HOTĂRÂRE nr. 15 din 11 iunie 2011

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalității;

b) principiul libertății;

c) principiul independenței;

d) principiul autonomiei și descentralizării;

e) principiul păstrării secretului profesional."

(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în Tabloul avocaților întocmit de baroul din care fac parte.

(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou și nu își poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4) Este interzisă, sub sancțiunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activități specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și în Tabloul avocaților sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepția societății profesionale de avocați cu răspundere limitată."

(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaților din România.

(4) Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanță sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

(5) Sunt interzise, sub sancțiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei."

(2) Avocatul este liber să își aleagă, să schimbe și să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(3) Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepția cazurilor privitoare la acordarea asistenței judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenței judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar și a asistenței gratuite. Orice clauză ori convenție contrară, prohibitivă sau restrictivă, este lovită de nulitate absolută.

(4) Relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate și confidențialitate. Drepturile și obligațiile avocatului sunt prevăzute de Lege, de prezentul statut, de codul deontologic și de contractul de asistență juridică legal încheiat."

(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege și de prezentul statut, își îndeplinește îndatoririle și obligațiile față de client în raporturile cu autoritățile și instituțiile în relație cu care își asistă sau își reprezintă clientul, față de profesia sa în general și față de fiecare confrate în particular, precum și față de public. Avocatul are îndatorirea de a-și îndeplini cu conștiinciozitate, onoare și probitate profesională obligațiile față de client în raporturile cu persoanele fizice, cu autoritățile și instituțiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalți avocați, precum și în relația sa cu publicul în general.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităților ori instituțiilor publice sau altor persoane fizice ori persoane juridice. Libertatea și independența avocatului sunt garantate de lege.

(4) Independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii și să acționeze numai în limitele legii, prezentului statut, codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

(5) Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanțelor de judecată, a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală sau a altor autorități, dacă aceste susțineri sunt în legătură cu apărarea și sunt necesare stabilirii adevărului.

(6) Urmărirea penală și trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârșite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Lege."

(2) Cu titlu de excepție, în condițiile legii, pot accede în profesie, fără susținerea examenului, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiți ori, după caz, care au fost eliberați din motive neimputabile, precum și, în aceleași condiții, judecătorii de la instanțele internaționale."

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei de licență eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată în condițiile legii care atestă calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege, precum și indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani și a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2), după caz;

e) declarația că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;

f) declarația solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 din Lege ori că înțelege să renunțe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat, și cunoaște intervenirea sancțiunii caducității acesteia în caz de neconformare în termen;

g) precizarea că se solicită dobândirea calității de avocat stagiar și angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională inițială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut;

h) mențiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;

i) declarația expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie de pe actul de identitate și de pe actele de stare civilă;

b) copie de pe diploma de licență și, după caz, copii de pe înscrisurile ce dovedesc îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum și promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituțiile de învățământ superior din altă țară se va depune și dovada de echivalare, în condițiile legii;

c) copie de pe cazierul judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituția sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calității de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;

f) două fotografii tip legitimație.

(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanțe internaționale va prezenta o adeverință în original și în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanță, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător și că încetarea acestei calități a avut loc din motive neimputabile."

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor atașa:

a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;

b) declarația expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Lege;

c) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispozițiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după caz;

e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

f) două fotografii tip legitimație."

(2) Afișarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.

(3) În termen de 10 zile de la afișarea cererii pe pagina web a baroului și a U.N.B.R. orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

(4) Soluționarea opoziției este de competența baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie.

(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor, care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere."

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat."

(2) Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunică U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziție.

(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluționa contestația cu cel puțin 15 zile înainte de data anunțată a examenului național de primire în profesie. În cazul contestațiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluționare este de 30 de zile de la data înregistrării contestației. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afișa pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Se poate prezenta la examenul național de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunțat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.

(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avocaților în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 și 23 din Lege."

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) menționarea faptului că intenționează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea titlului profesional obținut în statul membru de origine și a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorității judiciare în cadrul căreia este admis să își exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea autorității competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor atașa:

a) declarația expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Lege;

b) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

d) două fotografii tip legitimație;

e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI."

(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide și asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.

(3) Decizia este definitivă și se comunică solicitantului."

(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei va înfățișa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condițiile de încetare a exercițiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări - folosind procedura prevăzută la art. 18 alin. (5), inclusiv în situația solicitării de reînscriere în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei - pentru a verifica dacă solicitantul nu se găsește în cazul de nedemnitate prevăzut la art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare grave.

(3) Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) și d) din Lege sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați definitiv la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.

(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în Tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit Legii.

(5) Decizia motivată va fi comunicată de îndată avocatului în cauză, precum și președintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească, respectiv înscrisurile în baza căreia/cărora a fost verificată starea de nedemnitate.

(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.

(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în Tabloul avocaților."

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de administrator unic sau - în cazul unei pluralități de administratori - aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare și administrare, de președinte al consiliului de administrație ori de membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale cu răspundere limitată;

e) calitatea de președinte al consiliului de administrație ori al consiliului de supraveghere sau de membru în comitetul de direcție ori în directoratul unei societăți comerciale pe acțiuni.

(2) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată ori la cele pe acțiuni.

(3) Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere al unei societăți comerciale pe acțiuni sau de membru al consiliului de administrație al unei societăți comerciale cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicațiile asupra condițiilor în care el exercită funcția de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere și va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.

(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere este sau devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispozițiile art. 27 alin. (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.

(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă."

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în Tabloul avocaților incompatibili.

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege, și constituie abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie."

(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii."

(2) Starea de incompatibilitate trebuie rezolvată, conform art. 25 alin. (2) din Lege, în termen de două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesie, sub sancțiunea caducității acesteia. În toate cazurile, consiliul baroului este obligat să înscrie pe ordinea de zi a primei ședințe de după expirarea celor două luni verificarea măsurii în care, în termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvată și să constate caducitatea deciziei de primire în profesie acolo unde este cazul."

(2) Examenul de primire în profesie se organizează, la nivel național, de U.N.B.R, în mod obligatoriu cel puțin o dată pe an, și se desfășoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunțat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puțin 60 de zile înainte de data susținerii acestuia.

(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia și metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidați, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum și a eficienței organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfășurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. și/sau, după caz, în unul sau mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puțin la 3 materii examinarea se face în scris.

(4) Odată cu anunțarea datei examenului de primire în profesie și a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica și bibliografia examenului.

