Capitolul III — Prelevarea și analiza probelor de apă precum și evaluarea și gestionarea riscurilor

On this page

Articolul 17

Probele de apă trebuie prelevate din puncte de prelevare stabilite în concordanță cu punctele de conformitate prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023, uniform distribuite în spațiu și în timp pe perioada unui an, cu excepția parametrilor a căror concentrație în apa potabilă suferă o variație sezonieră.

Articolul 18

În stabilirea punctelor de prelevare a probelor de apă și a distribuției prelevărilor, astfel încât acestea să fie reprezentative pentru calitatea apei furnizată pe întreg parcursul unui an, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și furnizorii de apă iau în considerare următoarele criterii:

a) variațiile climatice sezoniere precum perioadele cu precipitații abundente ori perioadele secetoase și/sau pericolele identificate în cadrul evaluării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

b) numărul de probe de prelevat, conform programului de monitorizare stabilit în funcție de volumul de apă produs zilnic într-o zonă de aprovizionare cu apă, exprimat în mc;

c) identificarea de către furnizorii de apă, în cadrul planurilor de siguranță a apei, a parametrilor pentru care se constată nerespectarea valorilor stabilite potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 și pentru care există riscul afectării sănătății populației, întrucât depășirile se datorează unei surse de poluare sau compoziției solului;

d) evaluarea de risc realizată de furnizorii de apă pentru sistemul de distribuție în cadrul Planului de Siguranță a Apei, denumit în continuare PSA stabilește punctele critice și frecvența de recoltare a probelor de apă, în funcție de: tipul procesului tehnologic de tratare, materialele din care sunt confecționate conductele, vechimea rețelei, complexitatea rețelei, numărul și localizarea avariilor înregistrate, punctele de consum care înregistrează discontinuități în distribuția apei, volumul de apă distribuit, variațiile de presiune a apei distribuite și numărul consumatorilor.

e) măsurile pentru reducerea sau eliminarea riscului de nerespectare a valorilor parametrilor precum: măsuri de eliminare a poluării sursei de apă și tehnici adecvate de tratare care să modifice natura sau proprietățile apei înainte să fie furnizată, înlocuirea materialelor utilizate în contact cu apa din sistemul de aprovizionare cu materiale notificate/avizate sanitar.

f) perioada în care s-au înregistrat valori crescute ale parametrilor de calitate ai apei potabile;

g) baza de date existentă din istoricul monitorizării sistemului de aprovizionare sau datele din literatura de specialitate în cazul parametrilor nou identificați, pentru care nu există o bază de date;

h) existența focarelor de boli cu transmitere hidrică în comunitățile din zona de aprovizionare cu apă;

i) unități publice cu consumatori sensibili precum spitale, cămine de bătrâni, centre pentru persoane cu dizabilități, centre de plasament.

Articolul 19

(1) Calitatea apei potabile se verifică în punctele de prelevare și în orice alt punct stabilit conform prevederilor prezentelor norme;

(2) Punctele de prelevare trebuie să asigure corespondența cu punctele de conformitate prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023 și să fie localizate în aval de toate procedeele de tratare, inclusiv de punctele de amestec, astfel încât să asigure o probă reprezentativă pentru calitatea apei în rețeaua de distribuție sau pentru calitatea apei de masă îmbuteliate;

(3) Ieșirea din stația de tratare trebuie prevăzută cu robinete metalice, proiectate și realizate astfel încât să asigure cerințele de igienă pentru prelevare, fără completări sau inserții și care sunt făcute din materiale notificate/avizate sanitar pentru a fi folosite în contact cu apa potabilă.

(4) În situația în care un serviciu public de apă primește apă tratată de la un furnizor de apă, pentru a garanta calitatea apei distribuite, furnizorul de apă adaugă în programul propriu de monitorizare un număr de probe de analizat la ieșirea din stația de tratare și la punctul operațional de transfer, calculat în funcție de volumul de apă transferat, conform tabelului 1 din anexa nr. 1 la prezentele norme;

(5) În situația în care există furnizori de apă care dețin doar segmentul de captare și tratare a apei potabile, iar distribuția aparține altor furnizori care aprovizionează zone din același județ sau din alte județe, furnizorul care tratează apa, va realiza un program de monitorizare operațională a calității apei la ieșirea din stația de tratare, constând în jumătate din numărul de probe prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 1 la prezentele norme, calculat în funcție de volumul de apă produs, în timp ce furnizorul/furnizorii care distribuie apa vor realiza programul de monitorizare operațională conform tabelului nr. 1, calculat în funcție de volumul de apă distribuit;

(6) Pentru realizarea programului de monitorizare de audit și a monitorizării suplimentare, prelevarea probelor de apă se face de către asistenții de igienă instruiți în acest sens, sau de personalul de laborator din cadrul direcției de sănătate publică sau din laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătății pentru a efectua prelevarea și analiza probelor de apă potabilă, iar pentru monitorizarea operațională prelevarea se realizează de către personalul de laborator din laboratorul propriu al furnizorului de apă sau laboratorul cu care furnizorul de apă a încheiat contract.

Articolul 20

(1) Cu excepția apei distribuite din cisternă, la propunerea furnizorului de apă, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București poate aproba prelevarea de probe din alte puncte ale sistemului de aprovizionare sau de la ieșirea din stația de tratare dacă, furnizorul de apă demonstrează că nu există modificări nefavorabile ale valorilor măsurate ale parametrilor în cauză. Alegerea punctelor de prelevare, altele decât cele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023 se fundamentează în planurile de siguranță a apei;

(2) În cazul monitorizării de audit, probele se prelevează numai din punctele de prelevare stabilite în conformitate cu art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023;

(3) Pentru parametrii microbiologici prevăzuți în tabelul A din anexa nr. 1 a Ordonanței Guvernului nr. 7/2023, cel puțin 75% din probele monitorizării operaționale se prelevează de la punctele prevăzute la art. 6 alin. (1) din același act normativ;

(4) În cazul parametrului nitriți, jumătate din probele monitorizării operaționale se prelevează de la ieșirea din stația de tratare și jumătate de la robinetele din rețeaua de distribuție, stabilite ca puncte de prelevare. Formula nitrați/nitriți se calculează pe baza rezultatelor analizei efectuate din aceeași probă de apă.

