Caută.ro
RO | EN

Anexa nr. 1

Factorii de risc

A. Factori de risc asociați clientului și beneficiarului

(1) Pentru identificarea riscului asociat clienților lor, inclusiv cel aferent beneficiarului real, entitățile reglementate au în vedere riscul asociat:

a) activității economice sau activității profesionale a clientului și a beneficiarului real;

b) reputației clientului și a beneficiarului real;

c) naturii și comportamentului clientului și ale beneficiarului real al clientului, inclusiv dacă acest lucru ar putea indica creșterea riscului de finanțare a terorismului.

(la 09-02-2023, Punctul (1) din Litera A. , Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 10 ianuarie 2023 )

(2) Analiza următoarelor situații exemplificative poate fi relevantă în scopul identificării factorilor de risc asociați activității sau activității profesionale a clientului sau beneficiarului real:

a) clientul sau beneficiarul real are legătură cu:

(i) sectoare asociate frecvent cu un risc mai ridicat de corupție, precum domeniul construcțiilor, industria farmaceutică și domeniul sănătății, comerțul cu arme și sectorul apărării, industriile extractive sau achizițiile publice;

(ii) sectoare asociate cu un risc de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, în continuare SB/FT, mai ridicat, de exemplu, anumite segmente din sectorul instituțiilor de plată și caselor de schimb valutar, cazinouri sau comercianți de metale prețioase;

(iii) sectoare care implică sume în numerar semnificative;

(iv) activități politice, fiind o persoană expusă public sau având legături relevante cu o persoană expusă public (de exemplu, persoana expusă public exercită un control semnificativ asupra clientului sau beneficiarului real ca urmare a unor relații de subordonare în cadrul activității desfășurate de client);

b) natura activității sau constituirii construcției juridice, în cazul clienților persoane juridice;

c) clientul sau beneficiarul real deține o funcție importantă sau beneficiază de un statut de înalt demnitar public care îi poate permite să abuzeze de această funcție în interesul propriu (de exemplu, are putere de decizie sau poate influența demersuri ale administrației publice centrale sau locale);

d) clientul este o persoană juridică supusă unor obligații de transparență și de publicare a informațiilor care garantează că informații fiabile cu privire la beneficiarul real sunt accesibile publicului (de exemplu, societate cotată la o bursă de valori care condiționează cotarea de o astfel de publicare);

e) clientul este o instituție de credit sau o instituție financiară care acționează pe cont propriu într-o jurisdicție în care există un regim eficient de prevenire și combatere a acțiunilor de SB/FT și este supravegheat pentru respectarea obligațiilor locale în materie de prevenire și combatere a acțiunilor de SB/FT; există dovezi care să ateste că clientul a fost supus unor sancțiuni în materie de supraveghere sau i-au fost impuse măsuri pentru nerespectarea obligațiilor în materie de prevenire și combaterea SB/FT sau pentru nerespectarea unor cerințe cu caracter mai general cu privire la conduită în ultimii ani;

f) clientul este o instituție sau întreprindere din cadrul administrației publice dintr-o jurisdicție cu niveluri scăzute de corupție;

g) profilul clientului sau al beneficiarului real este în concordanță cu ceea ce cunoaște entitatea reglementată despre activitatea din trecut, cea din prezent sau cea preconizată a acestuia, despre cifra de afaceri a societății acestuia, sursa fondurilor și sursa averii clientului sau a beneficiarului real.

(3) Următorii factori de risc pot fi relevanți în analizarea riscului asociat reputației unui client sau a beneficiarului real:

a) existența unor rapoarte media negative sau alte surse relevante de informații despre client, cum ar fi acuzații împotriva clientului sau a beneficiarului real privind comiterea de infracțiuni sau a unor acte de terorism; entitățile reglementate determină credibilitatea acuzațiilor pe baza calității și independenței sursei datelor și a persistenței acestor acuzații, printre alte considerente, fără a considera că absența condamnării penale este suficientă pentru a respinge acuzațiile de comitere a unor fapte ilegale;

b) activele clientului, ale beneficiarului real sau ale oricărei persoane cunoscute public ca fiind în legătură strânsă cu acesta au fost blocate ca urmare a unor acțiuni administrative sau penale sau a unor acuzații de terorism sau finanțare a terorismului; entitatea reglementată analizează dacă are motive rezonabile să suspecteze că, la un moment dat în trecut, clientul sau beneficiarul real sau orice persoană cunoscută public ca fiind în legătură strânsă cu acesta a făcut obiectul unei astfel de acțiuni de blocare a activelor;

c) entitatea reglementată verifică dacă clientul sau beneficiarul real a făcut obiectul unui raport de tranzacții suspecte în trecut;

d) entitatea reglementată dispune de informații din interior cu privire la integritatea clientului sau a beneficiarului real, obținute, de exemplu, în cadrul unei relații de afaceri de lungă durată.