(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia națională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocați-cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puțin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naționale de examinare Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componența comisiei/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/ teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește materiile la care se organizează probe scrise, orale și organizează activitatea de examen."

(2) Candidatul este obligat să achite odată cu depunerea dosarului de înscriere o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afișată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operațiunile de înregistrare și verificare a cererilor depuse de candidați se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(3) Dosarele de înscriere ale candidaților vor fi păstrate și arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidații cu privire la care a fost pronunțată, în condițiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puțin 10 zile înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanților la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoțită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidați întrunesc condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut în vederea primirii în profesie și de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. în contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepția taxei încasate de la acei candidați ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora."

(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R."

(2) În cazul în care avocatul a funcționat ca judecător la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanță și se calculează distinct de la data încetării activității la instanța respectivă.

(3) Aceeași interdicție se aplică și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, executorilor judecătorești, grefierilor și personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al Curții Constituționale."

(2) În cazul în care avocatul - fost procuror sau cadru de poliție a funcționat și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele, cât și organele de urmărire și de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și personalului auxiliar al organelor de urmărire penală."

(2) Interdicția exercitării profesiei de avocat în situațiile stabilite de art. 21 alin. (1) și (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societății civile sau societății cu răspundere limitată în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicții este asociat sau angajat, cu condiția informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situației respective, a baroului pe raza căruia aceasta își are sediul profesional.

(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege și avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care își desfășoară activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul eludării acestor interdicții."

(2) Tabloul avocaților va cuprinde:

a) numele și prenumele avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei și sediul profesional al acestora;

b) cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora și a avocaților care le compun;

c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) și art. 21 din Lege, precum și ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;

d) mențiuni privind încetarea calității de avocat, potrivit prevederilor art. 27 alin. (7);

e) situațiile de întrerupere a activității profesionale a formelor de exercitare a profesiei;

f) alte mențiuni relevante.

(3) Avocații străini vor fi menționați într-un Tablou special, conform anexei nr. VIII la prezentul statut. Separat se vor menționa formele de exercitare a profesiei din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) și (6) din Lege. Distinct, sunt evidențiați avocații străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, care sunt autorizați să își desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional corespunzător obținut într-un stat membru, indicându-se și dacă aceștia desfășoară activități avocațiale cu caracter permanent pe teritoriul României și titlul profesional sub care își desfășoară activitatea.

(4) În cazul avocaților străini se va menționa dacă aceștia sunt autorizați să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc.

(5) Se va întocmi separat un Tablou al avocaților incompatibili alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică și se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

(6) Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocaților străini și Tabloul avocaților incompatibili se reactualizează lunar și se aduc la cunoștința tuturor membrilor baroului.

(7) Tablourile menționate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică și în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare."

(2) Înscrierea în Tabloul avocaților după primirea în profesie este condiționată de depunerea declarației prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declarații false atrage consecințele prevăzute de lege."

(2) Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoane care exercită nelegal activități prevăzute la art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritățile competente și va lua măsurile legale ce se impun în vederea realizării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (3), (4) și (5) din Lege."

a) pe toată durata existenței stării de incompatibilitate;

b) în temeiul unei hotărâri judecătorești sau disciplinare de interdicție temporară de a profesa;

c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadența acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;

d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligația de a verifica trimestrial, precum și înainte de data întocmirii Tabloului anual al avocaților menținerea situației care a justificat suspendarea. În Tabloul avocaților, avocatul suspendat la cerere figurează în secțiunea destinată menționării avocaților fără drept de exercitare a profesiei."

a) prin renunțare scrisă la exercițiul profesiei;

b) prin deces;

c) prin excluderea din profesie, ca sancțiune disciplinară;

d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

(2) Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept consecință radierea celui în cauză din Tabloul avocaților.

(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calității de avocat."

(2) Au dreptul să participe la ședințele adunării generale avocații care sunt înscriși în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei și nu se află în situații ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercițiu al profesiei."

(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într-un proces-verbal și va stabili data următoarei adunări generale în prezența avocaților participanți la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.

(3) Cea de-a doua adunare generală, convocată în condițiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puțin unei treimi din numărul total al membrilor săi.

(4) Dispozițiile alin. (2) și (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidență până la 500 de avocați cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situația în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.

(5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.

(6) Cu cel puțin 60 de zile anterior datei desfășurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afișării sale la secretariatul baroului sau/și pe pagina web a baroului.

(7) Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective se iau cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de ședință și de vot.

(8) În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispozițiilor legale privind cvorumul."

a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componența prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luările de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la barou, putând fi consultat oricând de membrii baroului și de U.N.B.R."

(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni."

(2) Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în Tabloul avocaților, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins între 51 și 100 de avocați;

c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins între 101 și 200 de avocați;

d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins între 201 și 500 de avocați;

e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins între 501 și 1.000 de avocați;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.000 de avocați.

(3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.

(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanți vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă."

(2) Dispozițiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situației concrete a fiecărui barou, ca cel puțin unul dintre aceștia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili și condițiile remunerării acestora.

(4) Conducerea activității și reprezentarea comisiei de cenzori în fața organelor profesiei și în raporturile cu autoritățile publice se fac de către președintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.

(5) Comisia de cenzori are ca atribuții principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalității întocmirii situațiilor financiare și a concordanței lor cu registrele, verificarea regularității ținerii acestor registre și verificarea concordanței efectuării cheltuielilor cu destinația aprobată de organele profesiei.

(6) În exercitarea atribuțiilor, comisia de cenzori întocmește rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii și note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului și/sau consiliului baroului.

(7) În situații de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuțiilor și a îndeplinirii sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terți ce își pot desfășura activitatea individual ori în forme asociative."

(2) În exercitarea atribuțiilor sale decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele U.N.B.R."

(2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuția barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaților. Contribuția baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabilește în raport cu numărul avocaților cu drept de exercitare a profesiei înscriși în Tabloul avocaților barourilor și se virează lunar în contul special constituit în acest scop din cotele de contribuție achitate de avocați în contul barourilor.

(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit și în activități producătoare de venituri în condițiile legii."

(2) Hotărârile adoptate de Congresul avocaților sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații."

(2) Congresul extraordinar al avocaților se convoacă de către președintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al barourilor.

(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării Congresului avocaților și ordinea de zi a acestuia.

(4) Decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaților.

(5) Din Congresul avocaților fac parte și delegații aleși de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocați.

