) După o inspecție inițială sau o inspecție de reînnoire efectuată în conformitate cu prevederile regulii 5 din Anexa VI la MARPOL și cu prevederile prezentelor norme metodologice, trebuie să fie emis un Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei :

a) oricărei nave care arborează pavilionul român și care are tonajul brut mai mare sau egal cu 400 angajată în voiajuri spre porturi sau terminale din larg aflate sub jurisdicția altor state parte la Anexa VI la MARPOL; și

b) instalațiilor de foraj și platformelor care arborează pavilionul român, angajate în voiajuri în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția altor state parte la Anexa VI la MARPOL.

(2) Navelor care arborează pavilionul român și care sunt construite înainte de data intrării în vigoare a Anexei VI la MARPOL, respectiv 1 iulie 2010, trebuie să li se emită un Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei în conformitate cu paragraful (1) al regulii 6 din Anexa VI la MARPOL nu mai târziu de prima andocare planificată după data de 1 iulie 2010, dar în nici un caz mai târziu de 3 ani după această dată.

(3) Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei trebuie emis fie de către ANR, fie de către o Organizație recunoscută. În toate cazurile, ANR își asumă întreaga responsabilitate pentru certificat.

(1) ANR poate, la solicitarea Administrației unui stat parte la Anexa VI la MARPOL, să procedeze la inspectarea unei nave care arborează pavilionul respectivului stat și, dacă apreciază că prevederile Anexei VI la MARPOL sunt respectate, să emită respectivei nave un Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei sau să autorizeze emiterea unui astfel de certificat de către o Organizație recunoscută și, după caz, să confirme sau să autorizeze confirmarea acestui certificat al navei conform prevederilor Anexei VI la MARPOL.

(2) ANR trebuie să transmită o copie a Certificatului internațional de prevenire a poluării atmosferei emis/confirmat în conformitate cu alin. (1), precum și o copie a raportului de inspecție, cât de curând posibil, Administrației solicitante.

(3) Un astfel de Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei, emis în conformitate cu prevederile alin. (1), trebuie să conțină o declarație în sensul că a fost emis la cererea Administrației statului pavilionului navei și că acesta are aceeași valoare și este recunoscut în aceleași condiții ca un certificat emis conform regulii 6 din Anexa VI la MARPOL.

(4) ANR nu trebuie să emită, în condițiile regulii 7 din Anexa VI la MARPOL, Certificate internaționale de prevenire a poluării atmosferei navelor care arborează pavilionul unui stat care nu este parte la Anexa VI la MARPOL.

(1) În cazul în care ANR sau oricare dintre Organizațiile recunoscute de aceasta nu are posibilitatea de a face inspecția și a emite sau confirma Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei într-un termen care să nu producă navei întârzieri care atrag pierderi economice nejustificate, proprietarii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român pot solicita ANR să ceară unui alt Guvern parte la Anexa VI la MARPOL să emită sau să confirme respectivei nave Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei sau, după caz, să autorizeze emiterea sau confirmarea acestuia de către o organizație recunoscută de către respectivul Guvern.

(2) ANR va solicita autorității competente din statul parte la Anexa VI la MARPOL, indicat de proprietarul sau operatorul respectivei nave, emiterea sau confirmarea sau, după caz, autorizarea emiterii sau confirmării Certificatului internațional de prevenire a poluării atmosferei în conformitate cu regula 7 din Anexa VI la MARPOL, informând în mod corespunzător proprietarul sau operatorul, precum și organizațiile recunoscute cu care are încheiate contracte de mandat special.

(3) Un Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei emis sau confirmat în condițiile alin.(1) și (2) va avea aceeași valoare cu cele eliberate de ANR sau Organizațiile recunoscute în condițiile prezentelor norme metodologice, fiind recunoscut de celelalte state părți la Anexa VI la MARPOL.

(1) Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei care se emite de către ANR are forma corespunzătoare modelului cuprins în Anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(2) În cazul în care ar apărea un litigiu sau o divergență produsă ca urmare a redactării Certificatului internațional de prevenire a poluării atmosferei, emis de ANR, atunci înțelesul în limba română trebuie să prevaleze în raport cu înțelesul redactării în limba engleză.

