REGULAMENT din 21 septembrie 2009

(1) În vederea respectării prevederilor legale referitoare la expertizarea medico-militară a unor categorii de personal din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale funcționează următoarele comisii:

a) comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament, denumite în continuare comisii de expertiză medico-militară;

b) comisiile centrale de expertiză medico-militară.

(2) Prin categorii de personal, în sensul prezentului regulament, se înțelege după cum urmează:

a) cadre militare în activitate și în rezervă, precum și urmașii acestora;

b) polițiști în activitate, cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum și urmașii acestora;

c) funcționari publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum și urmașii acestora;

d) soldați și gradați voluntari;

e) elevi și studenți din structurile de învățământ aparținând instituțiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Atribuțiile comisiilor de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă și ale Comisiei centrale de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă, prevăzute de dispozițiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și a protezelor pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, sunt îndeplinite, după caz, de comisiile prevăzute la alin. (1).

(1) Comisiile de expertiză medico-militară au următoarea componență:

a) președinte: medic specialist/primar în specialitatea expertiză medicală a capacității de muncă;

b) 4 membri: medici primari sau specialiști din secțiile/compartimentele spitalului;

c) secretar - subofițer sanitar sau salariat civil/funcționar public din spitalul respectiv care nu are drept de vot în cadrul comisiei.

(2) Componența nominală a comisiilor de expertiză medico-militară se stabilește prin dispoziție a șefului Direcției medicale a Ministerului Apărării Naționale, a directorului Direcției medicale a Ministerului Administrației și Internelor și a șefului Direcției medicale a Serviciului Român de Informații, în baza propunerilor comandanților/directorilor generali ai spitalelor, avizate de președinții comisiilor centrale de expertiză medico-militare.

(3) Pentru asigurarea operativității funcționării comisiilor de expertiză medico-militară, prin dispoziția prevăzută la alin. (2) se desemnează un număr egal de înlocuitori pentru membrii titulari, inclusiv pentru președinte și secretar. Pentru Ministerul Administrației și Internelor, înlocuitorul președintelui Comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă poate fi medic specialist/primar în specialitatea boli interne.

(4) Componența nominală a comisiilor de expertiză medico-militară se consemnează în ordinul/dispoziția de zi pe unitate al/a spitalului, la începutul fiecărui an calendaristic.

(1) Comisia de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:

a) stabilește aptitudinea pentru îndeplinirea serviciului militar, a serviciului polițienesc, respectiv a serviciului public în calitate de funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, clasând persoanele respective în conformitate cu baremele medicale în vigoare;

b) pe baza concluziei procesului-verbal de cercetare întocmit de organele abilitate conform legii, consemnează în decizia medicală legătura de cauzalitate dintre accident și îndeplinirea serviciului militar, a serviciului polițienesc, respectiv a serviciului public în calitate de funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după caz;

c) stabilește legătura de cauzalitate dintre boală și îndeplinirea serviciului militar, a serviciului polițienesc, respectiv a serviciului public în calitate de funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după caz;

d) stabilește încadrarea în grad de invaliditate pentru cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în conformitate cu criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate, aprobate în condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 29 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare;

e) emite decizii medicale de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate pentru cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;

f) în cazul cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care au decedat în timpul activității, emite decizii medicale pentru consemnarea/stabilirea legăturii de cauzalitate dintre deces și îndeplinirea serviciului militar, a serviciului polițienesc, respectiv a serviciului public în calitate de funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după caz;

g) stabilește termenele de revizuire medicală pentru pensionarii de invaliditate și pentru cei clasați "apt limitat";

h) efectuează revizuirea medicală periodică;

i) expertizează beneficiarii pensiei de urmaș, supuși revizuirii medicale, prevăzuți la art. 38 lit. d) și la art. 40 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 38 lit. e) și la art. 40 alin. (1) din Legea nr. 179/2004, cu modificările și completările ulterioare;

j) stabilește aptitudinea pentru îndeplinirea serviciului militar pentru soldații și gradații voluntari, clasându-i în conformitate cu baremele medicale în vigoare;

k) revocă, după caz, concluziile medicale ale comisiilor de recrutare-încorporare județene, respectiv a municipiului București, privind recrutarea, încorporarea sau selecția tinerilor în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării;

l) avizează rezultatul evaluării aptitudinilor fizice și psihice pentru personalul militar invalid, în vederea menținerii, încadrării sau reîncadrării în funcții militare, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;

m) pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război precizează diagnosticul medical în cazurile insuficient documentate sau la sesizarea unor neconcordanțe între starea de sănătate a tânărului la recrutare-încorporare și documentația prezentată;