(6) Numărul de delegați se calculează după cum urmează:

a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocați;

b) 2 delegați pentru barourile care au între 201 și 400 de avocați;

c) 3 delegați pentru barourile care au între 401 și 600 de avocați și așa mai departe."

(2) Congresul avocaților va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 69 aplicându-se corespunzător."

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaților alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegații care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte.

(3) Votul «pentru» se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul «contra» se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaților, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votați «pentru» este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează."

(2) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat și prin orice mijloc de comunicare la distanță. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voință dintre avocat și client. Se prezumă că avocatul a luat cunoștință de încheierea contractului la una dintre următoarele date:

a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmiterea prin fax are loc după ora 19,00 se prezumă că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare următoare zilei transmiterii;

b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Contractul de asistență juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat și destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocațiale și onorariul, semnată de avocat și transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice mențiune expresă de accept a conținutului scrisorii, aceasta dobândește valoarea unui contract de asistență juridică.

(4) Contractul de asistență juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menționat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu valorând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menționată în cuprinsul contractului.

(5) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală. În acest caz, ca și în situația prevăzută la alin. (2), dispozițiile art. 44 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.

(6) În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții.

(7) Cu excepția cazului prevăzut la alin. (2), contractul de asistență juridică se încheie în atâtea exemplare câte părți sunt. Orice exemplar care poartă în original semnăturile părților va fi considerat exemplar original.

(8) Avocatul va ține o evidență strictă a contractelor încheiate într-un registru special și va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract și un duplicat sau o copie de pe orice împuternicire de reprezentare primită în executarea contractelor."

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum și mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluționare a litigiilor dintre avocat și client;

g) semnăturile părților.

(2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), d), e) și g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.

(3) Modelul contractului de asistență juridică este cuprins în anexa nr. I.

(4) Contractul de asistență juridică va fi tipărit în formulare tipizate și înseriate ce vor conține sigla U.N.B.R, pe cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" și cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou în parte și o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menționarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei în parte.

(5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal și cu respectarea cerințelor prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite și utiliza, pe cheltuiala lor și prin mijloace proprii, formularele menționate la alin. (4) în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu și personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistență juridică emise de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.

(6) Pentru uzul în raporturile cu clienții străini, formularele emise în condițiile alin. (5) vor putea fi redactate într-o limbă de circulație internațională, cu condiția asigurării corespondenței depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea pentru acuratețea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat."

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

(3) Pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare sau dispoziție în numele și pe seama clientului."

a) onorarii orare;

b) onorarii fixe (forfetare);

c) onorarii de succes;

d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a), b) și c);

(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unități monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care o prestează clientului.

(3) Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează sau, după caz, le prestează clientului.

(4) Onorariul orar și fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale.

(5) Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.

(6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

(7) În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei."

(2) Avocatul se va abține ca, intenționat:

a) să ignore obiectivele și scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eșueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege și de statutul profesiei;

b) să prejudicieze un client pe durata relațiilor profesionale.

(3) Avocatul va acționa cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat să acționeze exclusiv în obținerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile și tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.

(4) Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privința strategiilor, tacticilor și acțiunilor preconizate și desfășurate pentru client.

(5) Avocatul va ține permanent sub control gradul său de ocupare profesională și extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor și specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori este conștient că nu poate oferi acestuia cu promptitudine serviciul profesional solicitat.

(6) Neglijarea cauzelor clientului, absența nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale și competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.

(7) Avocatul va trata cu respect și curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care asistă sau reprezintă clientul și se va abține de la metode șicanatorii și prejudiciabile pentru terțe părți, dacă acestea sunt evident indiferente și irelevante intereselor clientului reprezentat."

(2) Barourile asigură asistență judiciară:

a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispozițiilor din legi speciale sau în orice altă situație în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;

b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;

c) la solicitarea organelor administrației publice locale.

(3) În cazuri de excepție, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistență judiciară gratuită."

(2) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară pentru a asigura asistența prin avocat solicitată.

(3) Avocatului desemnat i se va comunică de către decan înștiințarea de numire și copie de pe încheierea de încuviințare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi înștiințat de îndată asupra numelui avocatului desemnat.

(4) În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.

(2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistență judiciară constituie abatere disciplinară.

(3) Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunță la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă.

(4) Decanului baroului îi revine competența de a aprecia asupra caracterului justificat sau nejustificat al refuzului ori renunțării.

(2) Asistența extrajudiciară se acordă de către Serviciul de asistență judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele mențiuni:

a) obiectul și natura solicitării;

b) identitatea și codul numeric personal ale solicitantului;

c) domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale;

d) dovezi privind veniturile solicitantului și ale familiei sale;

e) dovezi cu privire la obligația de întreținere sau de plată.

(3) Cererea va cuprinde, pe lângă mențiunile prevăzute la alin. (2), și o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză și în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenței extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII.

(4) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:

a) adeverință eliberată de autoritățile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei, supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislația privind ajutorul public judiciar, sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizație de șomaj ori asigurări sociale și altele asemenea, încasate pe aceeași perioadă;

b) livretul de familie și, după caz, certificatele de naștere ale copiilor;

c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;

d) declarație pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul și ceilalți membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;

e) declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a familiei sale;

f) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul și/sau celălalt părinte, natural ori adoptiv, sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției ori care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgență ori a fost numită tutore se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că acesta nu este încredințat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;

g) dovada eliberată de autoritățile competente privind situația bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalți membri ai familiei;

h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistență judiciară, potrivit legii.

(5) Cererea însoțită de documentele justificative se depune la Serviciul de asistență judiciară și va fi soluționată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere sau de respingere, după caz.

(6) În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:

a) denumirea actului;

b) denumirea organului emitent;

c) temeiul legal și de fapt pentru emiterea deciziei;

d) persoana căreia i se acordă asistență extrajudiciară;

e) tipul sau forma asistenței extrajudiciare acordate;

f) data eliberării, funcția și semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.

(7) În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă asistența extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în Registrul de asistență judiciară, iar avocatul și-a dat acordul pentru numire.

(8) În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi comunicată solicitantului.

(9) Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.

(10) Contestația prevăzută la alin. (9) va fi soluționată de către consiliul baroului în regim de urgență în prima ședință a consiliului baroului de după data înregistrării acesteia.

a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenței nu este justificat;

b) atunci când pretenția este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;

c) în cazul cetățenilor străini sau persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislația lor națională nu prevede un tratament similar pentru cetățenii români;

d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistență judiciară.