(3) În cazul în care ANR încheie contracte de mandat special cu Organizații recunoscute pentru inspecția și certificarea navelor care fac obiectul Anexei VI la MARPOL și care arborează pavilionul român sau care solicită acordarea dreptului de arborare a acestui pavilion, respectivele Organizații recunoscute pot utiliza formularele proprii pentru Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei, cu condiția ca acesta să respecte modelul prevăzut de regula 8 din Anexa VI la MARPOL.

(1) Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei emis de către ANR sau Organizațiile recunoscute trebuie să aibă o valabilitate de cinci ani. În cazul în care proprietarul navei consideră că o navă urmează a fi scoasă din funcțiune și dezmembrată într-un termen mai mic de cinci ani, acesta poate solicita ANR emiterea unui Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei cu o durată de valabilitate mai mică; un astfel de certificat va putea fi prelungit numai cu condiția efectuării inspecțiilor prevăzute în subparagrafele (1.3) și (1.4) ale regulii 5 din Anexa VI la MARPOL.

(2) În cazul în care inspecția de reînnoire se efectuează în decurs de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat trebuie să fie valabil începând cu data efectuării inspecției de reînnoire până la data la care se împlinesc cinci ani de la data expirării certificatului existent.

(3) În cazul în care inspecția de reînnoire este finalizată după data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data efectuării inspecției de reînnoire până la data la care se împlinesc cinci ani de la data expirării certificatului existent.

(4) În cazul în care inspecția de reînnoire este finalizată la mai mult de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data efectuării inspecției de reînnoire până la data la care se împlinesc cinci ani de la data efectuării inspecției de reînnoire.

(5) În cazul în care s-a efectuat o inspecție de reînnoire și un certificat nou nu poate fi emis sau dat navei înainte de data de expirare a certificatului existent, inspectorul ANR sau inspectorul Organizației recunoscute poate confirma certificatul existent și acest certificat va fi acceptat ca valabil, în conformitate cu regula 9 din Anexa VI la MARPOL, pe o perioadă ulterioară care însă nu va depăși cinci luni de la data de expirare.

(6) În cazul în care un certificat expiră în momentul în care o navă nu se află într-un port în care să poată fi inspectată, ANR sau, după caz, Organizația recunoscută poate prelungi perioada de valabilitate a certificatului, însă această prelungire trebuie să fie acordată numai în scopul permiterii navei să-și continue voiajul spre portul în care va fi inspectată și numai în cazurile în care această măsură pare oportună și rezonabilă. Niciun certificat nu va fi prelungit pe o perioadă mai mare de trei luni, iar o navă, căreia i se acordă o prelungire, nu trebuie ca, în baza acestei prelungiri, să fie îndreptățită în momentul în care sosește în portul în care va fi inspectată să părăsească acel port fără a avea un nou certificat. Dacă inspecția de reînnoire se efectuează, noul certificat trebuie să fie valabil până la data la care se împlinesc cinci ani de la data expirării certificatului existent înainte ca prelungirea să fi fost acordată.

(7) Un certificat emis unei nave angajată în voiajuri scurte, care nu a fost prelungit conform prevederilor din paragrafele (3) - (5) ale regulii 9 din Anexa VI la MARPOL, poate fi prelungit de către ANR sau Organizațiile recunoscute pe o perioadă de grație de până la o lună de la data expirării indicată în certificat. Dacă inspecția de reînnoire este finalizată, noul certificat trebuie să fie valabil până la o dată care însă nu va depăși cinci ani de la data expirării certificatului existent, înainte ca prelungirea să fi fost acordată.

(8) În cazul în care la data expirării unui certificat o navă nu se mai află în exploatare, valabilitatea certificatului nou, obținut în baza unei inspecții de reînnoire, nu va mai fi cea prevăzută în subparagraful (2.1) al regulii 9 din Anexa VI la MARPOL, ci de cinci ani de la data inspecției de reînnoire.

(9) În cazul în care unei nave i s-a prelungit perioada de valabilitate a certificatului în temeiul paragrafului (5) sau (6) al regulii 9 din Anexa VI la MARPOL, iar inspecția de reînnoire s-a finalizat după expirarea perioadelor de grație prevăzute în această regulă, perioada de valabilitate a noului certificat va fi de cinci ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.

