Capitolul II — Monitorizarea calității apei potabile

(1) La ieșirea din rezervorul de înmagazinare valorile pentru parametrii E. Coli, enterococi și bacterii coliforme din probele prelevate trebuie să fie corespunzătoare cu cele prevăzute în tabelele A și C din anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 7/2023.

(2) Apa potabilă trebuie să nu fie agresivă, respectiv să nu solubilizeze minerale conținute în materialele cu care vine în contact și, de asemenea, trebuie să nu producă un efect de coroziune a conductelor, fie prin lipsa completă a sărurilor minerale, fie printr-un exces de săruri minerale dizolvate, în special cloruri și sulfați. Apa agresivă și/sau corozivă reprezintă un risc de alterare a calității apei potabile prin mobilizarea substanțelor cu impact asupra sănătății din materialele care vin în contact cu apa potabilă;

(1) Furnizorii de apă întocmesc sau, după caz, revizuiesc în ultimul trimestru al anului în curs, pentru anul următor, dosarul cu schema zonelor de aprovizionare din teritoriul lor de distribuție, conform următoarelor cerințe:

(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) servește la întocmirea și/sau adaptarea planurilor de siguranță ale apei astfel cum sunt definite la art. 2 lit. n) din prezentele norme, precum și la documentația necesară autorizării sanitare sau obținerii vizei anuale;

(1) Verificarea calității apei potabile se realizează conform programelor de monitorizare prevăzute în tabelele 1 - 7 din anexa nr. 1 la prezentele norme și a art. 4 și anexei nr. 2 din Legea nr. 301/2015 privind stabilirea cerințelor de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa potabilă;

(2) Programele de monitorizare se întocmesc până la finalul anului în curs pentru anul următor de către furnizorul de apă și se supun avizării direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București;

(3) Punctele de prelevare a probelor de apă sunt stabilite de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București împreună cu furnizorul de apă și sunt comunicate de către furnizor autorității administrației publice locale.

(4) Prin monitorizarea operațională se verifică periodic calitatea organoleptică, microbiologică și chimică a apei potabile produse și distribuite și eficiența procedeelor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecție, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor prevăzuți în art. 5 și tabelele A, B, C și E din anexa nr. 1 a Ordonanței Guvernului nr. 7/2023.

(5) Prin monitorizarea de audit se verifică dacă apa potabilă corespunde cerințelor de calitate și specificațiilor pentru toți parametrii prevăzuți la art. 5 și anexa nr. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023, inclusiv pentru parametrii suplimentari pentru care a fost luată decizia de monitorizare de către direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, precum și pentru parametrii prevăzuți în anexele 1-3 la Legea nr. 301/2015.

(1) Furnizorii de apă prelevează și analizează un număr de probe de apă din fiecare zonă de aprovizionare, potrivit programului de prelevare și analiză prevăzut în tabelele 1, 3 și 5, după caz, din anexa nr. 1 la prezentele norme, sau, dacă nu au capacitate proprie de analiză, încheie un contract cu un laborator înregistrat la Ministerul Sănătății în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătății a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calității apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, cu modificările și completările ulterioare;

(2) Furnizorii de apă trebuie să asigure prelevarea și analizarea unei probe de apă de la ieșirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcțiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme, E. coli, enterococi, turbiditate și dezinfectantul rezidual după fiecare golire, curățare și dezinfecție și ori de câte ori apare o neconformitate în calitatea apei. În plus, frecvența de prelevare este stabilită de furnizorii de apă în funcție de capacitatea rezervorului și numărul de consumatori aprovizionați;

(3) Utilizarea cisternelor pentru aprovizionarea cu apă potabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(4) Direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București prelevează și analizează un număr de probe de apă din fiecare zonă de aprovizionare, precum și de la producătorii de apă de masă sau de la întreprinderile cu profil alimentar care folosesc apă din foraje proprii, conform programului de prelevare și analiză prevăzut în tabelele 2, 4 și 6 din anexa nr. 1 la prezentele norme.

(1) În cadrul monitorizării operaționale, respectiv planurilor de siguranță a apei, furnizorii de apă vor efectua monitorizări suplimentare pentru orice parametru, organism ori substanță în situația în care există informații că acel element, microorganism sau substanță, singur sau în combinație, conduce la furnizarea unei ape care nu corespunde cerințelor art. 4 și 5 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023;

(2) Planurile de siguranță a apei sunt întocmite de furnizorii de apă și avizate de direcțiile de sănătate publică în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului apelor și pădurilor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2721/2551/2727/2022.