(2) Departamentul de coordonare emite decizii și norme metodologice în limitele atribuțiilor conferite prin Lege și în condițiile prezentului statut.

a) desfășoară conducerea metodologică a activității de acordare a asistenței judiciare;

b) elaborează proiectul de regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară;

c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale ce se încheie cu autoritățile publice competente în scopul obținerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară;

d) organizează Registrul național de asistență judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;

e) organizează și coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistența judiciară acordată;

f) efectuează controlul asupra asistenței judiciare acordate;

g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenței judiciare, pe care le propune Ministerului Justiției în vederea promovării;

h) stabilește, împreună cu Ministerul Justiției, indicii statistici, ține evidența statistică a sistemului de asistență judiciară și analizează informațiile necesare pentru planificarea și coordonarea corectă a sistemului de asistență judiciară;

i) colaborează cu Ministerul Justiției pentru buna funcționare și planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistență judiciară;

j) popularizează sistemul de asistență judiciară;

k) stabilește formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activității de asistență judiciară și extrajudiciară, în condițiile legii;

l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenței judiciare, în cadrul colaborării internaționale în materie, în condițiile legii sau ale prezentului statut.

a) organizează serviciile de asistență judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât și la sediul fiecărei instanțe judecătorești;

b) organizează și actualizează Registrul de asistență judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaților aprobate de consiliul baroului;

c) desemnează avocații înscriși în Registrul de asistență judiciară pentru acordarea asistenței judiciare, ținând cont de experiența profesională și de calificarea avocatului, precum și de natura și complexitatea cazului, de desemnările anterioare și de gradul de angajare al acestuia;

d) efectuează controlul asupra acordării asistenței judiciare de către avocații din cadrul baroului;

e) organizează și execută programe de popularizare a sistemului de asistență judiciară;

f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară.

(2) Serviciile de asistență prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului și sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcționarea și atribuțiile serviciilor de asistență judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistență judiciară să fie condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.

(4) Pentru ocuparea funcției de director poate candida orice persoană fizică ce îndeplinește condițiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară prevăzute în prezentul statut.

(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie și în format electronic și se publică pe pagina web a fiecărui barou.

(3) Actualizarea Registrului de asistență judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârșitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.

(4) În cazuri excepționale, în Registrul de asistență judiciară pot fi operate modificări și în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.

(5) U.N.B.R. organizează Registrul național de asistență judiciară, constituit din registrele de asistență judiciară ale tuturor barourilor.

(6) Registrul național de asistență judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R. și se actualizează, în mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul fiecărui barou.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R.

(3) Înscrierea avocatului în Registrul de asistență judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.

(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din Registrul de asistență judiciară un avocat în următoarele cazuri:

a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancțiune disciplinară;

b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârșirea unei infracțiuni de drept comun;

c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispozițiilor legii sau prezentului statut sau calitatea inferioară a asistenței judiciare acordate.

(5) Radierea din Registrul de asistență judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârșirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligațiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.

(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistență judiciară, precum și măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.

(7) Decizia de radiere din Registrul de asistență judiciară se aduce la cunoștința publicului prin afișare pe pagina web a baroului, precum și pe pagina web a U.N.B.R.

(2) Prin actul de încuviințare a asistenței judiciare, organul judiciar stabilește și valoarea provizorie a onorariului avocatului.

(3) După acordarea asistenței judiciare avocatul întocmește un referat scris cu privire la prestația avocațială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcție de volumul și complexitatea activității desfășurate de avocat, precum și în raport cu durata, tipul și particularitățile cauzei, poate dispune menținerea sau majorarea onorariului stabilit inițial.

(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităților prevăzute de lege pentru plata onorariilor.

(5) În cazul în care avocatul este sancționat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfășurată.

(6) Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare și pentru deplasarea la locul de detenție sau reținere din altă localitate.

(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remunerațiilor pentru asistență judiciară se virează lunar într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinației fondurilor astfel virate face și obiect al controlului U.N.B.R., în condițiile stabilite de prezentul statut.

(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcționării serviciilor de asistență judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistența judiciară, fiecare barou își constituie un fond prin reținerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate și efectiv vărsate. Reținerea cotei de 1% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptățit.

(4) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administrației publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 82 alin. (1) din Lege."

(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile și obligațiile prevăzute de Lege și de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuității, pe care trebuie să îl trateze cu atenția cuvenită oricărui client."

(2) În cazul în care se solicită acordarea asistenței judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul stabilește valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cădea în pretenții, având în vedere natura cauzei și valoarea obiectului material al acesteia.

(3) Prin decizie decanul poate delega atribuțiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.

(4) Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară gratuită urmează să își îndeplinească însărcinarea în condițiile prevăzute la art. 82 din Lege."

(2) Cheltuielile privind amenajarea și întreținerea spațiilor aflate în situația prevăzută la art. 38 din Lege sunt suportate în condițiile art. 155^16 alin. (3)."

a) a fost obținută prin fraudă;

b) starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat și permite plata onorariului.

(2) În condițiile legii, remunerația cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obținut ilicit asistență judiciară gratuită."

a) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;

b) punerea în circulație de produse, servicii sau publicații cu conținut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului și induc în eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat;

c) producerea în orice mod, punerea în circulație, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii sau publicații purtând mențiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalți avocați și pe clienți."

a) încheierea între avocați de acorduri privind împărțirea pieței serviciilor profesionale;

b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale;

c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă și a libertății exercitării concurenței profesionale oneste între avocați."

a) cabinet individual;

b) cabinet asociat;

c) societate civilă profesională;

d) societate profesională cu răspundere limitată.

(2) În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) își pot exercita profesia și avocați colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocați salarizați, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii și ale prezentului statut."

(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 169 alin. (1), fără a intră în lichidare, cu respectarea prevederilor legii și prezentului statut.

(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune, absorbție, divizare totală sau divizare parțială (desprinderea unei părți din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parțiale).

(4) În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocații titulari ai cabinetelor individuale, avocații asociați ai cabinetelor asociate, ai societăților civile profesionale și ai societăților profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.

(5) În cazul constituirii unei societăți profesionale cu răspundere limitată de către avocați care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nou-constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării dacă fiecare dintre foștii lor titulari - nou-asociați decid astfel.

(6) În situația prevăzută în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul își încetează activitatea profesională desfășurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocații titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată.

(7) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul își va începe activitatea după obținerea aprobărilor din partea consiliului baroului.

(8) Avocatul este obligat să înștiințeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum și în cazul transformării sau reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condițiile prevăzute în prezentul articol."