(4) Următorii factori de risc, perceptibili la inițierea sau după stabilirea relației de afaceri, pot fi relevanți atunci când se are în vedere riscul asociat naturii și comportamentului clientului și a beneficiarului real:

a) entitatea reglementată are îndoieli cu privire la veridicitatea sau exactitatea identității clientului sau a beneficiarului real;

b) există indicii care să confirme că este posibil ca un client să urmărească să evite stabilirea unei relații de afaceri (de exemplu, clientul urmărește să desfășoare o singură tranzacție sau mai multe tranzacții în mai multe tranșe atunci când, din punct de vedere economic, ar avea mai mult sens stabilirea unei relații de afaceri);

c) structura privind proprietatea și controlul clientului este transparentă și logică sau este complexă sau opacă, caz în care există o justificare comercială sau legală evidentă în acest sens;

d) clientul emite acțiuni la purtător sau are acționari nominali;

e) clientul este o persoană juridică sau deține un acord juridic care poate fi utilizat ca vehicul investițional;

f) există un motiv întemeiat pentru schimbările produse la nivelul structurii privind proprietatea și de control a clientului;

g) clientul solicită tranzacții care sunt complexe, neobișnuite sau neașteptat de ample sau care au un tipar neobișnuit sau neașteptat, aparent fără un scop economic sau juridic sau fără o bună justificare comercială; există motive pentru a suspecta clientul că încearcă să eludeze anumite praguri, precum cele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare (Legea nr. 129/2019);

h) clientul solicită stabilirea unor niveluri inutile sau nerezonabile de păstrare a secretului (de exemplu, clientul este reticent în a împărtăși informații în procesul de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei sau pare că acesta dorește să disimuleze adevărata natură a activității sale);

i) sursa averii sau sursa fondurilor clientului sau a beneficiarului real poate fi explicată cu ușurință; de exemplu, datorită ocupației sale, din moștenire sau investiții și explicația este plauzibilă sau nu;

j) clientul utilizează produsele și serviciile pe care le-a obținut așa cum a fost prevăzut atunci când a fost inițiată relația de afaceri sau în alte scopuri;

k) în cazul în care clientul este un nerezident, există o justificare economică și legală solidă pentru care clientul solicită tipul de serviciu financiar căutat sau nevoile acestuia pot fi îndeplinite mai bine în altă parte;

l) clientul este o organizație nonprofit de ale cărei activități se poate abuza în scopul finanțării terorismului.

m) clientul este un resortisant al unei țări terțe care solicită drepturi de ședere sau cetățenia română în schimbul transferurilor de capital, al achiziționării de proprietăți sau de obligațiuni de stat sau al investițiilor în entități corporative.

(la 13-01-2021, Alineatul (4) din Litera A. , Anexa nr. 1 a fost completat de Punctul 53, Articolul I din REGULAMENT nr. 29 din 28 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 13 ianuarie 2021 )

B. Factori de risc asociați statelor și zonelor geografice

(1) Pentru identificarea riscului asociat unor state și zone geografice, entitățile reglementate au în vedere riscul asociat jurisdicțiilor în care clientul și beneficiarul real sunt stabiliți/își au reședința, își au sediul principal sau în care au legături personale sau comerciale relevante sau interese financiare ori juridice relevante.

(la 09-02-2023, Punctul (1) din Litera B. , Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 58, Articolul I din REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 10 ianuarie 2023 )

(2) În funcție de natura și scopul relației de afaceri, entitățile reglementate pot stabili importanța relativă a factorilor de risc din fiecare stat și zonă geografică și pot dispune măsuri de ponderare a factorilor de risc conform Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 13/2019 privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prin intermediul sectoarelor financiare supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Următoarele aspecte pot fi relevante pentru identificarea acestor riscuri:

a) verificarea nivelului infracțiunilor principale asociate spălării banilor și eficacitatea sistemului juridic al statului de proveniență a fondurilor utilizate în relația de afaceri cu entitatea reglementată, atunci când fondurile au fost generate în străinătate;

b) analizarea unor suspiciuni ce pot lua naștere pe baza informațiilor deținute de entitatea reglementată în legătură cu scopul și natura relației de afaceri atunci când fondurile sunt primite de la sau transmise jurisdicțiilor în care se știe că acționează grupuri care comit acte infracționale de terorism;

c) acordarea unei atenții deosebite adecvării regimului de prevenire și combatere a SB/FT, acțiunii de supraveghere pe linia prevenirii și combaterii SB/FT în situația în care clientul entității reglementate este o instituție de credit sau o instituție financiară;

d) determinarea măsurii în care statul în care este înregistrat clientul și, după caz, beneficiarul real respectă în mod eficace standardele internaționale privind transparența fiscală și de schimb de informații, în cazul în care clientul entității reglementate este o construcție juridică sau fiducie.

