(1) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistență socială în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și ale altor persoane aflate în nevoie.
(2) Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistență socială în domeniul familiei și al protecției și promovării drepturilor copilului.
(3) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse stabilesc strategia națională și sectorială de dezvoltare în domeniul social, coordonează și monitorizează implementarea acestora, susțin financiar și tehnic programele sociale și exercită controlul asupra acordării serviciilor sociale.
(4) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale exercită controlul asupra acordării beneficiilor de asistență socială.
(5) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse au responsabilitatea aplicării unitare, la nivel teritorial, a legislației și a strategiilor naționale din domeniile pe care le reglementează.
(6) În exercitarea atribuțiilor lor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte instituții publice și cu organisme de drept privat.
(7) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pot constitui structuri executive sau consultative în scopul implementării și monitorizării politicilor sociale, precum și a programelor de dezvoltare în domeniu, cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
În vederea realizării rolului său în domeniul protecției sociale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale îndeplinește următoarele funcții:
a) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniu;
b) de strategie, prin care se stabilesc obiectivele și direcțiile prioritare de dezvoltare a sistemului de asistență socială, în concordanță cu politicile sociale stabilite de Guvern;
c) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul protecției sociale;
d) de coordonare, prin care se asigură funcționarea unitară și eficientă a sistemului de asistență socială;
e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern și extern;
f) de administrare, prin care se asigură gestionarea resurselor umane, materiale și financiare.
(1) În domeniul protecției sociale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) elaborează politicile publice, strategiile, precum și programele de dezvoltare unitară a sistemului;
b) stabilește obiectivele prioritare și direcțiile de acțiune ale politicilor specifice;
c) elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice și alte reglementări privitoare la organizarea, funcționarea și dezvoltarea sistemului de asistență socială;
d) inițiază și susține proiecte-pilot pentru implementarea programelor specifice;
e) monitorizează, evaluează și controlează aplicarea reglementărilor legale;
f) finanțează serviciile sociale și beneficiile de asistență socială acordate din bugetul propriu;
g) elaborează, propune și monitorizează indicatorii sociali din domeniu;
g^1) monitorizează indicatorii de performanță din domeniul politicilor familiale;
g^2) analizează anual, la nivel național, indicatorii de performanță în domeniul politicilor familiale pentru fundamentarea politicilor de sprijin pentru familiile cu copii;
g^3) identifică și propune soluții în vederea eficientizării măsurilor de asistență socială, pe baza indicatorilor de performanță a politicilor familiale;
h) analizează anual, la nivel național, datele privind sărăcia și excluziunea socială, identifică factorii care contribuie la incluziunea socială, elaborează rapoartele naționale în domeniu, formulează recomandări și propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniul incluziunii sociale;
i) inițiază și asigură participarea la programe de formare profesională a personalului cu atribuții în domeniu, precum și a personalului informal;
j) identifică prioritățile de dezvoltare a serviciilor sociale pe categorii de beneficiari și tipuri de nevoi în baza cărora elaborează politicile publice, strategiile și programele sociale adresate persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor și familiilor afectate de sărăcie, precum și altor categorii de persoane aflate în nevoie;
k) colectează și prelucrează datele și informațiile referitoare la beneficiari, furnizori și serviciile sociale acordate, la nivel național;
l) monitorizează implementarea strategiilor autorităților administrației publice locale privind dezvoltarea de servicii sociale;
m) elaborează standardele de cost pentru serviciile sociale și monitorizează respectarea lor de către furnizorii publici;
n) elaborează criteriile, indicatorii de performanță și standardele de calitate privind serviciile sociale, monitorizează și controlează respectarea lor de către furnizorii publici și privați;
o) elaborează, finanțează și implementează programe de interes național destinate dezvoltării și sustenabilității serviciilor sociale;
p) elaborează și implementează programe și proiecte finanțate din fonduri structurale și alte fonduri internaționale;
q) acordă subvenții pentru dezvoltarea serviciilor sociale, în condițiile legii;
r) finanțează cheltuielile cu lucrări de construcții, reparații, modernizări și amenajări efectuate la centrele de servicii sociale, în condițiile legii;
s) coordonează metodologic activitatea serviciilor publice de asistență socială de la nivel teritorial și colaborează permanent cu autoritățile administrației publice locale;
ș) colaborează și desfășoară acțiuni și programe comune cu furnizorii privați de servicii sociale;
t) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.
(2) Ministerul Muncii și Justiției Sociale elaborează și publică anual un raport cu privire la stadiul acordării serviciilor sociale, care să conțină cel puțin:
a) analiza situației serviciilor sociale din România;
b) prezentarea situației actualizate a accesului diferitelor categorii de beneficiari la servicii sociale, dinamica și evoluția sectorului, bugetele alocate, cheltuieli efective cu serviciile sociale la nivelul județelor și la nivel național;
c) monitorizarea și evaluarea eficienței mecanismului de finanțare din domeniul serviciilor sociale, pe baza unor indicatori naționali;
d) monitorizarea la nivel național a procedurii unitare de evaluare a nevoilor sociale la nivel local;
e) standardele de cost actualizate pentru toate tipurile de servicii sociale;
f) analiza alocării bugetare în raport cu numărul estimat de beneficiari și costurile standard.