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale și are regimul patrimoniului de afectațiune profesională;

b) titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

e) avocatul salarizat în interiorul profesiei și avocatul colaborator nu pot activa, în aceeași calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;

f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaborează și cu condiția informării corespunzătoare a baroului;

g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;

h) obligația de a comunică de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât și titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăților civile profesionale sau al societăților profesionale cu răspundere limitată;

i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii și ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocații străini se pot utiliza, la alegere, denumirea și numele formei de exercitare a profesiei din țară sau din străinătate.

(2) În cazul societăților civile profesionale și al societăților profesionale cu răspundere limitată, convenția de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condițiile prevăzute de Lege, are ca obiect, exclusiv, părți deținute de asociați.

(3) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele încheiate de transmițător cu avocații stagiari rămân în ființă pe durata convenită și se preiau de către dobânditor dacă în persoana acestuia se verifică condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut."

(2) În desfășurarea activităților prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral în alegerea notarilor publici, experților, traducătorilor, executorilor judecătorești și a altor specialiști cu care poate să colaboreze.

(3) Colaborările avocatului în condițiile art. 7 din Lege se vor desfășura cu respectarea de către avocat a prevederilor Legii și ale prezentului statut."

(2) Raportul juridic civil se naște între client și societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocații desemnați de avocatul coordonator fără a se cere opțiunea clientului, cu excepția situației în care serviciile profesionale constau în asistență și reprezentare juridică la instanțe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorități, când în contractul de asistență juridică se menționează numele avocatului desemnat sau acceptat de client, precum și dreptul ori interdicția de substituire a acestuia.

(3) Pentru litigiile născute din desfășurarea activității profesionale, societatea civilă profesională poate sta în judecată, ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are personalitate juridică."

(2) În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectațiune este alcătuit din bunurile corporale, în numerar sau în natură, și cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum și din cele dobândite de societate, cu orice titlu, pe durata funcționării sale. Aportul în industrie constând în activitatea profesională a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile dintre asociați.

(3) Obligațiile și răspunderea societății profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectațiune. Avocații asociați care își exercită profesia în cadrul societății profesionale cu răspundere limitată răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.

(4) Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat în condițiile art. 3 din Lege.

(5) Activitatea profesională se realizează de către avocații asociați, avocații colaboratori și avocații salarizați în interiorul profesiei."

(2) Dispozițiile art. 180 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător."

(2) Statutul societății profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:

a) numele și prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul și data nașterii și domiciliul asociaților;

b) data dobândirii calității de avocat și data definitivării în profesie a avocaților asociați;

c) denumirea, sediul și, dacă este cazul, emblema societății;

d) capitalul social, integral vărsat, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori de clientelă, valoarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă, precum și modul evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro;

e) numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii și pierderi a fiecărui asociat;

f) asociații coordonatori care reprezintă și administrează societatea împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulți administratori și ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare și funcționare ale acestui organism;

g) reguli privind transmiterea părților sociale și condițiile de retragere a asociaților;

h) durata societății;

i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare și lichidare, inclusiv cu privire la situația clientelei.

(3) Actul constitutiv și statutul societății profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condițiile Legii și prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.

(4) Orice modificare a actului constitutiv și/sau statutului societății profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea legii și a prezentului statut."

(2) Dovada personalității juridice în raporturile cu terții se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI.

(3) Baroul va ține Registrul de evidență al societăților profesionale cu răspundere limitată, care are caracter public. Modelul acestuia este prevăzut în anexa nr. XXX."

(2) Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere limitată decât în condițiile vărsării integrale a capitalului social.

(3) Clientela aparține societății profesionale cu răspundere limitată și nu avocaților care au calitatea de asociați.

(4) În cazul transmiterii părților sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăți profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aportate la capitalul societății de către respectivul asociat rămân proprietatea societății, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societății nu se prevede altfel.

(5) Prevederile art. 181 alin. (2), (3) și (4) se aplică în mod corespunzător."

(2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociați prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.

(3) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societății sau cu acordul unanim al asociaților în orice alt loc."

(2) Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaților coordonatori este de 2 ani, dacă în statutul societății nu se prevede o durată mai mare."

(2) Transmiterea către terți poate fi efectuată oricând, cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalți asociați, sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) niciun asociat nu și-a exercitat dreptul de preemțiune.

(3) Dreptul de preempțiune la dobândirea părților sociale ale societății cu privire la care există intenția de înstrăinare aparține asociaților rămași în societate. Acesta urmează să fie exercitat proporțional cu cota de capital deținută de fiecare dintre asociații rămași și care intenționează să dobândească respectivele părți sociale."

(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidențele sale.

(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociați se face în mod amiabil, ținându-se seama de prevederile din statutul societății. În caz de neînțelegere sunt aplicabile dispozițiile privind arbitrajul din prezentul statut."

a) avocat titular al cabinetului individual;

b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;

c) avocat asociat în cadrul societății civile profesionale;

d) avocat asociat în cadrul societății profesionale cu răspundere limitată;

e) avocat colaborator;

f) avocat salarizat în interiorul profesiei."

a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;

b) avocatul asociat într-o societate civilă profesională;

c) avocatul asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată;

d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării sau reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparținut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională."

(2) Orice client personal trebuie adus la cunoștința avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator își desfășoară activitatea.

(3) Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asistență juridică se va menționa expres caracterul de "client personal" al avocatului colaborator.

(4) Rezultatele financiare obținute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru clienții personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parțial de avocatul colaborator, după caz, în raport cu clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta în niciun mod cuantumul retrocedărilor lunare de onorarii, prevăzute în contractul de colaborare.

(5) Titularii sau avocații coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligați să permită avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condițiile prevăzute în contractul de colaborare.

(6) Pentru clientela personală și activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ștampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscripționează mențiunea "avocat colaborator". Ștampila personală a avocatului colaborator poate fi confecționată și utilizată numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea anexei nr. XXI, care se aplică în mod corespunzător.

(7) În activitatea desfășurată pentru clientela personală, avocatul colaborator este răspunzător personal față de client și are obligația de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei căreia avocatul colaborator îi aparține. În acest scop, în contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei căreia îi aparține și care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de asigurarea pentru răspundere profesională prevăzută de art. 42 din Lege.

(8) Pentru activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a baroului, avocatul colaborator va păstra rezultatele financiare obținute."

(2) Înființarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripția căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menționa: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocații care își vor desfășura activitatea la sediul secundar și vechimea acestora în profesie.