(10) Dacă o inspecție anuală sau intermediară este finalizată înainte de perioada specificată în regula 5 din Anexa VI la MARPOL atunci:

a) data aniversară indicată în certificat trebuie să fie înlocuită, prin confirmare, cu o dată care nu trebuie să fie ulterioară cu mai mult de trei luni de la data la care inspecția a fost finalizată;

b) următoarea inspecție anuală sau intermediară prevăzută conform regulii 5 din Anexa VI la MARPOL trebuie să fie finalizată la intervalele prevăzute de acea regulă, utilizând noua dată aniversară;

c) data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiția ca una sau mai multe inspecții anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate astfel încât intervalele maxime dintre inspecțiile prevăzute de regula 5 din Anexa VI la MARPOL să nu fie depășite.

(11) Un certificat emis în conformitate cu regula 6 sau cu regula 7 din Anexa VI la MARPOL încetează să mai fie valabil în oricare dintre următoarele cazuri:

a) dacă inspecțiile relevante nu sunt efectuate în perioadele specificate în paragraful (1) al regulii 5 din Anexa VI la MARPOL;

b) dacă certificatul nu este confirmat în conformitate cu subparagrafele (1.3) sau (1.4) ale regulii 5 din Anexa VI la MARPOL;

c) la transferul navei sub pavilionul altui stat.

(12) În cazurile în care inspectorii ANR sau ai Organizațiilor recunoscute constată în cadrul inspecțiilor inițiale sau de reînnoire că cel puțin una dintre instalațiile inspectate care fac obiectul prevederilor Anexei VI la MARPOL nu are caracteristici prin care se poate face dovada că poate funcționa un ciclu complet de cinci ani în condițiile prevăzute în Anexa VI la MARPOL și în Codul tehnic NOx, atunci Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei va putea fi emis pentru o perioadă de valabilitate mai redusă, stabilită în concordanță cu caracteristicile instalațiilor și echipamentelor inspectate.

(1) În cazul în care o navă care arborează pavilionul român se transferă sub pavilionul altui stat parte la Anexa VI revizuită la MARPOL și dacă o solicitare în acest sens a fost făcută în decurs de trei luni după ce a avut loc transferul, ANR sau, după caz, Organizația recunoscută, are obligația să transmită, cât de curând posibil, Administrației acelui stat parte copii ale certificatului existent la navă înaintea efectuării transferului și, dacă este posibil, copii ale rapoartelor de inspecție pertinente.

(2) În cazul în care o navă care solicită dreptul de arborare a pavilionului român a avut Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei emis de Administrația unui alt stat parte la Anexa VI la MARPOL, ANR sau, după caz, Organizația recunoscută aleasă pentru emiterea Certificatului internațional de prevenire a poluării atmosferei va emite noul certificat numai după ce este pe deplin edificată asupra faptului că nava corespunde cerințelor din paragraful (4) al regulii 5 din Anexa VI la MARPOL. Dacă ANR sau, după caz, Organizația recunoscută consideră ca fiind necesar, atunci poate solicita Administrației statului al cărui pavilion îl purta anterior nava, în decurs de trei luni de la transferul navei sub pavilionul român, copii ale certificatului existent la navă înaintea efectuării transferului și copii ale rapoartelor de inspecție pertinente.

(1) Navele care fac obiectul prezentelor norme metodologice, care arborează pavilionul român și care se află în condiții de exploatare pot fi controlate oricând asupra modului cum sunt respectate prevederile Anexei VI la MARPOL de către inspectorii ANR în oricare dintre porturile românești sau străine în care se află acestea. Inspectorii ANR întocmesc un raport de inspecție iar, în cazul în care constată că nava nu corespunde prevederilor Anexei VI la MARPOL, pot propune retragerea Certificatului internațional de prevenire a poluării atmosferei, dacă nu se iau măsuri de remediere.

(2) În cazul în care inspecția se face la solicitarea autorităților statului portului în care se află nava care arborează pavilionul român, ANR va informa corespunzător respectiva autoritate asupra constatărilor făcute și măsurile întreprinse.

(3) Prevederile cuprinse la alin. (1) și (2) se completează cu dispozițiile aplicabile prevăzute în instrucțiunile generale emise de ministrul transporturilor și infrastructurii, privind controlul statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român.

