Capitolul IX — Utilizarea și mentenanța imobilelor

(1) Repartizarea în folosință pe unități/subunități a terenurilor, construcțiilor și instalațiilor din cazărmi se face cu ocazia înființării/reorganizării unităților/formațiunilor militare.

(2) Atunci când într-o cazarmă sunt dislocate mai multe unități militare, repartizarea pe unități a terenurilor, construcțiilor și instalațiilor se aprobă de către comandantul eșalonului superior.

(3) Pentru unitățile subordonate unor categorii diferite de forțe ale armatei, din subordinea Statului Major General, repartizarea pe unități a construcțiilor și terenurilor se aprobă de șeful Statului Major General, cu avizul prealabil al Direcției domenii și infrastructuri.

(4) Pentru structurile centrale și unitățile din subordinea acestora, altele decât Statul Major General, repartizarea pe unități a construcțiilor și terenurilor se aprobă de către șeful Direcției domenii și infrastructuri.

(5) Construcțiile și instalațiile se predau la unități/subunități de către administratorul de cazarmă, pe baza formularului tipizat de predare-primire a construcțiilor și accesoriilor fixe.

(6) Bunurile materiale de resortul construcții-cazare din dotarea imobilului se predau la subunități pe baza documentelor justificative în vigoare.

(1) Predarea-primirea în/din folosință a cazărmilor se face în baza comunicării scrise a șefului Direcției domenii și infrastructuri.

(2) La activitatea de predare-primire participă reprezentanții structurilor implicate, delegații centrelor de domenii și infrastructuri, centrelor de administrare și cartiruire trupe/similare din subordinea statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei/similare.

(3) Documentele de predare-primire se întocmesc conform modelului prezentat în anexa nr. 7, acestea trebuie să fie explicite și să cuprindă datele de identificare ale terenurilor, construcțiilor și instalațiilor din cazărmi, informații privind situația juridică și starea tehnică a acestora, eventuale litigii care au fost constatate, precum și modul de asigurare a utilităților.

a) împrejmuirea sau bornarea perimetrului cazărmilor, întreținerea și repararea acestora, ori de câte ori este nevoie;

b) colaborarea cu reprezentanții centrelor de domenii și infrastructuri și cu cei ai Direcției topografice militare, în scopul realizării măsurătorilor cadastrale;

c) încheierea de procese-verbale de bună vecinătate cu persoanele sau instituțiile ale căror imobile sunt situate în vecinătatea cazărmilor/imobilelor;

d) introducerea, în copie, la dosarul tehnic a extrasului de carte funciară;

e) utilizarea terenurilor, construcțiilor și instalațiilor conform destinației prevăzute, predarea acestora către subunități, sub semnătură, și supravegherea curentă a acestora, în scopul prevenirii degradării, incendiilor, înstrăinării ilegale, folosirii abuzive și poluării mediului înconjurător;

f) întreținerea terenurilor prin lucrări de combatere a eroziunii solului, protecția malurilor și desecări;

g) executarea la timp și de calitate a lucrărilor de întreținere și reparații;

h) conservarea construcțiilor și instalațiilor neutilizate temporar;

i) executarea inventarierii terenurilor, construcțiilor și materialelor la termenele stabilite de legislația în vigoare;

j) păstrarea integrității patrimoniului imobiliar al armatei;

k) asigurarea utilităților, utilajelor, echipamentelor și bunurilor materiale de construcții-cazare necesare utilizării imobilelor;

l) executarea la termenele stabilite a verificărilor tehnice oficiale la instalațiile de ridicat și a instalațiilor sub presiune.

a) alocarea la drepturi de consum pe baza calculului cu necesarul anual;

b) contractarea cu furnizorii;

c) înregistrarea, consemnarea și decontarea consumurilor.

(1) Pe durata lor de existență, construcțiile și instalațiile sunt supuse urmăririi în timp, în vederea depistării degradărilor sau pentru prevenirea acestora, în scopul evitării diminuării capabilităților de utilizare.

(2) Urmărirea în timp a construcțiilor se realizează prin următoarele activități:

a) urmărirea curentă a comportării în exploatare a construcțiilor și instalațiilor;

b) urmărirea specială a comportării în exploatare a construcțiilor și instalațiilor;

c) controlul periodic general al cazărmii;

d) controlul activității specifice - domenii și infrastructuri.

(1) Controlul periodic general al cazărmii se organizează de comandanții/șefii unităților utilizatoare cu responsabilități în domeniul administrării imobilului, se execută anual, de regulă înaintea datei când se planifică fondurile pentru mentenanță, cuprinde toate construcțiile și instalațiile și are ca scop evaluarea stării tehnice și a modului de folosire și întreținere a acestora.

(2) Comisia de control periodic general este compusă din 3-5 persoane, numite de comandantul/șeful unității utilizatoare cu responsabilități în domeniul administrării imobilului, prin ordin de zi pe unitate.

(3) Din comisia de control periodic general face parte în mod obligatoriu și administratorul cazărmii.

(4) Constatările comisiei și măsurile stabilite se înscriu în procesul-verbal, document ce se aprobă de comandantul/șeful unității militare utilizatoare cu responsabilități în domeniul administrării imobilului.