n) expertizează cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare după împlinirea a 90 de zile de absențe de la program din motive medicale, în vederea clarificării situației medico-militare;

o) stabilește legătura de cauzalitate dintre accident/boală și satisfacerea obligațiilor militare ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, ori pentru persoanele care au fost concentrate, mobilizate sau în prizonierat;

p) stabilește legătura de cauzalitate dintre rănire sau accidentare în timpul ori din cauza războiului, pentru persoanele care au participat la Primul sau al Doilea Război Mondial în armata română și s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 și 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

q) efectuează, după caz, expertiza medicală a personalului instituțiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică, securitate națională și a membrilor de familie ai acestuia, la plecarea/înapoierea în/din misiuni externe, potrivit reglementărilor proprii fiecărei instituții.

(2) În îndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (1) lit. n), comisia de expertiză medico-militară are următoarele competențe:

a) poate stabili prelungirea concediului medical până la termenul de 180 de zile, în funcție de caracterul și de evoluția bolii;

b) poate face propuneri de acordare a unor concedii medicale de recuperare de până la 120 de zile, în continuarea celor 180 de zile, în situația în care caracterul și evoluția bolii conduc la concluzia că sunt posibilități de recuperare;

c) poate face propuneri de acordare a unor concedii medicale de recuperare în cazul unor boli speciale, prevăzute la art. 4^1 din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea condițiilor de acordare a asistenței medicale, medicamentelor, concediilor medicale și scutirilor cadrelor militare în activitate, cu modificările și completările ulterioare.

a) analizează foile de observație care urmează să fie discutate în ședința comisiei, pe care le primește cu minimum 24 de ore înainte de ședința comisiei, prin grija secretarului acesteia;

b) analizează istoricul afecțiunii, examenul clinic și investigațiile paraclinice, precum și propunerea șefului secției de specialitate pentru efectuarea expertizei; în situația în care foaia de observație este completă, avizează prezentarea cazului în ședința comisiei, prin semnarea, parafarea și datarea acesteia;

c) în situația în care investigațiile medicale sunt insuficiente pentru susținerea diagnosticului prezentat sau pacientul prezintă și alte afecțiuni pentru care nu s-au făcut investigații medicale ori există alte situații procedurale care nu au fost respectate, avizează negativ prezentarea în ședința comisiei, sens în care întocmește un referat, anexat la foaia de observație, semnat, parafat și datat, în care sunt prezentate motivele avizului negativ, solicitarea pentru investigații medicale clinice și/sau paraclinice suplimentare, și trimite foaia de observație la secția de specialitate, în vederea completării acesteia;

d) alte atribuții specifice care decurg din activitatea comisiei de expertiză medico-militară.

(1) Comisia de expertiză medico-militară își desfășoară activitatea de regulă de două ori pe săptămână, în prezența tuturor membrilor săi, iar hotărârile privind expertiza medico-militară se iau cu acordul majorității membrilor.

(2) Hotărârea privind expertiza medico-militară se materializează prin emiterea documentelor specifice de către comisia de expertiză medico-militară, după cum urmează:

a) decizii medicale;

b) rapoarte cu privire la situația medico-militară a persoanelor în cauză în situațiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b) și c);

c) certificate medicale pentru situațiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a).

(3) Activitatea comisiei de expertiză medico-militară se materializează într-o hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință, document care se înregistrează la compartimentul documente clasificate al unității în care funcționează comisia respectivă.

(4) Persoana expertizată semnează de luare la cunoștință pe fiecare exemplar al deciziei medicale. În situația în care persoana expertizată nu este prezentă la ședința comisiei de expertiză medico-militară, decizia medicală se comunică în scris acesteia. Refuzul sau imposibilitatea persoanei expertizate de a semna decizia medicală se consemnează în procesul-verbal de ședință de către secretarul acesteia.

(5) Împotriva deciziilor medicale emise de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare se poate face contestație la comisiile centrale de expertiză medico-militară, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară se constituie la nivelul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.

(2) Componența Comisiei centrale de expertiză medicomilitară este următoarea:

a) președinte: medic specialist sau primar în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă, cadru militar/funcționar public cu statut special;

b) membri:

c) secretar - se stabilește din cadrul direcțiilor medicale ale instituțiilor menționate la alin. (1) și nu are drept de vot în cadrul comisiei.

(3) Componența nominală a Comisiei centrale de expertiză medico-militară pentru fiecare instituție se stabilește separat, prin ordin al ministrului apărării naționale, al ministrului administrației și internelor, respectiv al directorului Serviciului Român de Informații, după caz, la propunerea șefilor direcțiilor medicale.