(1) Orice navă care trebuie să corespundă prevederilor Anexei VI la MARPOL și care nu arborează pavilionul român, dar care se află într-un port sau terminal din larg aflat sub jurisdicția României, poate fi supusă unei inspecții de control efectuată de inspectorii PSC din cadrul ANR, autorizați pentru a efectua controlul statului portului, în vederea verificării aplicării cerințelor de operare prevăzute de această Anexă, dacă există motive evidente de a crede că comandantul sau membrii echipajului nu sunt familiarizați cu procedurile esențiale aplicate la bord în legătură cu prevenirea poluării atmosferei de către nave.

(2) În cazul în care inspectorii PSC din cadrul ANR constată abateri de la prevederile regulilor din Anexa VI la MARPOL, aceștia trebuie să se asigure că respectiva navă nu va pleca în voiaj până când situația nu s-a remediat, realizându-se din nou conformitatea cu prevederile acestei anexe.

(3) În cazul navelor care arborează pavilionul unui stat parte la Anexa VI la MARPOL, inspecția trebuie să se limiteze numai la verificarea existenței la bord a Certificatului internațional de prevenire a poluării atmosferei, dacă nu există motive serioase pentru a crede că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ de datele înscrise în respectivul certificat.

(4) În cazul în care nava nu are un Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei valabil sau starea ei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ de datele înscrise în respectivul certificat, ANR va lua măsurile necesare pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este efectiv aptă pentru a ieși în mare fără a prezenta o posibilă amenințare de a produce daune mediului marin. Totuși, ANR poate permite respectivei nave să părăsească portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat șantier de reparații existent.

(5) În cazurile prevăzute la alin. (4) ANR va informa Administrația statului parte la Anexa VI la MARPOL care a acordat dreptul de arborare a pavilionului respectivei nave și se va consulta cu aceasta asupra măsurilor ce urmează să le întreprindă.

(6) În cazul în care nava controlată arborează pavilionul unui stat care nu este parte la Anexa VI la MARPOL, inspectorii PSC din cadrul ANR se vor asigura că nava controlată respectă prevederile Anexei VI la MARPOL într-o măsură suficient de mare, pentru ca această navă să nu fie considerată că beneficiază de condiții mai favorabile decât navele care arborează pavilionul unui stat parte.

(7) Prevederile cuprinse la alin. (1) și (6) se completează cu dispozițiile aplicabile prevăzute în instrucțiunile generale, adoptate de Guvern, privind controlul statului portului la navele care arborează alt pavilion decât pavilionul român, precum și cu instrucțiunile adoptate de IMO prin Rezoluția MEPC.129(53).

(1) Navele care arborează pavilionul român, cărora li se aplică prevederile Anexei VI la MARPOL și care se află în porturile sau terminalele din larg aflate sub jurisdicția unui stat parte la Anexa VI la MARPOL au obligația să permită efectuarea de inspecții de către inspectorii PSC din respectivul stat.

(2) În cazul în care asupra unei nave care arborează pavilionul român se aplică măsura reținerii într-un port sau terminal al unui stat parte la Anexa VI la MARPOL, necesară pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este efectiv aptă pentru a ieși în mare fără a prezenta o posibilă amenințare de a produce daune mediului marin, comandantul navei respective va anunța ANR și, după caz, Organizația recunoscută care a eliberat navei Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei.

(3) Nava, care arborează pavilionul român căreia i s-a aplicat măsura reținerii într-un port sau terminal al unui stat parte la Anexa VI la MARPOL, după informarea ANR și, după caz, a organizației recunoscute care a eliberat navei Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei, poate solicita permisiunea de a părăsi portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat șantier de reparații existent pentru remedierea nonconformităților constatate de inspectorii PSC.

(1) Fiecare navă căreia i se aplică prevederile Anexei VI la MARPOL, care nu arborează pavilionul român și care solicită intrarea într-unul dintre porturile românești sau terminalele din larg aflate sub jurisdicția României, va fi controlată de inspectorii care au responsabilități pe linie de prevenire a poluării din cadrul Căpităniei portului respectiv.

(2) În cazul în care se constată că nava prevăzută la alin. (1) nu deține Certificatul internațional de prevenire a poluării atmosferei valabil și/sau că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ față de prevederile Anexei VI la MARPOL și, ca urmare, aceasta prezintă o posibilă amenințare de a produce daune mediului marin, Căpitanul șef al portului respectiv poate dispune refuzarea intrării.

(3) În cazul în care se dispune refuzarea intrării navei, Căpitanul șef al portului respectiv va transmite imediat un raport explicativ la ANR. În baza acestui raport se va dispune declanșarea procedurii de control al statului portului de către inspectorii PSC.

