Capitolul I — Principii generale

a) responsabilitatea - presupune luarea tuturor măsurilor pentru realizarea gradului de suport logistic ordonat la locul și în timpul potrivit și reprezintă principiul de bază al logisticii, deoarece toate celelalte principii devin irelevante dacă sistemul logistic nu poate sprijini concepția operației;

b) autoritatea - conferă comandanților structurilor operaționale și administrative drepturi depline asupra resurselor logistice din zona lor de responsabilitate, pentru susținerea forțelor în modul cel mai eficient;

c) previziunea - presupune identificarea și evaluarea, din timp, a nevoilor și posibilităților de sprijin logistic, fără întârzieri sau limitări cauzate de lipsuri esențiale, care puteau fi anticipate;

d) cooperarea - vizează conjugarea tuturor eforturilor, în vederea realizării sprijinului logistic adecvat al forțelor participante la operația întrunită;

e) flexibilitatea - oferă posibilitatea planificării sprijinului logistic al operațiilor întrunite pe ipoteze, precum și adaptarea/corectarea acestuia în cadrul aceleiași ipoteze;

f) simplitatea - presupune conceperea de planuri și ordine logistice într-o manieră care să nu creeze confuzii, realizate în concordanță cu cerințele operaționale, prin utilizarea ordinelor și procedurilor standardizate;

g) economia - reprezintă optimizarea sprijinului logistic al operațiilor întrunite, astfel încât cheltuielile să fie minime și în ordinea priorităților;

h) vizibilitatea - presupune cunoașterea și efectuarea schimbului de informații privind datele referitoare la disponibilitatea, desfășurarea și sprijinul logistic al forțelor;

i) mobilitatea - reprezintă capacitatea de dislocare/redislocare, în timp scurt, concomitent cu realizarea sprijinului logistic pentru menținerea capacității de luptă a forțelor;

j) coordonarea - urmărește sincronizarea activităților și eforturilor în vederea atingerii eficienței maxime;

k) promptitudinea - presupune realizarea sprijinului logistic, la locul potrivit și în timp oportun;

l) suficiența - capacitatea de a furniza provizii și servicii esențiale în cantități minime, pentru inițierea operațiilor; nicio operație nu va fi inițiată fără a exista la dispoziție cantitățile minime esențiale destinate sprijinului.

a) structuri de conducere - reprezentate de subsistemele decizionale de logistică constituite la fiecare eșalon;

b) structuri de execuție - subsistemele acționale;

c) relațiile funcționale dintre structurile de conducere și cele de execuție.

a) hrănirea și echiparea efectivelor;

b) asigurarea cu carburanți-lubrifianți;

c) organizarea, planificarea și executarea transporturilor;

d) completarea stocurilor de produse, tehnică și materiale, pe măsura consumului sau distrugerii acestora de către inamic;

e) mentenanța tehnicii și echipamentelor militare;

f) prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor, acordarea sprijinului medical, evacuarea răniților și bolnavilor, spitalizarea, tratarea și recuperarea acestora;

g) asigurarea viabilității căilor de comunicație;

h) cartiruirea trupelor;

i) strângerea și evacuarea capturilor de război;

j) hrănirea, echiparea, cazarea, acordarea asistenței medicale și a indemnizației de muncă prizonierilor de război;

k) asigurarea acțiunilor și protecția structurilor de logistică.

a) constituirea/completarea stocurilor ordonate, depozitarea, conservarea, evidența și pregătirea lor pentru distribuții;

b) menținerea în permanență a gradului de suport logistic necesar forțelor;

c) dispunerea judicioasă și manevra oportună a structurilor de logistică;

d) menținerea permanentă în stare de viabilitate a căilor de comunicație;

e) repartiția pe mari unități și unități a materialelor din sursele de aprovizionare de teritoriu, stabilite de eșalonul superior;

f) folosirea eficientă a mijloacelor de transport;

g) desfășurarea, în timp oportun, a activităților de acordare a sprijinului medical la unități/subunități, a evacuării răniților și bolnavilor și a tratamentului acestora în spitalele de campanie și de teritoriu.