(3) Decizia de aprobare a cererii de înființare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.

(4) Decizia de respingere a cererii de înființare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) În urma aprobării cererii de înființare a sediului secundar, avocatul/avocații va/vor achita taxa de înscriere și contribuția la bugetul baroului pe raza căruia funcționează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care își are sediul principal. Contribuția la fondul Casei de Asigurări a Avocaților, denumită în continuare C.A.A., se achită de către fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.

(6) În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfășoară preponderent în circumscripția unui barou situat pe raza unei alte curți de apel decât aceea în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripția celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă. În sensul dispozițiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfășurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligația de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru."

(2) Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.

(3) Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligația de a notifica în prealabil baroului pe tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea și durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat în parte, în scop de evidență.

(4) Cheltuielile cu recuperarea capacității de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei și sunt deductibile în condițiile legii.

(5) Dacă prin prevederile contractului de asistență juridică i s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligația să asigure substituirea sa pentru acele activități profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului."

(2) Secretul profesional vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței juridice și în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum și orice documente redactate de avocat, care conțin sau se fundamentează pe informațiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice și a căror confidențialitate a fost solicitată de client.

(3) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spațiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat și în locuința avocatului.

(4) Actele și lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligația să se opună la percheziționarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar și a biroului de lucru, precum și la percheziția corporală, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menționate sau asupra sa.

(5) Avocatul este obligat să se opună și la ridicarea înscrisurilor și bunurilor constând din acte și lucrări cu caracter profesional dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligația ca, de îndată, să îl încunoștințeze despre cele întâmplate pe decanul baroului."

(2) Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut și ale regulilor deontologice.

(3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu observarea următoarelor reguli:

a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;

b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.

(4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată cel mai târziu până la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se încheie și va fi în mod obligatoriu reînnoită anual. Polița de asigurare, a cărei copie este certificată de avocat, va fi depusă la secretariatul baroului cel mai târziu la data de 28 decembrie a fiecărui an.

(5) Societatea civilă profesională și societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinși toți avocații care își exercită profesia în calitate de asociați, colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei.

(6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condițiile legii.

(7) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în Tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei."

(2) În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, acesta își va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care își desfășoară activitatea într-o altă formă de exercitare a profesiei, dacă, în prealabil, obține acordul clientului în acest scop. Modelul delegației de substituire este prevăzut în anexa nr. V. Prevederile art. 127 alin. (4) se aplică, în mod corespunzător, și formularului delegației de substituire.

(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activității depuse, în condițiile înțelegerii dintre avocați."

(2) Roba poate fi purtată și în fața instanțelor judecătorești din alte state, cu respectarea condițiilor impuse de legislația națională a statului în cauză, precum și în fața jurisdicțiilor internaționale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanțelor judecătorești, cu respectarea condițiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicții.

(3) Modelul și caracteristicile robei și ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV."

(2) Avocatul este obligat să țină următoarele evidențe:

a) contractele de asistență juridică;

b) registrul de evidență a contractelor de asistență juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, conținutul și data actelor, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, al cărui model este prevăzut în anexa nr. XVIII;

d) registrul de înregistrare a activităților fiduciare, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX;

e) registrul de înregistrare a părților de interes, a părților sociale și/sau a acțiunilor societăților, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XX.

(3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) și următoarele înscrisuri întocmite de avocat:

a) împuternicirea avocațială;

b) delegația de substituire;

c) contractul de colaborare;

d) contractul de salarizare în interiorul profesiei;

e) contractul de grupare a cabinetelor individuale.

(4) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidențele prevăzute la alin. (2) lit. b)-e), în vederea stabilirii modului în care avocatul își îndeplinește obligațiile stabilite de Lege, de prezentul statut și de statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidențelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.

(5) În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidențelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop."

(2) Fapta săvârșită de avocat, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care își are sediul secundar și care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocați, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 89 din Lege.

(3) Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor din Lege și din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare."

a) comisia de disciplină a baroului;

b) Comisia centrală de disciplină;

c) Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege."

(2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie."

(2) Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.

(3) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.

(4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soțul sau rudele până la gradul 4 inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, precum și soțul sau rudele până la gradul 4 inclusiv ale părții care a declanșat prin plângere procedura disciplinară.

(5) Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în calitate de președinte, desemnat de Congresul avocaților, în ordinea voturilor obținute."

a) ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. și ale decanilor;

b) în contestație, în complet de 5 membri, contestațiile declarate de avocatul interesat, de decanul baroului și de președintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplină ale barourilor și a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) și (2) din Lege."

(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplinește funcția de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară în condițiile alineatului precedent."

(2) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 86 alin. (2) și (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.

(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R."

(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare și judecată pentru săvârșirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluționarea definitivă a cauzei."

(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunică avocatului în cauză, baroului în care avocatul este înscris, precum și președintelui U.N.B.R.

(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancțiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acțiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condițiile alin. (2).

(4) Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 90 alin. (2) din Lege și împotriva deciziei disciplinare se depune și se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. După expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunțat hotărârea, care îl va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanței disciplinare competente."

(2) În decursul perioadei de stagiu, pregătirea și formarea profesională inițială a avocaților stagiari se realizează și prin:

a) îndrumare și formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;

b) conferințe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;

c) alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituții agreate de U.N.B.R.

(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 66 lit. f), g), h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. și a barourilor, întocmește și aprobă:

a) cadrul unitar al programelor de învățământ pentru pregătirea profesională a avocaților stagiari, în cadrul conferințelor de stagiu organizate de barouri;

b) programele și planul de învățământ propuse de I.N.P.P.A.;

c) cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru înscrierea în barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie."

(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obține dreptul de a fi înscris în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. în urma validării examenului. La cerere, acesta va fi înscris în Tabloul avocaților, în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului baroului. Hotărârea va fi comunicată solicitantului și președintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de înscriere va fi motivată și va fi comunicată solicitantului.

(3) Hotărârile consiliului baroului pronunțate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în profesie sau în Tabloul avocaților pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut."

(2) Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului.

(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale inițiale în condițiile stabilite de U.N.B.R."

(2) În baza dispozițiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevăzut la alin. (1) și persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care timp de 5 ani neîntrerupți a îndeplinit funcții de specialitate juridică, prevăzute ca atare în organigrama Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi și Consiliului Legislativ.

(3) Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean sau vicepreședinte de consiliu județean dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv.

