Misiunea de zbor reprezintă întreaga activitate a pilotului/echipajului desfășurată de la luarea în primire a aeronavei până la predarea acesteia sau până când autoritatea în drept eliberează PC de atribuțiile ce îi revin în legătură cu misiunea și aeronava de stat încredințată.
Timpul de zbor reprezintă:
a) durata deplasărilor executate pe suprafața căilor de rulaj prin autopropulsie în scopul executării misiunii de zbor cumulată cu timpul de evoluție al aeronavei în aer, pentru aeronavele cu aripă fixă;
b) durata cuprinsă între momentul începerii rotirii rotorului portant până la oprirea acestuia, pentru aeronavele cu aripă rotativă.
Zborul aeronavelor de stat se clasifică după scopul acestuia, teritoriul survolat, înălțimea și viteza de zbor, timpul și condițiile meteorologice în care se execută, gradul de utilizare a informațiilor furnizate de echipamentele de la bordul aeronavelor pentru determinarea poziției sau a traiectului aeronavei în spațiu, numărul aeronavelor, mediul și relieful survolat și prevederile standardelor de instrucție.
(1) În funcție de scop, zborul aeronavelor de stat este:
a) de instrucție;
b) de luptă;
c) de executare a misiunilor specifice reale;
d) tehnic;
e) demonstrativ;
f) umanitar;
g) de căutare-salvare;
h) de intervenție în situații de urgență;
i) special;
j) alte zboruri.
(2) Zborul de instrucție este zborul executat conform PCIZ, în vederea perfecționării nivelului de pregătire în zbor și pentru obținerea și menținerea calificărilor necesare personalului navigant/operator UAV.
(3) Zborul de luptă este o misiune reală de luptă executată în timp de pace, criză sau război.
(4) Zborul de executare a misiunilor specifice reale se execută independent sau în sprijinul/cooperare altor/cu alte structuri de stat, pe timp de pace sau de criză, în scopul asigurării securității naționale, ordinii și siguranței publice, pe timpul participării la aplicații/antrenamente specifice structurilor sau instituțiilor care dețin aeronave de stat, inclusiv pentru aerofotogrammetrie sau pentru calibrarea radarelor și a mijloacelor terestre de navigație aeriană.
(5) Zborul tehnic se execută în scopul determinării parametrilor de funcționare ai aeronavei sau produselor de aviație, certificării caracteristicilor tehnico-tactice de zbor ale aeronavelor de stat și a instalațiilor de bord sau acroșate, precum și a munițiilor în conformitate cu RAM aplicabile.
(6) Zborul demonstrativ este zborul care se execută pentru a arăta performanțele de zbor, caracteristicile aeronavelor și îndemânarea piloților/echipajelor în cadrul demonstrațiilor și survolurilor aeriene, aplicațiilor și exercițiilor demonstrative.
În funcție de teritoriul survolat, zborul se clasifică în:
a) zbor intern, zborul executat fără depășirea frontierei de stat;
b) zbor internațional, zborul executat cu depășirea frontierei de stat.
După înălțime, zborul se clasifică în:
a) zbor razant între 0 și 100 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 0 și 50 m pentru aeronave cu aripă rotativă;
b) zbor la înălțimi mici, zborul executat între 101 m și 1.000 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 51 m și 200 m pentru aeronave cu aripă rotativă;
c) zbor la înălțimi medii, zborul executat între 1.001 m și 4.000 m, pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 201 m și 2.500 m pentru aeronave cu aripă rotativă;
d) zbor la înălțimi mari, zborul executat între 4.001 m și 10.000 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv la înălțimi mai mari de 2.500 m până la plafonul practic pentru aeronave cu aripă rotativă;
e) zbor stratosferic, zborul executat între 10.000 m și 35.000 m.
În funcție de viteză, zborul se clasifică în:
a) zbor cu viteză mică, zborul executat cu viteză până la 0,4 Mach;
b) zbor cu viteză subsonică, zborul executat cu viteză între 0,4 și 0,9 Mach;
c) zbor cu viteză transsonică, zborul executat cu viteză între 0,9 și 1,1 Mach;
d) zbor cu viteză supersonică, zborul executat cu viteză între 1,1 și 5 Mach;
e) zbor cu viteză hipersonică, zborul executat cu viteză peste 5 Mach.
În funcție de timpul de executare, zborul se clasifică în:
a) zbor de zi, zborul executat între răsăritul și apusul soarelui;
b) zbor de noapte, zborul executat între momentul apusului și momentul răsăritului soarelui;
c) zbor mixt, zborul începe ziua și se termină noaptea sau începe noaptea și se termină ziua.
