Capitolul VI — Serviciul universal

(1) Accesul la serviciul universal reprezintă asigurarea disponibilității pentru toți utilizatorii finali, respectiv a accesibilității din punctul de vedere al prețului pentru consumatori, în ceea ce privește un set minim de servicii de acces funcțional la internet în bandă largă și de servicii de comunicații de voce, la un nivel determinat de calitate, pe teritoriul național, inclusiv la conexiunea aferentă, la punct fix.

(2) În condițiile art. 77 alin. (1), accesibilitatea din punctul de vedere al prețului a serviciilor prevăzute la alin. (1) poate fi asigurată și pentru serviciile care nu sunt furnizate la punct fix, în cazul în care acest lucru este necesar în vederea asigurării participării sociale și economice depline a consumatorilor la societate.

(3) La solicitarea consumatorului, serviciile de comunicații electronice oferite în conformitate cu prevederile alin. (1) și, după caz, cu cele ale alin. (2), în condițiile accesibilității din punctul de vedere al prețului, pot fi limitate la serviciile de comunicații de voce.

(4) În condițiile art. 77 alin. (1), prevederile prezentului articol, referitoare la accesibilitatea din punctul de vedere al prețului, pot deveni aplicabile și utilizatorilor finali reprezentând microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și organizații nonprofit, așa cum sunt acestea definite în legislația în vigoare.

(1) Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, denumit în continuare MCSI, adoptă politica și strategia privind implementarea serviciului universal, cu respectarea principiilor transparenței, obiectivității, proporționalității și nediscriminării.

(1^1) În vederea asigurării lățimii de bandă necesare pentru participarea consumatorilor din punct de vedere social și economic la societate, autoritatea publică prevăzută la alin. (1) stabilește caracteristicile serviciului de acces funcțional la internet în bandă largă prevăzut la art. 76 alin. (1), având în vedere condițiile naționale și lățimea de bandă minimă de care beneficiază majoritatea consumatorilor de pe teritoriul național și ținând cont de raportul OAREC privind cele mai bune practici la nivel european.

(1^2) Accesul funcțional la internet în bandă largă prevăzut la alin. (1^1) trebuie să permită consumatorilor să beneficieze cel puțin de următoarele facilități:

(2) Pe baza politicii și strategiei prevăzute la alin. (1), prin decizia ANCOM se stabilesc condițiile și procedura pe care le aplică pentru a desemna unul sau mai mulți furnizori de rețele sau de servicii de comunicații electronice ca furnizori de serviciu universal, astfel încât să asigure accesibilitatea și/sau disponibilitatea serviciilor prevăzute la art. 76 alin. (1) pe întregul teritoriu al României. În acest scop, ANCOM poate desemna unul sau mai mulți furnizori de serviciu universal care să presteze aceste servicii, la un nivel determinat de calitate, în anumite zone sau pe întreg teritoriul României.

(3) La stabilirea condițiilor și procedurii prevăzute la alin. (2), autoritatea de reglementare acționează în vederea limitării posibilelor efecte negative asupra concurenței, în special cu privire la furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal la tarife sau în condiții comerciale care diferă de cele practicate în condiții comerciale normale, protejând în același timp interesul public.

(4) Condițiile și procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal se stabilesc de către ANCOM, cu respectarea principiilor eficienței, obiectivității, transparenței, nediscriminării și proporționalității, niciun furnizor de rețele sau de servicii de comunicații electronice nefiind a priori exclus.

(5) Procedura de desemnare trebuie să asigure furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal într-o modalitate eficientă din punctul de vedere al costurilor și poate fi utilizată ca instrument pentru determinarea costului net al obligațiilor privind serviciul universal în conformitate cu art. 86.

(6) Desemnarea furnizorilor de serviciu universal se poate realiza pentru o perioadă de până la 10 ani.

(7) ANCOM notifică în cel mai scurt timp Comisiei Europene furnizorii de serviciu universal și obligațiile privind serviciul universal impuse, precum și orice modificări ale acestora.

(1) ANCOM monitorizează evoluția și nivelul tarifelor cu amănuntul pentru serviciile prevăzute la art. 76 alin. (1), disponibile pe piață, în special în ceea ce privește prețurile naționale și veniturile consumatorilor.

(2) În cazul în care stabilește, luând în considerare condițiile naționale, că tarifele cu amănuntul pentru serviciile prevăzute la art. 76 alin. (1) nu sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale, ANCOM poate obliga, prin decizie, furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce să ofere acestor consumatori opțiuni tarifare sau pachete tarifare diferite de cele practicate în condiții comerciale normale, pentru a se asigura că persoanele cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale au acces la și utilizează, la tarife accesibile, servicii de acces funcțional la internet în bandă largă și de comunicații de voce cel puțin la punct fix. În acest scop, prin decizia ANCOM, furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce pot fi obligați să aplice tarife comune, inclusiv prin stabilirea unei medii pe zone geografice, pe teritoriul național, având în vedere condițiile specifice.