(1) Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru activitatea de stabilire și plată a beneficiilor de asistență socială asigurate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și pentru activitatea de inspecție, organizează instituții de specialitate, cu sau fără personalitate juridică, în scopul realizării unui sistem unitar de administrare a beneficiilor de asistență socială și de evaluare, monitorizare și control în domeniul protecției sociale.
(2) Instituțiile prevăzute la alin. (1) se organizează în funcție de numărul și de categoriile de persoane beneficiare, precum și de complexitatea activității, ca instituții publice cu structuri la nivel central și, după caz, cu servicii deconcentrate la nivel teritorial, cu sau fără personalitate juridică.
(2^1) Instituțiile prevăzute la alin. (1) sunt implicate în activitatea de colectare, monitorizare și evaluare a politicilor familiale prin raportarea indicatorilor de performanță în domeniul politicilor familiale, definiți la art. 6 lit. f^1).
(3) Organizarea, funcționarea și finanțarea instituțiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se stabilesc prin lege.
(1) Activitățile prevăzute la art. 107 alin. (1) se realizează de către funcționari publici, inspectori sociali și personal angajat în baza unui contract individual de muncă.
(2) Inspectorii sociali reprezintă personalul de specialitate care își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul țării și beneficiază de statutul specific personalului cu atribuții de inspecție și control.
(3) În realizarea atribuțiilor, inspectorii sociali efectuează evaluarea, monitorizarea și controlul respectării legislației în vigoare din domeniul asistenței sociale, monitorizarea și controlul respectării criteriilor, standardelor și indicatorilor în baza cărora se acreditează furnizorii, se licențiază serviciile sociale și se atestă nivelele de calitate a serviciilor sociale, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege.
(4) Inspecția socială stabilește anual, prin planurile de inspecție, temele de evaluare, monitorizare și control, precum și misiuni specifice de control în scopul respectării drepturilor fundamentale ale omului, precum și al verificării corectitudinii stabilirii drepturilor de asistență socială.
(4^1) Numărul inspectorilor sociali se stabilește cu respectarea raportului de o echipă la 20 de structuri publice sau private de asistență socială.
Notă Conform art. XIV din LEGEA nr. 100 din 16 aprilie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 18 aprilie 2024, prevederile art. 108 alin. (4^1) din Legea nr. 292/2011 se aplică gradual, până în anul 2027, după cum urmează: a) în procent de cel puțin 10% din numărul necesar de inspectori, în anul 2024; b) în procent de cel puțin 20% din numărul necesar de inspectori, în anul 2025; c) în procent de cel puțin 30% din numărul necesar de inspectori, în anul 2026; d) în procent de cel puțin 40% din numărul necesar de inspectori, în anul 2027.
(5) Modul de funcționare la nivel național, precum și atribuțiile specifice Inspecției sociale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
(1) Pentru eficientizarea procesului de elaborare și implementare a politicilor sociale la nivel național Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale organizează Observatorul Social Național, denumit în continuare Observator.
(2) Observatorul are rolul de a colecta și analiza la nivel național datele privind politicile publice în domeniul protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii ca parte integrantă din procesul de incluziune socială, de a elabora rapoartele naționale în domeniu, precum și de a formula recomandări și propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniile menționate.
(3) În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, Observatorul colaborează cu organisme naționale și internaționale cu preocupări în domeniul protecției sociale și încheie protocoale de colaborare, inclusiv cu observatoarele sociale sectoriale sau teritoriale organizate de acestea.
(4) Observatorul face parte din mecanismul național de implementare a procesului de incluziune socială și cooperează cu autoritățile publice centrale și locale, cu toate formele de organizare ale societății civile participante la acest mecanism și cu institutele de cercetare și universități.
(5) Organizarea, funcționarea și finanțarea Observatorului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
(1) În cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, începând cu anul 2028 se înființează centrul de formare continuă în asistență socială.
(2) Organizarea, funcționarea și finanțarea centrului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
(la 21-04-2024, Sectiunea 1 , Capitolul V a fost completată de Punctul 93. , Articolul III din LEGEA nr. 100 din 16 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 18 aprilie 2024 )
(1) Activitatea de evaluare a persoanelor care prezintă afecțiuni generatoare de dizabilități și/sau invaliditate se realizează de către Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare Institut, și structurile teritoriale de expertiză medicală.
(2) Pentru realizarea activității de evaluare a dizabilității, capacitatea funcțională a Institutului și a structurilor prevăzute la alin. (1) va fi dimensionată corespunzător atribuțiilor suplimentare.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) sunt singurele unități de profil abilitate să efectueze evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grade de dizabilitate sau invaliditate.
(4) Organizarea și funcționarea Institutului și a structurilor specializate în expertiză medicală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grade de invaliditate sau de dizabilitate se realizează în baza unor criterii elaborate în concordanță cu clasificările și modelul funcționării și dizabilității prevăzute în Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății.
(6) Institutul și structurile teritoriale au în principal următoarele atribuții:
a) primesc și analizează cererile și documentele medicale necesare pentru realizarea evaluării complexe a persoanei;
b) realizează evaluarea stării de sănătate a persoanei și a nivelului de afectare a integrității funcționale și structurale a organismului;
c) evaluează abilitățile de realizare a activităților de bază și instrumentale ale vieții în raport cu factorii de mediu și factorii personali;
d) stabilesc gradul de limitare funcțională în baza căruia persoana poate fi încadrată în grad de invaliditate sau în grad de dizabilitate;
e) elaborează programele de recuperare/reabilitare, de terapii specifice, de îngrijire și asistență.