(la 09-02-2023, Litera d) din Punctul (2) , Litera B. , Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 59, Articolul I din REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 10 ianuarie 2023 )

C. Printre factorii de risc pe care entitățile reglementate trebuie să îi aibă în vedere atunci când identifică eficacitatea regimului de prevenire și combatere a spălării banilor sau a finanțării terorismului al unei jurisdicții se numără:

a) clienții entității reglementate, persoane fizice sau juridice, sunt rezidenți sau stabiliți în state terțe pe care Comisia Europeană le-a identificat ca prezentând un risc de SB/FT ridicat; în astfel de situații entitățile reglementate aplică întotdeauna măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei;

b) există informații din mai multe surse credibile și relevante cu privire la calitatea procedurilor de control în materie de prevenire și combatere a SB/FT din cadrul jurisdicției, inclusiv informații cu privire la calitatea și eficacitatea aplicării normelor de reglementare și a supravegherii, cum ar fi:

(i) rapoartele de evaluare reciprocă ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) sau ale altor organisme regionale similare GAFI (ORSG);

(ii) lista GAFI a jurisdicțiilor care prezintă un risc ridicat și care sunt necooperante;

(iii) evaluările Fondului Monetar Internațional (FMI) și rapoartele din cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (PESF).

D. Printre factorii de risc pe care entitățile reglementate trebuie să îi aibă în vedere atunci când identifică nivelul riscului de finanțare a terorismului asociat unei jurisdicții se numără:

a) existența unor informații, de exemplu, din partea organelor de aplicare a legii sau din surse mediatice deschise relevante și de încredere, care să sugereze că o jurisdicție acordă finanțare sau sprijin pentru activități teroriste sau că se știe că grupurile care comit infracțiuni de terorism operează în statul sau pe teritoriul respective;

b) dacă jurisdicția face obiectul unor sancțiuni financiare, embargouri sau măsuri care sunt legate de terorism, finanțarea terorismului sau proliferare și care sunt emise, de exemplu, de către Organizația Națiunilor Unite sau de către Uniunea Europeană.

E. Printre factorii de risc pe care trebuie să îi aibă în vedere entitățile reglementate atunci când identifică nivelul de transparență și conformitatea fiscală a unei jurisdicții se numără:

a) existența unor informații din mai multe surse relevante și de încredere din care să reiasă dacă statul a fost considerat ca fiind în conformitate cu standardele internaționale în materie de transparență fiscală și schimb de informații; existența unor dovezi care să ateste dacă normele specifice sunt puse în mod eficace în practică;

b) jurisdicția s-a angajat să respecte și a implementat în mod eficace Standardul comun de raportare cu privire la schimbul automat de informații, care a fost adoptat în cadrul G20 în 2014;

c) jurisdicția a creat registre relevante și accesibile privind beneficiarii reali.

F. Printre factorii de risc pe care firmele trebuie să îi aibă în vedere atunci când entitățile reglementate identifică riscul asociat nivelului infracțiunilor principale de spălare a banilor se numără:

a) existența unor informații din surse^1) relevante și de încredere cu privire la nivelul infracțiunilor predicat pentru infracțiunea de spălare a banilor, de exemplu, corupție, crimă organizată, infracțiuni fiscale și fraudă gravă;

^1) Printre exemple se numără: indicii de percepție a corupției; rapoartele de țară ale OCDE cu privire la punerea în aplicare a convenției OCDE pentru combaterea dării sau luării de mită; raportul Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.

b) existența unor informații din mai multe surse relevante și de încredere cu privire la capacitatea sistemului de investigare și a celui judiciar al jurisdicției de a cerceta și a urmări penal aceste infracțiuni în mod eficace.