(3) În situații excepționale, în special în cazul în care impunerea obligațiilor prevăzute la alin. (2) în sarcina tuturor furnizorilor de servicii de acces la internet și de comunicații de voce ar constitui o sarcină administrativă sau financiară excesivă pentru stat sau pentru furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce, prin decizia ANCOM se pot impune respectivele obligații în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2)-(6). Dispozițiile art. 78 se aplică în mod corespunzător.

(4) Atunci când impune măsura prevăzută la alin. (3), ANCOM se asigură că toți consumatorii stabiliți în condițiile alin. (9) ca având venituri mici sau nevoi sociale speciale vor beneficia de posibilitatea de a alege între mai mulți furnizori care oferă opțiuni tarifare sau pachete tarifare ce răspund nevoilor lor, cu excepția situațiilor în care garantarea unei astfel de posibilități este imposibilă sau ar genera o sarcină organizațională sau financiară excesivă suplimentară pentru stat.

(5) ANCOM se asigură că toți consumatorii stabiliți în condițiile alin. (9) ca având venituri mici sau nevoi sociale speciale au posibilitatea reală de a încheia un contract fie cu un furnizor de servicii de acces la internet și de comunicații de voce, fie cu un furnizor desemnat în condițiile alin. (3) și că numărul alocat rămâne disponibil pentru o perioadă corespunzătoare, evitându-se în același timp întreruperea nejustificată a serviciului.

(6) Condițiile în care consumatorii beneficiază de tarifele prevăzute la alin. (2) și (4) trebuie să fie transparente, se publică și vor fi aplicate în mod nediscriminatoriu de către furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și, respectiv, de către furnizorii de serviciu universal desemnați în condițiile alin. (3).

(7) Furnizorii prevăzuți la alin. (6) au obligația de a informa ANCOM cu privire la detaliile ofertelor pentru persoanele cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale, în condițiile stabilite prin decizie a ANCOM.

(8) Prin decizie a ANCOM se poate impune modificarea sau renunțarea la anumite opțiuni sau pachete tarifare, cu respectarea procedurii de consultare prevăzute la art. 135.

(9) Prin strategia prevăzută la art. 77 alin. (1) se vor stabili categoriile de persoane care pot beneficia de opțiuni sau pachete tarifare, eventualele măsuri alternative sau complementare de sprijin pentru nevoi de comunicare, precum și categoriile de persoane care pot beneficia de acestea.

(10) Prin decizie, ANCOM poate impune măsurile alternative sau complementare prevăzute la alin. (9) în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2)-(6). Dispozițiile art. 78 se aplică în mod corespunzător.

(11) În condițiile art. 77 alin. (1), măsurile prevăzute de prezentul articol pot fi stabilite și în favoarea utilizatorilor finali reprezentând microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și organizații nonprofit, așa cum sunt acestea definite în legislația în vigoare.

(12) La impunerea obligațiilor în conformitate cu prezentul articol, ANCOM are în vedere minimizarea efectelor negative asupra pieței.

(1) În cazul în care, ținând seama de rezultatele studiilor privind acoperirea rețelelor de comunicații electronice efectuate în conformitate cu dispozițiile cap. II^1, dacă acestea sunt disponibile și, dacă este necesar, de orice dovezi suplimentare, ANCOM a stabilit că disponibilitatea la punct fix a serviciului de acces funcțional la internet în bandă largă, definit în conformitate cu art. 77 alin. (1^1) și (1^2) și a serviciilor de comunicații de voce nu poate fi asigurată în circumstanțe comerciale obișnuite sau prin intermediul altor instrumente de politică publică, pe întreg teritoriul național sau în diferite părți ale acestuia, ANCOM poate impune obligații de serviciu universal adecvate pentru a da curs tuturor cererilor rezonabile ale utilizatorilor finali privind accesul la serviciile respective în părțile relevante ale teritoriului național.

(2) Impunerea de către ANCOM a obligațiilor prevăzute la alin. (1) se va realiza prin decizie, în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2)-(6). Dispozițiile art. 78 se aplică în mod corespunzător.

(3) Furnizorii de serviciu universal desemnați să presteze serviciile prevăzute la alin. (1) au obligația să rezolve cererile rezonabile ale tuturor utilizatorilor finali, într-un termen determinat, în condițiile impuse de ANCOM.

(1) Fără a aduce atingere obligațiilor care îi incumbă în ceea ce privește operațiunile de concentrare economică, atunci când un furnizor de serviciu universal, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 77^1 sau 77^2, intenționează să transfere, cu orice titlu, o parte substanțială sau totalitatea activelor aferente rețelei de acces unei persoane juridice distincte controlate, direct sau indirect, de un proprietar diferit, acesta informează ANCOM în avans, în condițiile stabilite de aceasta.

(2) ANCOM evaluează efectele transferului asupra furnizării serviciilor din sfera serviciului universal pentru care respectivul furnizor de serviciu universal a fost desemnat și poate impune, modifica sau retrage anumite obligații, astfel încât să se asigure respectarea obligațiilor privind serviciul universal.