(4) Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta solicită acordarea calității de avocat definitiv. În afară de actele prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a)-d) și f), solicitantul va anexa cererii, după caz:

a) copie certificată de pe carnetul de muncă sau, după caz, o adeverință echivalentă, în original, eliberată de camera notarilor publici, atestând funcția de notar public îndeplinită de solicitant și durata acesteia, precum și o adeverință, în original, certificând faptul că acesta a promovat examenul de definitivat în acea funcție, eliberată de organul competent al profesiei menționate la alin. (1);

b) adeverință, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de avocat, eliberată de baroul care a emis hotărârea de înscriere a solicitantului în Tabloul avocaților, precum și o copie certificată de pe carnetul de muncă atestând funcția de specialitate juridică și perioada exercitării acesteia, eliberată de una dintre instituțiile prevăzute la alin. (2);

c) copie de pe cartea de identitate a avocatului, precum și o adeverință, în original, eliberată de Parlamentul României, consiliul județean sau consiliul local, după caz, atestând mandatul menționat la alin. (3) îndeplinit de solicitant, precum și durata acestuia.

(5) În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevăzut la alin. (3) își va susține cererea în cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum și 2 consilieri desemnați de consiliul baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil înscrisurile depuse de solicitant împreună cu cererea și, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri suplimentare privitoare la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigențelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocații definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului cu alte înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea depăși 15 zile de la data primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amânată pentru aceasta din urmă dată. Interviul va putea fi reprogramat o singură dată. Desfășurarea interviului va fi consemnată într-un proces-verbal întocmit de secretarul comisiei.

(6) În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată, pe care o va comunică U.N.B.R. împreună cu copia procesului-verbal încheiat cu prilejul interviului. Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R."

(2) Forma de exercitare a profesiei se angajează față de barou:

a) să asigure executarea contractului de formare profesională inițială, printr-un avocat îndrumător anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R. pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;

b) să asigure plata contribuției la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. j) și art. 66 lit. f) din Lege, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaților, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;

c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională inițială organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.

(3) Avocatul îndrumător trebuie să aibă reputație profesională neștirbită, vechimea prevăzută de art. 19 din Lege și să declare expres situațiile în care se află dacă sunt incidente cazurile prevăzute la art. 20 alin. (8) și la art. 21 din Lege care vor fi consemnate în contractele prevăzute la art. 282 din prezentul statut. Avocații pot acorda îndrumare profesională numai avocaților stagiari înscriși în baroul din care ei fac parte.

(4) Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională inițială ce pot fi încheiate de un avocat care îndeplinește condițiile art. 19 din Lege.

(5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocații titulari ai cabinetelor individuale și avocații asociați.

(6) Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea avocatului titular, toate obligațiile impuse de lege, de prezentul statut și de hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar în a-și găsi un îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiul se suspendă. Contractul de formare profesională inițială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare.

(7) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesională inițială nu își îndeplinește obligațiile asumate, consiliul baroului îi va solicita să depună un raport motivat asupra situației intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credință, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniția procedura disciplinară.

(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională inițială propuse de avocații străini înscriși pe Tabloul special al fiecărui barou."

(2) Stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire și perfecționare profesională la o instituție de învățământ superior (cursuri cu frecvență) dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor și se obligă să garanteze plata contribuțiilor și taxelor prevăzute de lege în contul și pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.

(3) Stagiul se suspendă în cazurile prevăzute la art. 28 din Lege.

(4) În situația în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în Tabloul avocaților incompatibili și nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă avocatul care s-a obligat să asigure formarea profesională inițială este de acord cu suspendarea stagiului și cu executarea contractului inițial după ridicarea incompatibilității.

(5) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesională inițială cu un avocat care îndeplinește condițiile legale de competență profesională pentru a asigura prin îndrumare formarea profesională inițială."

(2) Stagiul efectuat anterior suspendării intră în calculul termenului stabilit la art. 18 alin. (1) din Lege."

(2) Absența repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum și orice alte acte de încălcare a statutului și regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă ce conduce la pierderea calității de avocat stagiar.

(3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfășoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale acestuia sau, în mod excepțional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea I.N.P.P.A.

(4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate și menținute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activității I.N.P.P.A. în teritoriu și pentru apropierea avocaților stagiari de instituția responsabilă de formarea profesională inițială. Centrele teritoriale nu au personalitate juridică și reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.

(5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfășoară conform unei programe unitare, structura cursurilor și sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă și în centrele teritoriale.

(6) În mod complementar, formarea inițială a avocaților stagiari se poate realiza și prin organizarea conferințelor de stagiu.

(7) Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocații stagiari înscriși în barou în termen de 20 de zile de la înscrierea acestora."

(2) Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocațiale scrise, dezbateri de spețe.

(3) Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.

(4) Consilierul coordonator al stagiului îi va desemna, din rândul avocaților stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferințelor de stagiu, care vor ține evidența prezenței și a lucrărilor avocaților stagiari.

(5) Prezența la conferința de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocații stagiari a obligațiilor ce le revin."

(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător și de coordonatorul serviciului de asistență judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

(3) Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. și, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. în vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.

(4) Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conține în mod obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfășurată de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor și lucrările proprii realizate.

(5) Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum și raportul avocatului îndrumător și raportul coordonatorului serviciului de asistență judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an."

(2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocații care îndeplinesc cerințele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele și contribuțiile către barou și C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum și cei care îndeplinesc condițiile stabilite prin hotărârea consiliului baroului și sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.

(3) Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoștința consiliului baroului, care hotărăște schimbarea îndrumătorului."

(2) I.N.P.P.A. va comunică fiecărui barou situația privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire și rezultatele examenului susținut de avocații stagiari."

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza în baza:

a) calificativelor și notelor acordate de consilierul coordonator al conferințelor de stagiu, dacă este cazul;

b) raportului avocatului îndrumător;

c) referatului consilierului coordonator al serviciului de asistență judiciară a baroului."

(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum și cel care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A. sunt înscriși din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.

(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie."

(2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfășurarea examenului național de definitivare.

(3) Prevederile art. 33 alin. (3), (4) și (5) se aplică prin asemănare și examenului de definitivare.

(4) La data înscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R. Dispozițiile art. 36 alin. (2) și (3) privind taxa de participare la examen se aplică în mod corespunzător."

(2) După promovarea examenului, candidatul dobândește titlul profesional de avocat definitiv. De același drept se bucură și avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A.

(3) În baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispozițiilor alin. (1), sau, după caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanentă a U.N.B.R. va emite hotărârea de constatare a calității de avocat definitiv, pe care o va comunică barourilor în vederea efectuării înscrierii în Tabloul avocaților definitivi și o va publică pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerată data împlinirii termenului stagiului prevăzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacă promovarea examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc înainte sau după această dată. Exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu începere de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (3).

