(1) Prezentele norme reglementează structura normelor de hrană specifice persoanelor private de libertate din sistemul administrației penitenciare, precum și regulile de aplicare a acestora.
(2) Hrănirea persoanelor private de libertate se face prin alocarea de hrană preparată sau hrană rece, pe bază de norme de hrană specifice, cu încadrare între baremul caloric minim și maxim al fiecărei norme de hrană în parte. Normele de hrană și plafoanele calorice pe categorii de persoane private de libertate sunt prezentate în anexa nr. 1.
(3) Structura normelor de hrană a persoanelor private de libertate este stabilită în concordanță cu nevoile nutritive și energetice ale fiecărei categorii, în funcție de eforturile depuse, vârstă și starea de sănătate. Structura normelor de hrană a persoanelor private de libertate este prezentată în anexa nr. 2.
(4) Blocurile alimentare pentru prepararea hranei persoanelor private de libertate se organizează, funcționează și se conduc potrivit regulilor stabilite prin prezentele norme.
(5) În cazuri bine justificate, serviciul de hrănire a persoanelor private de libertate poate fi externalizat. Prin cazuri bine justificate se înțeleg următoarele situații:
a) blocul alimentar își întrerupe activitatea pentru efectuarea unor lucrări de reparații capitale sau investiții, neexistând posibilitatea ca hrana să fie furnizată de către o altă unitate din sistemul administrației penitenciare și nici alte variante de preparare a hranei pentru persoanele private de libertate;
b) în cadrul unor proiecte-pilot, în funcție de existența unor resurse financiare corespunzătoare.
(6) Externalizarea serviciilor de hrănire a persoanelor private de libertate se aprobă prin ordin al ministrului justiției și se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează achizițiile publice și cu dispozițiile prezentelor norme.
(7) Spațiile, bunurile și utilitățile aferente preparării hranei persoanelor private de libertate, aflate în proprietatea publică sau privată a statului și în administrarea Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, se pot închiria sau pune la dispoziția titularilor contractelor de externalizare, în limita normelor interne de înzestrare, întrebuințare și consum, pe perioada derulării contractului.
(8) Obligația de întreținere și reparare a spațiilor, bunurilor și a utilităților puse la dispoziție în condițiile alin. (7) revine în sarcina titularilor contractelor de externalizare a serviciului de hrănire a persoanelor private de libertate.
(9) Utilizarea bunurilor prevăzute la alin. (7) în alte scopuri decât pentru hrănirea persoanelor private de libertate este interzisă.
(10) Hrănirea de către unitățile din sistemul administrației penitenciare a persoanelor private de libertate aflate în stare de reținere, arest sau detenție în instituții din afara sistemului administrației penitenciare se poate realiza în limita posibilităților existente. În acest caz hrănirea persoanelor private de libertate se realizează pe bază de convenții încheiate între unitățile din sistemul administrației penitenciare și instituțiile din afara sistemului administrației penitenciare, cu decontarea valorii alimentelor și a cheltuielilor aferente preparării hranei, pentru fiecare normă de hrană în parte.
(11) Compunerea și valoarea calorică a alimentelor din structura normelor de hrană a persoanelor private de libertate sunt prevăzute în tabelul din anexa nr. 5.
(12) Pentru situații neprevăzute, unitățile penitenciare pot constitui un stoc de siguranță din produse agroalimentare cu termen lung de păstrare, calculat pentru 30 de zile. În cazul locurilor de detenție izolate, stocul de siguranță poate fi asigurat pentru maximum 7 luni. Unitățile penitenciare izolate și perioada pentru care se constituie stocul de siguranță se aprobă, anual, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la solicitarea acestora.
(13) Aprovizionarea cu produse alimentare destinate hrănirii persoanelor private de libertate în perioada sezonului rece se poate face în cantitățile necesare până la noua recoltă, fără a depăși nevoile de consum pentru un an. Aceste produse și perioada de consum sunt prevăzute în anexa nr. 3. Cartofii de toamnă și ceapa uscată se vor aproviziona pentru întreaga perioadă prevăzută în anexa nr. 3 doar în condițiile în care unitățile penitenciare dețin spații de depozitare adecvate care să permită conservarea corespunzătoare a produselor până la sfârșitul perioadei, în vederea eliminării perisabilităților.