(5) Direcția de sănătate publică poate impune furnizorului de apă monitorizări suplimentare și/sau procedee suplimentare de tratare a oricărui alt parametru identificat în evaluarea riscurilor din bazinul hidrografic aferent captării sau din sistemul de aprovizionare, atât în punctele de monitorizare stabilite în programele de monitorizare, cât și din orice alt punct decât cele stabilite, după caz.

(6) În situația în care se identifică, pe baza evaluării riscurilor din bazinul hidrografic sau din sistemul de distribuție un risc de afectare a calității apei potabile și/sau un risc asupra sănătății populației aprovizionate produs de o substanță sau compus care nu este inclusă în Anexa nr. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București informează Ministerul Sănătății și INSP și solicită stabilirea unei valori pentru parametrul identificat. După aprobarea parametrului suplimentar conform art. 5 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București impune monitorizarea parametrului respectiv, conform unui calendar stabilit prin consultarea cu INSP;

Articolul 21

(1) În cazul în care distribuția apei potabile se face din cisternă, probele de apă vor fi prelevate în punctul de curgere a apei din cisternă.

(2) În cazul în care în sistemul de aprovizionare cu apă sunt intermitențe în distribuție sau întreruperi ocazionale ale apei la consumator, probele de apă vor fi prelevate de către furnizorul de apă cu o frecvență mai mare decât o prevede programul de monitorizare, respectiv la interval de 48 de ore cât timp distribuția este intermitentă și la interval de 48 de ore după reluarea distribuției.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), în cazul în care la 48 de ore de la reluarea distribuției nu se constată neconformități ale parametrilor de calitate ai apei potabile, se reia programul de monitorizare stabilit în baza tabelului nr. 1 din Secțiunea 1 a anexei nr. 1 la prezentele norme.

(4) În probele de apă prelevate în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) se va analiza cu prioritate conformarea la parametrii E. coli, enterococi, turbiditate, pH, conductivitate, și clor rezidual liber, urmând ca la 48 de ore să fie analizați toți parametrii indicatori.

(5) Un sistem de aprovizionare cu apă provenind din surse de suprafață și subterane sau din surse subterane aflate sub directa influență a apelor de suprafață va fi considerat un sistem numai cu sursă de suprafață, pentru aplicarea specificațiilor referitoare la parametrii aluminiu, Clostridium perfringens/bacterii sulfito-reducătoare, fier și mangan, cu controlul în apa subterană, de către autoritățile competente în domeniul gospodăririi apelor împreună cu furnizorii de apă, a parametrilor fier și mangan, în situația în care există depășiri datorate fondului natural.

Articolul 22

(1) Evaluarea și gestionarea riscurilor din sistemele de distribuție se realizează de către furnizorii de apă care produc cel puțin 1000 de mc de apă/zi sau aprovizionează minimum 5000 de locuitori, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului dezvoltării regionale, lucrărilor publice și administrației nr. 2721/2551/2727/2022;

(2) Începând cu anul 2028, evaluarea și gestionarea riscurilor din sistemele de distribuție se realizează de către toți furnizorii de apă care produc cel puțin 100 mc de apă/zi sau aprovizionează minim 500 de locuitori, pe baza rezultatelor evaluării și gestionării riscurilor din bazinele hidrografice, în conformitate cu dispozițiile art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023;

(3) În evaluarea și gestionarea riscurilor trebuie să se aibă în vedere adecvarea proceselor de tratare la calitatea apei supusă potabilizării și la variațiile de calitate ale acesteia;

(4) Condițiile limitatoare particulare care fac obiectul art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023, pentru care furnizorii de apă pot întocmi planuri de siguranță a apei adaptate condițiilor specifice, sunt:

a) constrângeri geografice precum: regiuni deluroase ori muntoase unde există dificultăți în transportul și distribuția apei, regiuni aride care înregistrează deficit de apă, regiuni cu soluri contaminate, zone cu risc de inundații, alunecări de teren;

b) constrângeri de accesibilitate: gospodării izolate unde nu există infrastructură pentru furnizarea apei potabile, comunități dezavantajate economic pentru care este depășită rata de suportabilitate în sensul prevăzut de Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, gospodării cu grad redus de branșare/conectare la sistemul de alimentare cu apă, gospodării din zone calamitate;

(5) La întocmirea planurilor de siguranță a apei, furnizorii de apă care operează în zone cu constrângeri geografice și accesibilitate limitată, vor avea în vedere următoarele elemente:

a) identificarea surselor de apă adecvate pentru potabilizare și evaluarea disponibilității acestora pentru captarea, stocarea și distribuția apei;

b) folosirea unor tehnologii adecvate pentru captarea, stocarea și distribuția apei precum execuția de foraje/puțuri și construirea de baraje și rezervoare pentru stocarea și distribuția apei în zonele în care resursele sunt limitate;

c) măsuri de gestionare a riscurilor și elaborarea de planuri de urgență în zonele vulnerabile la dezastre naturale precum inundații, alunecări de teren, secetă, incendii de vegetație, cu scopul minimizării impactului acestor evenimente asupra sistemului de aprovizionare cu apă.

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).