Planificarea, organizarea și executarea tuturor zborurilor se fac folosind ora timpului universal coordonat - Universal Time Coordinated, denumit în continuare UTC, cu excepția misiunilor din cadrul serviciului de luptă pentru care reglementările în vigoare prevăd utilizarea orei locale.
În funcție de regulile folosite și de gradul de utilizare a informațiilor furnizate de echipamentele de la bordul aeronavelor pentru determinarea poziției sau a traiectului aeronavei în spațiu, zborul se clasifică în:
a) zbor cu respectarea regulilor de zbor la vedere - Visual Flight Rules, denumite în continuare VFR, când determinarea poziției aeronavei în spațiu și controlul evoluției acesteia se realizează vizual de către echipajul acesteia în raport cu solul;
b) zbor cu respectarea regulilor de zbor instrumental - Instrumental Flight Rules, denumite în continuare IFR, când determinarea poziției aeronavei în spațiu și controlul evoluției acesteia se realizează cu ajutorul echipamentelor de bord și de sol.
După condițiile meteorologice în care se desfășoară, zborul se clasifică în:
a) zbor în condiții meteorologice pentru zborul la vedere - Visual Meteorological Conditions, denumite în continuare VMC, asimilat zborului de zi sau de noapte în condiții meteorologice normale;
b) zbor în condiții meteorologice pentru zborul instrumental - Instrument Meteorological Conditions, denumite în continuare IMC, asimilat zborului de zi sau de noapte în condiții meteorologice grele.
După numărul aeronavelor care participă la misiune, zborul este:
a) individual;
b) în formație.
(1) În funcție de mediul în care se execută, zborul poate fi:
a) deasupra uscatului;
b) deasupra întinderilor de apă.
(2) Zborul deasupra uscatului poate fi:
a) zbor deasupra regiunilor de șes cu cote care nu depășesc 500 m;
b) zbor deasupra regiunilor de deal cu cote cuprinse între 500 m și 800 m;
c) zbor deasupra regiunilor muntoase cu cote care depășesc 800 m.
În funcție de prevederile standardelor de instrucție și a personalului navigant necesar la bordul aeronavei, zborul poate fi:
a) cu un singur pilot;
b) în echipaj - cu unul sau doi piloți, plus alți membri ai echipajului, în funcție de caracteristicile constructive ale aeronavei și/sau misiunea de zbor;
c) fără pilot la bordul aeronavei din compunerea sistemelor de aeronave fără pilot la bord, denumite în continuare UAS.
În funcție de scopul zborului, privind instruirea sau menținerea antrenamentului, acesta poate fi:
a) zbor în dublă comandă, care se execută asistat de instructorul de zbor în scop de instrucție/școală sau de evaluare. Instructorul de zbor poate fi: în aceeași aeronavă și zborul se va considera zbor în echipaj sau în altă aeronavă, în formație cu pilotul instruit;
b) zbor în simplă comandă, care se execută cu un singur pilot sau cu copilot.
PC nu permite niciunei persoane să utilizeze la bordul aeronavelor de stat dispozitive electronice portabile, care pot afecta negativ performanțele sistemelor și echipamentelor aeronavei, și ia toate măsurile necesare în acest scop.
Transportul bunurilor periculoase pe calea aerului se desfășoară în conformitate cu prevederile anexei nr. 18 la Convenția de la Chicago.
(1) Înălțimea minimă de zbor deasupra nivelului solului - Above Ground Level, denumit în continuare AGL, este de 300 de metri.
(2) De la prevederile alin. (1) fac excepție:
a) zborurile de luptă, zborurile de executare a misiunilor specifice reale, zborurile umanitare, zborurile de căutare-salvare, zborurile de intervenție în situații de urgență, zborurile speciale și executarea procedurilor de decolare/aterizare pe/de pe aerodromuri certificate;
b) zborurile pentru care există o autorizare specială emisă de AAMN;
c) zborul elicopterelor, pentru care înălțimea este de 100 de metri față de orice obstacol fix situat pe o rază de 600 de metri față de poziția aeronavei;
d) zborurile de instrucție pentru executarea aterizărilor forțate în zone rezervate și activate prin cererile de zbor sau exercițiilor de apropiere pentru aterizare în zonele de control de aerodrom ori în zone rezervate și activate prin cererile de zbor;
e) zborurile la înălțime mică și zborurile razant, în zone rezervate/segregate sau pe traiectele din țară autorizate și activate prin cererile de zbor, în cadrul activității de zbor, în conformitate cu precizările din programele/manualele de instrucție în zbor și al antrenamentelor/exercițiilor;
f) zborurile aeronavelor care prin construcție nu pot zbura la această înălțime;
g) parașutările de personal și materiale, cu deschidere automată, conform manualelor de cunoaștere și utilizare a tehnicii de parașutare.