(14) Persoanele private de libertate au dreptul, simultan, la o singură normă de hrană și un singur supliment de hrană, cu următoarele excepții:
a) suplimentul pentru zile festive care se acordă persoanelor private de libertate complementar normei de bază și eventual suplimentului aferent;
b) suplimentul norma de hrană nr. 17 C care se acordă în cazul persoanelor private de libertate care prestează activități productive (munci ușoare, medii sau grele) în atmosferă toxică sau în condiții de noxe profesionale. Locurile de muncă în care activitatea se desfășoară în atmosferă toxică sau condiții de noxe profesionale sunt prezentate în anexa nr. 9.
(15) În situația în care persoanele private de libertate prestează activități productive în condiții de temperatură joasă (sub 5°C), pot primi 0,5 l ceai fierbinte de persoană. Din punct de vedere caloric, zahărul aferent acestei cantități de ceai se va asigura prin diminuarea corespunzătoare a altui produs din norma de hrană la care au fost alocate respectivele efective.
(16) Substituirile de produse în cadrul normelor de hrană a persoanelor private de libertate se efectuează în funcție de prevederile normei de hrană nr. 14 B. Alte substituiri impuse și neprevăzute în norma de hrană nr. 14 B se vor efectua la echivalent valoric, urmărindu-se și încadrarea între baremul caloric minim și maxim al normelor de hrană.
(17) Baremul caloric zilnic efectiv realizat al fiecărei norme de hrană poate oscila pe parcursul unei luni calendaristice, în limita a 25% din baremul caloric minim aferent unei zile, astfel încât la sfârșitul lunii baremul caloric mediu realizat să se încadreze între baremul caloric minim și maxim al normelor de hrană.
Articolul 3 Alocarea și scoaterea la și de la drepturi de hrană a persoanelor private de libertate
(1) Alocarea la scoaterea de la drepturi de hrană a persoanelor private de libertate se face în baza notei de efective prevăzute în anexa nr. 4. Acest document conține repartizarea zilnică a efectivelor de persoane private de libertate pe fiecare normă de hrană în parte. Nota de efective se întocmește de către șeful de tură și se aprobă de directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar și se transmite compartimentului hrănire, cu o zi înainte, până cel târziu la ora 11,00.
(2) Persoanele private de libertate care urmează a fi transferate între unitățile penitenciare se alocă pe durata transferului la hrană rece, respectiv la normele de hrană nr. 19 sau 20, ținând cont de starea de sănătate și religie. Numărul de persoane private de libertate ce urmează a fi transferate se comunică unității de destinație cu 24 de ore înainte de efectuarea transferului. Pentru persoanele private de libertate diagnosticate cu diabet zaharat se va specifica afecțiunea medicală în biletul de subzistență. Formularul biletului de subzistență este prezentat în anexa nr. 11.
(3) Pentru persoanele private de libertate prezentate la organele judiciare, în funcție de perioada necesară prezentării, se poate aloca pentru ziua respectivă hrană rece, respectiv normele de hrană nr. 19 sau 20. În asemenea situații, hrănirea asigurată persoanelor private de libertate va ține cont și de starea de sănătate și religia acestora.
(4) În cazul internării în spitale, altele decât cele din sistemul administrației penitenciare, alocarea la sau scoaterea de la drepturile de hrană se va face în baza unei note de informare întocmite de medicul-șef.
(5) În situația în care unele persoane private de libertate au fost alocate la drepturi de hrană, dar pleacă din unitate datorită unor împrejurări care nu puteau fi prevăzute, retragerea alimentelor nu mai este posibilă deoarece au fost supuse prelucrării, fiind considerate „Bun distribuit“.