(5) În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7) din Lege, se va aplica procedura reglementată la art. 281 din prezentul statut. În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5) și (6) din Lege, data dobândirii calității de avocat definitiv va fi data deciziei prevăzute la art. 37 alin. (1) din prezentul statut, iar exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestei calități va avea loc la data înscrierii în Tabloul avocaților. În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobândirii calității de avocat definitiv va fi data aprobării cererii avocatului stagiar de către consiliul baroului, dată cu începere de la care va putea avea loc și exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestei calități.

(6) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevăzut la art. 23 alin. (3) din Lege."

(2) Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoștințelor și competențelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoștințelor în domeniul procedurilor și al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum și dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaților din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(3) Pregătirea profesională continuă se realizează și prin specializarea impusă de diversificarea și extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluția relațiilor social-economice contemporane."

(2) Pregătirea profesională continuă se realizează în cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. și al formelor de exercitare a profesiei și are drept scop îndeplinirea de către avocați a obligației profesionale de pregătire continuă bazată pe o cultură juridică de calitate și o pregătire temeinică pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităților de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat."

(2) Avocații înscriși în barou care nu figurează în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestațiile de asigurări sociale corespunzător perioadei în care și-au exercitat profesia, în condițiile prevăzute de legea și statutul C.A.A.

(3) Perioada în care un avocat a fost suspendat din profesie, în vederea exercitării unei funcții de demnitate publică sau a unei funcții asimilate cu funcția de demnitate publică, este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatură, în condițiile achitării cotelor de contribuție la C.A.A. Indemnizația de demnitar și celelalte drepturi bănești încasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfășurată în perioada mandatului de demnitar, se consideră venituri din profesie și se iau în calcul atât la stabilirea cotelor de contribuție, cât și la stabilirea pensiei de către C.A.A."

(2) În cazul achitării contribuției prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului. În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuției se socotește făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.

(3) Depășirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alin. (2) atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A. La achitarea contribuției avocatul este obligat să ateste, în scris și sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează plata și pentru care plătește cota de contribuție în condițiile prevăzute de statutul C.A.A. Statutul C.A.A. va prevedea forma și modalitatea în care se face și se înregistrează declarația.

(4) Avocatul care plătește cota maximă de contribuție nu are obligația de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite."

(2) Filiala va notifica în prealabil avocatul debitor și va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plății este mai mare de 3 luni. La sesizare se va atașa dovada notificării.

(3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevăzute la alin. (2) nu este necesară dacă avocatul nu a dat declarația privind veniturile realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni și nici nu a plătit cotele de contribuție la C.A.A.

(4) Încălcarea repetată a obligațiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinară gravă."

(2) Pentru avocații din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existența unor convenții bilaterale.

(3) Documentația de evaluare pentru dobândirea calității de membru al unui barou din România va conține:

a) cererea de evaluare;

b) curriculum vitae și copie a pașaportului;

c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată și traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;

d) diplomă universitară;

e) certificat de onorabilitate;

f) declarația de compatibilitate;

g) solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susținere a unui examen de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limbă română.

(4) Etapele necesare dobândirii calității de membru al unui barou din România și documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. XXXI.

(5) Convențiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petenții, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conține în principal elemente din metodologia prezentată în anexa nr. XXXI, precum și condiții privind soluționarea unor litigii în legătură cu activitatea avocaților.

(6) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile și avocaților care și-au obținut calificarea profesională în Confederația Elvețiană, care își exercită profesia pe teritoriul României, în oricare dintre modalitățile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Lege."

(2) Barourile pot înființa, prin decizie, un departament economic și financiar, condus de un director economic.

(3) Calitatea de director economic deținută în cadrul unui barou sau la U.N.B.R. este incompatibilă cu o funcție asemănătoare deținută în sistemul C.A.A., dacă prin decizia prevăzută la alin. (2) nu se prevede altfel.

(4) Activitatea de contabilitate a barourilor și a U.N.B.R. poate fi externalizată, în condițiile legii.

a) Venituri din activitățile fără scop lucrativ:

b) Venituri din activități economice, precum:

(2) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.

(3) Veniturile din dobânzi, redevențe și dividende se recunosc astfel:

a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente;

b) redevențele se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului;

c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa.

a) lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea;

b) cheltuieli cu personalul;

c) executarea unor obligații legale sau contractuale etc.

(2) În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

(3) Contabilitatea cheltuielilor barourilor și ale U.N.B.R. se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor. Cheltuielile efectuate de barouri și de U.N.B.R. cuprind:

a) cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate;

b) cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;

c) cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul, suportate de angajator);

d) alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații și alte cheltuieli similare; ajutoare și împrumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital etc.);

e) cheltuieli financiare: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul financiar în curs; pierderi din creanțe de natură financiară și altele;

f) cheltuieli extraordinare (calamități și alte evenimente extraordinare);

g) cheltuieli cu provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii.

(4) În cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli se dezvoltă obligatoriu în analitice distincte pe feluri de activități, respectiv activități fără scop patrimonial și activități economice, iar în continuare se pot dezvolta în analitic în funcție de necesitățile impuse de reglementări speciale sau potrivit necesităților proprii ale persoanei juridice.

(5) Conturile de venituri se pot dezvolta în conturi analitice, în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale fiecărui barou sau ale U.N.B.R."

a) înscrierea în Tabloul avocaților a avocaților primiți în profesie, cu examen sau fără examen în cazul prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege;

b) acordarea calității de avocat definitiv fără susținerea examenului de definitivare, în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (5)-(7) din Lege;

c) reînscrierea în Tabloul avocaților a avocatului suspendat pentru neplata contribuțiilor profesionale;

d) reînscrierea în Tabloul avocaților a avocatului incompatibil;

e) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transferă;

f) înființarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;

g) înscrierea în Tabloul special a avocatului străin;

h) activități de secretariat și jurisdicție profesională.

(2) Limitele maxime și scutirile de la taxele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R."

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul folosirii firmei, ștampilei, parafei, antetului și a oricăror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei."

(2) Avocații stagiari care la data intrării în vigoare a prezentului statut se află în cel de-al doilea an de stagiu sunt obligați să urmeze cursurile I.N.P.P.A. și să susțină examenul de absolvire a acestora.

(3) Prevederile art. 294 alin. (2) și (3) se aplică și avocaților stagiari prevăzuți la alin. (2)."