(4) Pentru asigurarea operativității funcționării Comisiei centrale de expertiză medico-militară, prin ordinul prevăzut la alin. (3) se desemnează un număr egal de înlocuitori pentru membrii titulari, inclusiv pentru președinte și secretar. Pentru Ministerul Administrației și Internelor, înlocuitorul președintelui Comisiei centrale de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă poate fi medic specialist/primar în specialitatea boli interne/șef serviciu asistență medicală sau directorul adjunct al unității unde funcționează comisia.

(1) Comisia centrală de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:

a) coordonează și controlează activitatea comisiilor de expertiză medico-militară;

b) avizează deciziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-medicală;

c) în cazul neavizării deciziilor medicale ale comisiilor de expertiză medico-medicală, expertizează personalul și emite o nouă decizie medicală;

d) soluționează, în termenul legal, contestațiile făcute împotriva deciziilor medicale emise de comisiile de expertiză medico-militară;

e) colaborează pe probleme de expertiză medico-militară cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și cu alte structuri militare sau civile.

(2) Pentru soluționarea contestațiilor la deciziile medicale emise de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele prevăzute în anexa la prezentul regulament, Comisia centrală de expertiză medico-militară poate dispune internarea celui în cauză într-o altă clinică de specialitate a spitalului militar sau la un alt spital din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională decât cel care a emis decizia medicală contestată. În anumite situații, internarea în vederea precizării diagnosticului clinic și funcțional se va putea face și în clinici din rețeaua Ministerului Sănătății.

a) conduce nemijlocit ședințele Comisiei centrale de expertiză medico-militară;

b) verifică dosarul medical al cazului supus expertizei medico-militare;

c) analizează deciziile medicale, rapoartele și certificatele medicale cu privire la situația medico-militară a persoanelor în cauză în cazurile prevăzute la art. 4 alin. (2), emise de comisiile de expertiză medico-militară, iar în situația nerespectării condițiilor procedurale sau a susținerii insuficiente a diagnosticului clinic, funcțional și a încadrării necorespunzătoare în grade de invaliditate, poate formula propuneri de neavizare a acestora;

d) analizează contestațiile formulate la deciziile medicale emise de comisiile de expertiză medico-militare și ia măsurile necesare în vederea expertizării medicale a persoanelor în cauză de către Comisia centrală de expertiză medico-militară. În scopul soluționării contestațiilor, cu minimum 24 de ore înainte de ședința comisiei, primește, prin grija secretarului comisiei, foile de observație sau copiile acestora ori alte documente medicale, după caz, ale persoanelor care urmează a fi expertizate medico-militar;

e) convoacă persoana în cauză la Comisia centrală de expertiză medico-militară pentru expertizarea medico-militară;

f) pe baza hotărârii Comisiei centrale de expertiză medico-militară emite decizia medicală și o prezintă membrilor acesteia pentru avizare;

g) emite certificatul medical sau raportul cu privire la situația medico-militară, propunând totodată concediul medical de recuperare în anumite situații pentru persoanele supuse expertizei medicale;

h) comunică persoanei expertizate medico-militar hotărârea Comisiei centrale de expertiză medico-militară. În situația în care persoana expertizată nu este prezentă, decizia medicală se comunică în scris acesteia;

i) alte atribuții specifice care decurg din activitatea Comisiei centrale de expertiză medico-militară.

(1) Pentru Serviciul Român de Informații, crearea și ocuparea funcției prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2) Pe perioada prevăzută la alin. (1), funcția de președinte al comisiei de expertiză medico-militară se îndeplinește de către comandantul Spitalului de Urgență "Dr. Agrippa Ionescu".

a) un exemplar se înmânează personal, sub semnătură, persoanei expertizate sau se comunică acesteia prin poștă;

b) un exemplar se transmite unității din care face parte persoana expertizată în situația celor care se află în raporturi de serviciu cu una dintre instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, organelor de pensii sau centrelor militare, după caz;

c) un exemplar rămâne anexat la procesul-verbal de ședință al comisiei de expertiză medico-militară sau al Comisiei centrale de expertiză medico-militară, după caz;

d) în situația în care persoana expertizată este încadrată prima dată într-un grad de invaliditate și face obiectul acordării unei pensii militare de stat potrivit dispozițiilor Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau unei pensii de stat potrivit dispozițiilor Legii nr. 179/2004, cu modificările și completările ulterioare, un exemplar este destinat întocmirii dosarului de pensionare.