(6) Cu ocazia zilelor festive, persoanele private de libertate sunt alocate la norma de hrană nr. 12 C1. Se consideră zile festive: 1 Ianuarie, 8 Martie (pentru persoanele private de libertate de sex feminin), prima și a doua zi a Sărbătorilor Pascale, Sfinții Petru și Pavel, 1 Decembrie, 25 Decembrie și 31 Decembrie. Nu beneficiază de această normă persoanele alocate la normele de hrană nr. 22 și 23. Prevederile normei de hrană nr. 12 C1 se pot aplica și în alte situații, numai cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(la 08-04-2020, Alineatul (6) din Articolul 3 a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDINUL nr. 1.485/C din 8 aprilie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 08 aprilie 2020 )
Notă Potrivit art. I din ORDINUL nr. 1.485/C din 8 aprilie 2020 , publicat în Monitorul Oficial nr. 297 din 8 aprilie 2020, în anul 2020, pentru prima și a doua zi a Sărbătorilor Pascale, valoarea financiară maximă pentru Norma de hrană nr. 12 C1 - Supliment zile festive se stabilește în cuantum maxim de 8,26 lei/zi/persoană, exclusiv TVA.
(7) Persoanele private de libertate aflate în refuz de hrană se alocă zilnic la norma de hrană potrivit categoriei din care fac parte. Administrația locului de deținere, prin personalul său, are obligația ca la ora servirii mesei să ofere hrana respectivă persoanelor private de libertate aflate în refuz de hrană, care au posibilitatea fie de a primi, fie de a refuza hrana.
(8) În cazul în care persoanele private de libertate solicită în scris mâncare de post, administrația locului de deținere poate asigura meniuri corespunzătoare, în limita valorilor financiare minime și maxime ale normelor de hrană. Hrănirea persoanelor private de libertate care solicită un asemenea regim alimentar se poate asigura prin eliminarea din structura normelor de hrană a alimentelor care nu sunt indicate, respectiv: brânză telemea, carne, slănină, subproduse sau preparate din carne, untură ori altele asemenea și înlocuirea acestora cu produse adecvate meniului de post. Alocarea persoanelor private de libertate la regimul alimentar cu mâncare de post se face pe baza solicitării scrise adresate directorului unității penitenciare și numai dacă există posibilitatea pentru prepararea, transportul și distribuirea separată a hranei.
(9) În cazul persoanelor private de libertate care solicită în scris regimuri alimentare vegetariene, administrația locului de deținere poate asigura meniuri corespunzătoare, în limita valorilor financiare minime și maxime ale normelor de hrană. Hrănirea persoanelor private de libertate care solicită un asemenea regim alimentar se poate asigura prin eliminarea alimentelor interzise, fiind folosite numai fructe, legume și produse lactate.
(10) În cazul persoanelor private de libertate adepte ale altor religii (decât creștinismul) sau culte religioase, unitatea penitenciară poate asigura meniuri corespunzătoare, în limita valorilor financiare minime și maxime ale normelor de hrană. Hrănirea persoanelor private de libertate care solicită un asemenea regim alimentar se poate asigura prin eliminarea alimentelor interzise.
(11) În situațiile prevăzute la alin. (10), în limita posibilităților existente, rația de carne de porc din norme se substituie în echivalent cantitativ prin carne de vită, oaie, pasăre etc. În situația în care se pot efectua aceste substituiri, este necesară încadrarea între baremurile calorice minime și maxime ale normelor de hrană respective. Prin posibilități existente se înțelege:
a) existența stocurilor de produse alimentare necesare substituirilor;
b) existența resurselor financiare necesare achiziționării de carne de vită, oaie, pasăre, pește etc.;
c) existența, în sectorul zootehnic din cadrul gospodăriei agrozootehnice a unității din sistemul administrației penitenciare, a efectivelor de bovine, ovine sau păsări care îndeplinesc condițiile de sacrificare;
d) capacitatea blocului alimentar pentru prepararea, distribuirea și servirea separată a hranei.
(12) În situațiile prevăzute la alin. (10), atunci când nu există posibilitatea substituirilor, hrana asigurată acestor efective poate fi preparată adecvat, prin eliminarea rațiilor produselor alimentare interzise - similar preparării mâncării de post, în limita valorilor financiare minime și maxime ale normelor de hrană.