Zborul deasupra zonelor dens populate sau deasupra adunărilor de oameni organizate în aer liber se execută cu respectarea prevederilor Legii nr. 21/2020 și a reglementărilor subsecvente acesteia.
Survolul zonelor de control de aerodrom este permis la o înălțime de minimum 600 m față de sol sau 300 m peste înălțimea turului de pistă, în interiorul unui perimetru situat, astfel:
a) la 5 km față de axul pistei, când zborul se execută paralel cu axul pistei;
b) la 7 km față de pragul pistei, când zborul se execută perpendicular pe axul pistei.
Rezerva minimă de combustibil pentru un zbor trebuie să fie suficientă pentru a permite aeronavelor să zboare până la destinație și, la nevoie, până la aerodromul de rezervă și să execute procedura de apropiere, aterizarea și rulajul până la locul de oprire a motoarelor/platforma de staționare.
În cazul zborului VFR, piloții sunt direct responsabili de menținerea distanțelor sau intervalelor dintre aeronava proprie și alte aeronave și de asigurarea condițiilor care să le permită o rezervă suficientă de spațiu și timp pentru a vedea și evita alte aeronave din trafic, precum și pentru a evita obstacolele de la sol, pe timp de zi sau noapte.
(1) În cazul în care se întâlnesc condiții meteorologice sub limitele minime corespunzătoare VFR, pilotul continuă zborul în zona cu condiții meteorologice ce permit zborul la vedere și inițiază acțiuni de trecere la zborul IFR.
(2) În cazul în care se întâlnesc condiții meteorologice sub limitele minime corespunzătoare VFR, pilotul/operatorul aeronavelor fără pilot la bord, denumite în continuare UAV, ale căror caracteristici constructive nu au posibilitatea de zbor IFR, readuce UAV la sol cât mai curând posibil, din proprie inițiativă.
Zborul în IMC, cu caracteristici inferioare condițiilor meteorologice minime pentru zborul la vedere, zborul în spațiul aerian clasă A, zborul pe căile aeriene sub controlul unităților ATC civile, zborul la viteze supersonice, zborul în stratosferă sau zborul cu cabina acoperită se execută obligatoriu după IFR.
Se consideră zbor în IMC zborul executat în cel puțin una din condițiile meteorologice stabilite prin RAM emise de AAMN.
Trecerea de la zborul IFR la zborul VFR se face la inițiativa pilotului, care comunică unității ATC această schimbare.
Pentru executarea unui zbor cu furnizarea serviciilor civile de navigație aeriană este necesară o calificare profesională validă pentru acest tip de zbor.
Personalul navigant este admis la zborul în IMC, în simplă comandă/de antrenament, numai după executarea zborului instrumental de evaluare/examinare și obținerea calificativului prevăzut în PCIZ.
Aeronavele sunt admise la executarea zborului instrumental în conformitate cu RAM emise de AAMN.
Se pot utiliza planuri de zbor după IFR, până la un punct de pe ruta de zbor sau un punct dintr-o procedură de apropiere cunoscută, de la care se anticipează existența VMC, de unde zborul poate fi continuat după VFR.
Zborul UAV se execută ca trafic aerian general - General Air Traffic, denumit în continuare GAT, sau trafic aerian operațional - Operational Air Traffic, denumit în continuare OAT, respectându-se cu strictețe regulile de zbor corespunzătoare spațiului aerian în care se execută misiunea.
Operarea UAV se face în conformitate cu manualele de operare în zbor ale producătorilor și/sau cu SOP, elaborate conform specificului fiecărui tip de UAV în parte avizate de structura desemnată de AAMN.
În funcție de clasa și metodele de lansare/decolare și recuperare/aterizare, UAS pot fi utilizate și în zone sau terenuri de zbor sumar amenajate conform instrucțiunilor furnizate de producător, care nu necesită certificarea lor de către AAMN.
Clasificarea UAV și caracteristicile generale aferente platformelor aeriene sunt prevăzute în tabelul din anexa nr. 3.
(1) UAV de unică folosință, precum și UAV care au ca unică utilizare cea de traseu de țintă pentru tragerile sol-aer/antiaeriene sau aer-aer în sectoare restricționate ale poligoanelor de tragere se exceptează de la regulile privind zborul aeronavelor de stat, cu respectarea PAM emise de șeful AAMN.
(2) UAV prevăzute la alin. (1) nu se certifică și nu se înmatriculează ca aeronave de stat.
(3) UAV prevăzute la alin. (1) se utilizează doar în interiorul limitelor orizontale și verticale ale zonei periculoase de spațiu aerian corespunzătoare poligonului, rezervată prin NOTAM.
Zborul UAV în spațiul aerian național trebuie să respecte condițiile, restricțiile și limitările tehnico-operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de zboruri prin RAM emise de AAMN.
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.