În stabilirea punctelor de prelevare a probelor de apă și a distribuției prelevărilor, astfel încât acestea să fie reprezentative pentru calitatea apei furnizată pe întreg parcursul unui an, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și furnizorii de apă iau în considerare următoarele criterii:
a) variațiile climatice sezoniere precum perioadele cu precipitații abundente ori perioadele secetoase și/sau pericolele identificate în cadrul evaluării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;
b) numărul de probe de prelevat, conform programului de monitorizare stabilit în funcție de volumul de apă produs zilnic într-o zonă de aprovizionare cu apă, exprimat în mc;
c) identificarea de către furnizorii de apă, în cadrul planurilor de siguranță a apei, a parametrilor pentru care se constată nerespectarea valorilor stabilite potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 și pentru care există riscul afectării sănătății populației, întrucât depășirile se datorează unei surse de poluare sau compoziției solului;
d) evaluarea de risc realizată de furnizorii de apă pentru sistemul de distribuție în cadrul Planului de Siguranță a Apei, denumit în continuare PSA stabilește punctele critice și frecvența de recoltare a probelor de apă, în funcție de: tipul procesului tehnologic de tratare, materialele din care sunt confecționate conductele, vechimea rețelei, complexitatea rețelei, numărul și localizarea avariilor înregistrate, punctele de consum care înregistrează discontinuități în distribuția apei, volumul de apă distribuit, variațiile de presiune a apei distribuite și numărul consumatorilor.
e) măsurile pentru reducerea sau eliminarea riscului de nerespectare a valorilor parametrilor precum: măsuri de eliminare a poluării sursei de apă și tehnici adecvate de tratare care să modifice natura sau proprietățile apei înainte să fie furnizată, înlocuirea materialelor utilizate în contact cu apa din sistemul de aprovizionare cu materiale notificate/avizate sanitar.
f) perioada în care s-au înregistrat valori crescute ale parametrilor de calitate ai apei potabile;
g) baza de date existentă din istoricul monitorizării sistemului de aprovizionare sau datele din literatura de specialitate în cazul parametrilor nou identificați, pentru care nu există o bază de date;
h) existența focarelor de boli cu transmitere hidrică în comunitățile din zona de aprovizionare cu apă;
i) unități publice cu consumatori sensibili precum spitale, cămine de bătrâni, centre pentru persoane cu dizabilități, centre de plasament.