(13) Alocarea persoanelor private de libertate la regimuri alimentare adecvate acestor religii sau culte religioase se realizează:
a) în baza declarației date la depunerea în locul de deținere;
b) pe parcursul executării pedepsei, prin aderarea liber consimțită și dovedită printr-o declarație pe propria răspundere, precum și prin actul de confirmare a apartenenței la religia sau cultul respectiv.
(14) În cazul aparținătorilor unor religii și culte religioase recunoscute de statul român, cu particularități de preparare a hranei, inclusiv de sacrificare a animalelor din care se prepară hrana, și care reclamă condiții speciale pentru servire, veselă specifică, condiții deosebite de păstrare a alimentelor înainte și în timpul preparării efective a hranei, administrația locului de deținere asigură, în limita posibilităților, respectarea specificului de aprovizionare, depozitare, preparare și servire a hranei, astfel încât meniurile să se încadreze între baremurile calorice minime și maxime ale normelor de hrană. Dacă nu există posibilitatea asigurării parțiale sau totale a condițiilor mai sus menționate, administrația locului de deținere are obligația de a asigura hrănirea persoanelor private de libertate prin alocarea acestora la o normă de hrană în structura căreia se regăsesc alimente care nu sunt interzise de religia sau cultul respectiv.
(15) În cazul persoanelor private de libertate care sunt diagnosticate cu diabet zaharat, medicul unității stabilește regimul alimentar specific, pentru fiecare caz în parte, ținând seama și de indicațiile specificate în nota de la norma de hrană nr. 18.
Articolul 4 Planificarea hrănirii, repartizarea, distribuirea și justificarea consumului alimentelor
(1) Hrănirea persoanelor private de libertate se realizează pe bază de meniuri zilnice. Persoanele private de libertate au dreptul la trei mese pe zi, servite în porții individualizate, cu excepția normelor de hrană care au prevăzută hrană rece. Mesele se servesc la intervale de timp ce nu pot fi mai mici de 4 ore și nu pot depăși 8 ore. Persoanele private de libertate care prezintă anumite afecțiuni medicale și au recomandarea medicului în acest sens pot primi hrana zilnică repartizată pe mai mult de trei mese.
(2) Administrația locului de deținere asigură condiții de servire a hranei, în limita posibilităților, în spații special amenajate, precum și inventarul necesar pentru prepararea, transportul, distribuirea și servirea meselor. În situația în care nu există spații pentru servirea hranei, mâncarea se distribuie și se servește în camerele de detenție.
(3) Meniurile zilnice se stabilesc de către un colectiv format din responsabilul compartimentului hrănire, bucătarul desemnat, un cadru medical și șeful serviciului/biroului logistic, se avizează de către medicul-șef și directorul adjunct economico-administrativ/șeful serviciului economico-administrativ și se aprobă de directorul unității penitenciare.
(4) În cazul unor afecțiuni medicale ale persoanelor private de libertate, medicul instituției penitenciare poate propune meniuri individualizate, ținând cont de posibilitățile existente pentru prepararea acestora. Aceste meniuri se avizează de directorul adjunct economico-administrativ/șeful serviciului economico-administrativ și se aprobă de directorul instituției penitenciare. Prin posibilități existente se înțelege:
a) existența stocurilor de produse alimentare necesare substituirilor;
b) existența resurselor financiare pentru achiziționarea produselor alimentare necesare substituirilor;
c) capacitatea blocului alimentar pentru prepararea, distribuirea și servirea separată a hranei.
(5) Meniurile zilnice se grupează în planul meniu decadal (anexa nr. 6), care se întocmește atât pentru perioada de iarnă, cât și pentru perioada de vară, separat pentru fiecare normă de hrană, în 2 exemplare, cu următoarele destinații:
a) un exemplar se păstrează la responsabilul compartimentului hrănire și servește pentru întocmirea documentelor justificative contabile privind distribuția produselor agroalimentare din depozitul unității;
b) un exemplar se repartizează responsabilului blocului alimentar și servește ca document de planificare și organizare a activităților specifice.