(5) Construcțiile amplasate în terenuri, sensibile la umezire, contractile, în medii agresive, precum și acelea supuse permanent trepidațiilor se controlează semestrial.

(6) Fac, de asemenea, obiectul controlului periodic general instalațiile sub presiune și de ridicat, prizele de pământ, aparatele de măsură și control de resortul construcții-cazare, precum și activitatea de prevenire și stingere a incendiilor.

(1) Controlul activității specifice - domenii și infrastructuri - se execută de o comisie de control numită de șeful Direcției domenii și infrastructuri.

(2) Indicatorii de control și modul de evaluare a rezultatelor obținute sunt prevăzute în instrucțiuni speciale.

(1) Atunci când, pe baza urmăririi în timp sau a controalelor, se constată deteriorări ori modificări care pun în pericol siguranța construcției, unitatea solicită pe cale ierarhică Direcției domenii și infrastructuri efectuarea unei expertize tehnice.

(2) Expertiza tehnică se solicită și după calamități naturale ce au ca efect avarierea construcției, punând în pericol siguranța acesteia.

(1) Întreținerea construcțiilor reprezintă un ansamblu de lucrări, executate periodic ori după necesități, determinate de uzura sau degradarea normală a construcțiilor.

(2) Lucrările de întreținere au ca scop menținerea stării tehnice a construcțiilor, asigurarea funcționalității acestora, prevenirea deteriorării premature, nu necesită expertiză tehnică și nu modifică valoarea construcțiilor.

(3) Lucrările de întreținere se execută pentru remedierea sau repararea părților vizibile ale elementelor de construcții și instalații, inclusiv înlocuirea unor piese uzate, și constau în:

a) refacerea finisajelor cu durabilitate redusă - vopsitorii, zugrăveli, spoieli și altele asemenea;

b) înlăturarea efectelor folosirii normale a construcțiilor - rașchetarea parchetului, repararea tâmplăriei, curățatul sobelor și al coșurilor de fum, spălarea radiatoarelor și altele asemenea;

c) completarea și înlocuirea unor piese distruse sau uzate - geamuri, feronerie, armături și accesorii pentru instalații și altele asemenea.

(1) Repararea construcțiilor constă în ansamblul de lucrări, executate periodic ori după necesități, determinate de uzura sau degradarea normală a acestora, de acțiunea agenților de mediu, precum și de accidente tehnice ori calamități naturale.

(2) În funcție de complexitatea, volumul și valoarea lucrărilor, reparațiile pot fi curente sau capitale.

(1) Lucrările de reparații curente au ca scop menținerea sau îmbunătățirea stării tehnice a construcțiilor, nu necesită expertiză tehnică și/sau proiect și nu modifică valoarea construcțiilor.

(2) Lucrările de reparații curente se execută pentru înlocuirea unor părți din elementele construcțiilor și instalațiilor și constau în:

a) refacerea totală sau parțială a izolațiilor, învelitorilor și a finisajelor la pereți și pardoseli cu durabilitate medie, a tâmplăriei și a altor lucrări asemănătoare;

b) repararea, completarea sau consolidarea unor părți din elementele structurii de rezistență a construcțiilor din lemn - grinzi, stâlpi, pereți portanți, planșee și altele asemenea;

c) revizuirea, repararea și înlocuirea parțială a instalațiilor de orice fel;

d) refacerea totală a elementelor nestructurale de construcții și instalații degradate ca urmare a unor accidente sau calamități naturale;

e) refacerea totală sau parțială a drumurilor, aleilor, platformelor și împrejmuirilor.

(1) Lucrările de reparații capitale au ca scop, în principal, readucerea construcțiilor la parametrii proiectați și prelungirea duratei de funcționare a acestora, necesită expertiză tehnică, se execută pe bază de proiect, se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcțiilor și au ca rezultat modificarea valorii în evidențe.

(2) Datorită amplorii și complexității, reparațiile capitale sunt asimilate investițiilor și urmează aceeași procedură de aprobare, contractare, execuție și recepție ca și acestea, împreună cu toate lucrările de intervenție.

a) construcțiile sau elementele de construcții a căror structură de rezistență nu a fost afectată și care pot fi folosite în continuare fără pericol;

b) construcțiile sau elementele de construcții a căror structură de rezistență a fost afectată local și a căror folosire este limitată;

c) construcțiile nesigure care necesită expertiză tehnică de calitate;

d) construcțiile sau părțile de construcții ce se propun pentru demolare, ca urmare a gradului avansat de distrugere ori avariere ce face imposibilă repararea sau refacerea acestora și care, menținute, pun în pericol vieți omenești.

(1) Determinarea fondurilor necesare pentru utilizare și mentenanța imobilelor se face anual - în trimestrul I al anului în curs pentru anul următor - de către administratorul cazărmii, pe baza consumurilor specifice de utilități ale categoriilor de lucrări și periodicității executării acestora.

(2) Necesarul de fonduri stabilit se include de fiecare unitate în fundamentarea bugetului pe anul următor.