(1) ANR trebuie să coopereze cu Administrațiile celorlalte state parte la Anexa VI la MARPOL în ceea ce privește descoperirea nerespectării cerințelor și punerea în aplicare a prevederilor Anexei VI la MARPOL folosind toate măsurile corespunzătoare și posibile pentru descoperirea nerespectării și pentru supravegherea mediului, precum și procedee adecvate pentru transmiterea de informații și adunarea de dovezi.

(2) O navă, căreia i se aplică Anexa VI la MARPOL, poate fi supusă în orice port sau terminal din larg aparținând României, inspecției de control efectuate de către inspectorii ANR în scopul verificării dacă nava a emis vreuna dintre substanțele prevăzute de Anexa VI la MARPOL, încălcând prevederile acesteia. Dacă o inspecție de control indică o încălcare a prevederilor Anexei VI la MARPOL, atunci ANR trebuie să transmită Administrației statului al cărui pavilion îl arborează respectiva navă un raport pentru luarea măsurilor corespunzătoare.

(3) În cazul în care ANR constată că o navă a emis vreuna dintre substanțele prevăzute de Anexa VI la MARPOL, încălcând astfel prevederile acesteia, atunci ANR trebuie să constituie dovezi în acest sens pe care să le transmită Administrației statului al cărui pavilion îl arborează respectiva navă. În măsura în care este posibil, ANR va aduce la cunoștința comandantului navei această prezumtivă nerespectare. Dacă i se solicită de către Administrația statului al cărui pavilion îl arborează respectiva navă, ANR are obligația să furnizeze acesteia dovezi suplimentare sau dovezi mai concludente asupra prezumtivei nerespectări, urmând a primi din partea acestei Administrații o informare asupra măsurilor luate pentru remediere.

(4) În cazul în care ANR primește o solicitare din partea Administrației unui stat parte la Anexa VI la MARPOL pentru a investiga o navă căreia i se aplică prevederile Anexei VI la MARPOL și care intră în porturile sau terminalele din larg aflate sub jurisdicția României, atunci ANR trebuie să realizeze această investigație, dacă solicitarea este însoțită de dovezi suficiente că nava a emis în vreun loc vreuna dintre substanțele prevăzute de această anexă, încălcând astfel prevederile acesteia, și să transmită solicitantei, precum și Administrației statului al cărei pavilion îl arborează respectiva navă, raportul investigației.

(1) O navă căreia i se aplică prevederile Anexei VI la MARPOL și care arborează pavilionul român poate fi supusă, în orice port sau terminal din larg aparținând unui stat parte la Anexa VI la MARPOL, inspecției de control efectuate de către inspectorii autorizați în acest scop de Administrația respectivului stat, în scopul verificării dacă nava a emis vreuna dintre substanțele prevăzute de Anexa VI la MARPOL, încălcând prevederile acesteia.

(2) Dacă o inspecție de control indică o încălcare a prevederilor Anexei VI la MARPOL și ANR a primit un raport al Administrației respectivului stat parte la Anexa VI la MARPOL, atunci ANR va analiza cazul și va lua măsurile corespunzătoare pe baza dovezilor primite și a propriei anchete.

(3) Dacă ANR va considera dovezile primite ca insuficiente sau neconcludente, atunci va solicita Administrației statului parte la Anexa VI la MARPOL să-i furnizeze dovezi suplimentare sau dovezi mai concludente asupra prezumtivei nerespectări. După ce va considera că dovezile existente sunt suficiente pentru a intenta o acțiune privind prezumtiva nerespectare, ANR va proceda în conformitate cu legislația în vigoare cât mai curând posibil.

(4) ANR va comunică imediat statului parte la Anexa VI la MARPOL care i-a transmis raportul, precum și IMO măsurile luate.

(1) ANR poate transmite Administrației unui alt stat parte la Anexa VI la MARPOL o cerere de investigare împreună cu dovezi suficiente că nava a emis în vreun loc vreuna dintre substanțele prevăzute în Anexa VI la MARPOL, încălcând astfel prevederile acestei anexe.

(2) Raportul acestei investigații elaborat de Administrația respectivului stat parte la Anexa VI la MARPOL primit la ANR va sta la baza deciziei privind luarea măsurilor corespunzătoare în conformitate cu Anexa VI la MARPOL.