(6) Cantitățile de produse din planul meniu decadal pot fi modificate în funcție de substituirile efectuate sau de necesitatea încadrării între baremul caloric minim și maxim al normelor de hrană.
(7) Produsele din planul meniu decadal pot fi modificate prin efectuarea de substituiri, justificate de:
a) lipsa unor stocuri de produse;
b) necesitatea diversificării meniurilor zilnice.
(8) Repartizarea, distribuirea și justificarea consumului alimentelor se fac pe baza planului meniu decadal și a documentului justificativ „Lista zilnică a alimentelor“.
Articolul 5 Organizarea preparării hranei prin blocuri alimentare
(1) Hrănirea persoanelor private de libertate se asigură sub coordonarea cel puțin a unei persoane calificate. Necesarul de personal se stabilește în funcție de capacitatea de deținere a unității, structura normelor de hrană ori alte asemenea elemente.
(2) Personalul destinat blocurilor alimentare este prevăzut în statele de organizare și se asigură potrivit acestora. Necesarul de personal se poate completa cu persoane private de libertate calificate în meseriile de bucătar sau ajutor de bucătar.
(3) Persoanele private de libertate necalificate se folosesc pentru activități de deservire, transport alimente, curățat și spălat legume, spălatul vaselor, prepararea hranei etc. Programul de lucru în blocul alimentar se organizează pe schimburi, numărul acestora fiind determinat de numărul persoanelor private de libertate, capacitatea de preparare a hranei, specificul unității și gradul asigurării cu personal angajat.
(4) Atribuțiile personalului implicat în activitatea de hrănire a persoanelor private de libertate sunt prevăzute în anexa nr. 7. Aceste atribuții pot fi adaptate și completate în funcție de specificul fiecărei unități.
(5) Activitățile desfășurate de persoanele private de libertate în blocul alimentar se execută sub îndrumarea, supravegherea și controlul bucătarului de serviciu și/sau al supraveghetorului blocului alimentar.
(6) Prepararea hranei se face cu respectarea proceselor tehnologice, a circuitelor privind mișcarea alimentelor și a produselor finite, a normelor igienico-sanitare și a celor privind securitatea și sănătatea în muncă.
(7) Pentru asigurarea controlului calității hranei preparate, pentru fiecare fel de mâncare, bucătarul/supraveghetorul blocului alimentar răspunde de recoltarea probelor de mâncare, care se păstrează timp de 48 de ore în frigidere anume destinate. Probele se recoltează în recipiente de sticlă, pe care se lipesc etichete care vor avea înscrise pe ele denumirea felului de mâncare și data recoltării. Cantitățile de mâncare care se vor lua ca probe sunt: pentru felul I cca 250 grame, pentru felul II cca 150 grame, pentru felul III cca 150 grame sau o bucată.
(8) Certificarea calității hranei și aprobarea dării în consum se fac zilnic de către personalul medical și șeful de tură (locțiitorul șefului de tură). La această activitate participă și un reprezentant al persoanelor private de libertate, care este înlocuit lunar. Concluziile acestor verificări sunt consemnate într-un registru aflat la blocul alimentar.
(9) După aprobarea dării în consum a hranei, bucătarul/supraveghetorul blocului alimentar dispune și verifică porționarea și repartizarea hranei, pe care o predă responsabililor cu distribuția hranei pe secțiile de detenție.
(10) Servirea hranei se face cu articole de veselă adecvate (confecționate din inox), curate și dezinfectate. Articolele de veselă se distribuie odată cu hrana preparată și sunt retrase după servirea mesei, pentru spălat și dezinfectat. Articolele de veselă folosite în infirmerii, secții de boli infecțioase sau TBC se marchează în acest sens și se păstrează, se curăță și se spală separat de restul veselei. Atunci când persoanele private de libertate nu vor să servească mâncarea folosind articolele de veselă asigurate de unitatea penitenciară, vor da o declarație scrisă în acest sens.
(11) Greutatea unei porții de mâncare este, de regulă, 400-500 grame felul I și 250-300 grame felul II.