G. Factori de risc asociați produselor, serviciilor și tranzacțiilor

Entitățile reglementate identifică riscul asociat produselor, serviciilor și tranzacțiilor, urmărind, fără a se limita la riscul asociat:

a) evaluării nivelului de transparență sau de opacitate pe care îl permite produsul, serviciul sau tranzacția în cauză:

(i) măsura în care clientul sau beneficiarul real ori structurile beneficiare pot rămâne anonime sau se poate facilita ascunderea identității acestora, spre exemplu, în cazul unor produse sau servicii cum ar fi acțiunile la purtător, depozitele fiduciare, construcții juridice sau entități offshore și anumite fonduri fiduciare, precum și entități juridice precum fundații care pot fi structurate în așa fel încât să profite de anonimitate și să permită desfășurarea de tranzacții cu societăți fictive sau societăți cu acționari nominali;

(ii) posibilitatea ca un terț care nu face parte din relația de afaceri să emită instrucțiuni, cum ar fi în cazul relațiilor bancare corespondente;

b) examinării complexității produsului, serviciului sau tranzacției:

(i) măsura în care tranzacția este considerată complexă și implică sau nu, în scopul finanțării, mai multe părți sau mai multe jurisdicții ori măsura în care tranzacțiile sunt directe, de exemplu, efectuarea unor plăți regulate;

(ii) măsura în care produsele sau serviciile furnizate permit efectuarea de plăți de către terți sau acceptă plăți excedentare atunci când acestea nu sunt așteptate în mod normal; în cazul în care sunt așteptate plăți din partea terților, măsura în care se cunoaște identitatea terțului, de exemplu, dacă acesta este o autoritate care acționează în beneficiul statului sau un garant; măsura în care produsele și serviciile sunt finanțate exclusiv prin transferuri de fonduri din contul propriu al clientului deschis la o altă instituție financiară supusă unor standarde de prevenire și combatere a SB/FT și de supraveghere, comparabile cu cele prevăzute în temeiul Legii nr. 129/2019;

c) valorii sau dimensiunii produsului, serviciului sau tranzacției:

(i) măsura în care produsele sau serviciile furnizate implică un flux ridicat de numerar, așa cum sunt multe servicii de plată, însă și anumite conturi curente;

(ii) măsura în care produsele sau serviciile furnizate facilitează sau încurajează tranzacțiile de valori mari; verificarea existenței unor plafoane aferente valorilor tranzacțiilor sau nivelurilor primelor, care pot limita utilizarea produsului sau serviciului în scopuri de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

H. Factori de risc asociați canalului de distribuție

(1) Atunci când identifică riscul asociat modului în care clientul obține produsele sau serviciile pe care le solicită, entitățile reglementate examinează riscul asociat situației în care relația de afaceri nu se desfășoară în prezența fizică a clientului, precum și riscul asociat persoanelor reprezentante sau intermediare, respectiv natura relației acestora cu entitatea reglementată.

(2) În aplicarea alin. (1) entitățile reglementate au în vedere o serie de factori, în măsura în care dispozițiile art. 18 alin. (6) și (7) din Legea nr. 129/2019 sunt respectate și pot fi aplicate:

a) prezența fizică a clientului în scopuri de identificare sau, după caz, recurgerea la o modalitate sigură pentru aplicarea măsurilor privind cunoașterea clientelei fără prezența fizică; stabilirea măsurilor pentru a preveni falsul privind identitatea, bazat pe asemănare, sau frauda de identitate;

b) măsura în care entitatea reglementată se poate baza pe măsurile privind cunoașterea clientelei, efectuate conform standardelor Spațiului Economic European de către o altă entitate, și evaluarea expunerii entității reglementate unui risc excesiv de SB/FT, în cazul în care clientul este prezentat de către o altă entitate care aparține aceluiași grup financiar sau de către o terță parte, instituție financiară sau nefinanciară, care nu face parte din același grup cu entitatea reglementată;

c) determinarea măsurii și a modalității prin care entitatea reglementată poate avea acces la informații suficiente despre client și prin care poate asigura gestionarea permanentă a riscurilor, în situația în care aceasta apelează la intermediari, agenți independenți sau legați (agenți delegați); în cazul în care un terț are sediul într-un stat terț care prezintă un risc ridicat, pe care Comisia Europeană l-a identificat ca prezentând deficiențe strategice, entitățile reglementate nu se bazează pe intermediarul respectiv;

d) modalitatea de supraveghere pentru respectarea obligațiilor similare celor aplicate în Spațiul Economic European în materie de prevenire și combatere a SB/FT;

e) măsura în care dispozițiile art. 18 alin. (6) și (7) dinLegea nr. 129/2019 sunt respectate și pot fi aplicate.

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).