(3) În cazul unor incidente datorate depășirii valorilor stabilite pentru parametrii de calitate ai apei potabile, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București impune furnizorului de apă frecvența de monitorizare pentru parametrul/parametrii respectivi, în funcție de gravitatea riscului asupra sănătății, frecvență ce va fi menținută până la stingerea incidentului și restabilirea calității apei potabile ca urmare a aplicării măsurilor corespunzătoare;

(1) În cazul în care există dovezi care atestă prezența în apă a unor substanțe sau microorganisme care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 7/2023 pe teritoriul unui județ ori a municipiului București sau unei părți a acestuia, și care pot constitui un pericol potențial pentru sănătatea umană, direcția de sănătate publică a județului respectiv sau a municipiului București decide efectuarea unei monitorizări suplimentare.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București după caz, informează Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică asupra deciziei, în vederea aprobării parametrilor suplimentari potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023.

(3) Direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București poate efectua analize suplimentare și investigații în caz de situații cu risc asupra sănătății precum incidente, accidente de poluare, calamități naturale ori situații speciale, în cazul depășirii valorilor unor parametri cu impact asupra sănătății.

(1) Anual, furnizorii de apă întocmesc programul de monitorizare și asigură prelevarea numărului de probe aferent monitorizării operaționale prevăzut în tabelul 1 din Secțiunea 1 a anexei nr. 1 la prezentele norme, pentru analiza parametrilor prevăzuți în respectivul tabel.

(2) Furnizorii de apă pot reduce, cu aprobarea direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, numărul de probe de prelevat pentru un parametru/mai mulți parametri din cei prevăzuți în anexa nr. 1 Tabelele B și C din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023, față de numărul standard prevăzut în tabelul 1 din Secțiunea 1 a anexei nr. 1 la prezentele norme, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile:

(3) Pentru parametrii E. coli, enterococi, bacterii coliforme, clostridiun perfringens și număr de colonii la 22 și 37 de grade C nu pot fi aplicate reduceri ale frecvenței de monitorizare.

(4) În cazul în care un anumit procedeu de tratare este utilizat numai pe o perioadă a anului, numărul minim de probe care trebuie prelevat de la ieșirea din stația de tratare va fi calculat proporțional cu numărul de zile din anul respectiv în care procedeul a fost aplicat și în raport cu numărul standard. În cazul parametrului microcistina LR numărul de probe este stabilit prin ordinul ministrului sănătății și al ministrului mediului, apelor și pădurilor prevăzut la art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023.

(1) Monitorizarea calității apei potabile se realizează numai de către laboratoare înregistrate la Ministerul Sănătății, potrivit procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătății a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calității apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 764/2005, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Ministerul Sănătății postează pe site-ul propriu lista laboratoarelor înregistrate pentru prelevarea și analizarea probelor de apă potabilă, în vederea realizării programului de monitorizare a calității apei potabile, și o actualizează cu ocazia fiecărei noi înregistrări.

(1) Laboratoarele prevăzute la art. 13 alin. (1) trebuie să transmită rezultatele analizelor în maximum 10 zile calendaristice de la data emiterii buletinelor de analiză, atât direcției de sănătate publică, cât și furnizorului de apă; transmiterea acestora se face în maxim 24 de ore, în cazul în care rezultatele analizelor indică neconformități la parametrii prevăzuți în Tabelele A, A1, B și D din anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 7;

(2) Transferul de date între laboratoare și direcțiile de sănătate publică se poate realiza și în format electronic.

(3) Direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București transmite furnizorilor de apă rezultatele analizelor care se efectuează în laboratoarele proprii; furnizorii informează cel puțin anual unitățile administrativ-teritoriale și populația deservită cu privire la rezultatele monitorizării operaționale a calității apei potabile;

(1) Furnizorii de apă suportă costurile de prelevare și analiză a probelor de apă potabilă pentru monitorizarea operațională și de audit, iar costurile pentru monitorizarea realizată de către laboratoarele direcțiilor de sănătate publică și ale Institutului Național de Sănătate Publică, denumit în continuare INSP, și modalităților de plată sunt stabilite potrivit prevederilor Listei tarifelor pentru prestațiile în domeniul sănătății publice efectuate la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și de către INSP, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 2459/2022 privind aprobarea, cu modificările ulterioare.

(2) În cadrul monitorizării calității apei potabile, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și furnizorii de apă pot analiza, prin laboratoarele INSP, acei parametri pentru care nu există capacitate de analiză proprie. r) zona de aprovizionare este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse și în care calitatea apei poate fi considerată aproximativ uniformă;

(1) Furnizorul de apă trebuie să păstreze registrele de analize astfel încât să se poată stabili că la fiecare dintre probele prelevate au fost îndeplinite condițiile necesare de prelevare, manipulare, transport, conservare și analiză a probelor de apă potabilă în caz de neconformități ori incidente, cât și pentru analiza tendinței valorilor parametrilor de calitate ai apei potabile.

(2) Registrele de analiză se păstrează pentru o perioadă de minim 5 ani.