(1) Cu excepția situației în care au fost luate măsuri cu efect echivalent în vederea protejării drepturilor consumatorilor cu dizabilități în temeiul art. 63, ANCOM ia măsuri specifice, acolo unde este cazul, pentru a asigura accesul și posibilitatea consumatorilor cu dizabilități de a beneficia de serviciile prevăzute la art. 76 alin. (1), în condiții echivalente celor de care beneficiază ceilalți consumatori. Având în vedere circumstanțele naționale, suplimentar măsurilor prevăzute la art. 77^1, ANCOM ia măsuri pentru a garanta consumatorilor cu dizabilități faptul că echipamentele terminale conexe, precum și echipamentele specifice și serviciile specifice care îmbunătățesc accesul echivalent, inclusiv, acolo unde este necesar, serviciile de conversație totală și serviciile de redare, sunt disponibile și accesibile ca preț.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse de ANCOM numai în urma evaluării nevoilor generale și a cerințelor specifice, inclusiv a sferei de aplicare și a formei concrete a acestor măsuri destinate consumatorilor cu dizabilități, în condițiile minimizării efectelor negative asupra pieței.

(3) ANCOM poate lua măsuri pentru a asigura consumatorii cu dizabilități că pot beneficia de aceeași ofertă de servicii disponibilă pentru majoritatea consumatorilor.

(4) La adoptarea măsurilor prevăzute la alin. (1) și (3), ANCOM încurajează respectarea standardelor sau specificațiilor tehnice relevante publicate în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările ulterioare.

(1) Prestarea de către furnizorii de serviciu universal, respectiv de către furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce a serviciilor în condițiile prevăzute la art. 77, 78 și art. 82 nu poate fi condiționată de oferirea unor facilități sau servicii suplimentare ce nu sunt necesare pentru furnizarea serviciului solicitat.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care serviciile sau facilitățile suplimentare au fost solicitate în mod expres de către consumatori.

(3) Furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și furnizorii de serviciu universal cărora li s-au impus obligații potrivit art. 77^1 și art. 82 sunt obligați să asigure următoarele facilități, astfel încât consumatorii să își poată monitoriza și controla cheltuielile și să evite deconectarea nejustificată, inclusiv prin intermediul unui mecanism adecvat de verificare a interesului continuu în utilizarea serviciului:

(4) Prin decizie, ANCOM poate stabili, cu respectarea prevederilor art. 6 din Legea nr. 506/2004, cu modificările și completările ulterioare, informațiile minime pe care trebuie să le conțină factura detaliată gratuită care va fi emisă potrivit alin. (3) lit. a) de către furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce, respectiv de serviciu universal, astfel încât consumatorii:

(5) Acolo unde este cazul, consumatorilor le pot fi oferite informații suplimentare față de cele stabilite potrivit alin. (4), în mod gratuit sau la un tarif rezonabil, aprobat în prealabil de ANCOM. Apelurile gratuite inițiate de consumatori, inclusiv apelurile de urgență, nu vor fi cuprinse în factura detaliată. Factura detaliată pentru utilizarea serviciului de acces la internet în bandă largă va indica doar ora, durata și consumul aferent unei sesiuni de utilizare, fără a menționa adresele de internet accesate sau punctele de acces de la care s-a făcut conectarea în cadrul unei astfel de sesiuni.

(6) Cu excepția cazului în care consumatorul solicită contrariul, factura detaliată prevăzută la alin. (4) va menționa explicit identitatea furnizorului și durata serviciilor facturate de numerele cu tarif special.

(7) Prin decizie, ANCOM poate impune operatorilor să pună la dispoziție, în mod gratuit, servicii de identificare a liniei care apelează.

(8) Prin decizie, ANCOM poate impune furnizorilor de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și furnizorilor de serviciu universal stabilirea unor modalități prin care consumatorii au posibilitatea de a plăti în avans tariful de acces la rețeaua publică de comunicații electronice și pentru serviciile de comunicații de voce ori pentru serviciile de acces la internet în bandă largă.

(9) Prin decizie, ANCOM poate impune furnizorilor de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și furnizorilor de serviciu universal stabilirea unor modalități prin care consumatorii au posibilitatea de a plăti eșalonat tariful de conectare la rețeaua publică de comunicații electronice.

(10) Prin decizie, ANCOM aprobă măsurile specifice pe care furnizorii de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și furnizorii de serviciu universal le pot lua în cazul neplății facturilor. Aceste măsuri se publică, trebuie să fie proporționale și se aplică în mod nediscriminatoriu.

(11) În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, măsurile prevăzute la alin. (10) trebuie să asigure că orice suspendare a furnizării serviciului este limitată la serviciul în cauză. Fac excepție cazurile de fraudă, de întârzieri repetate ale plății sau de persistență în neplata facturii.

(12) În toate cazurile, suspendarea furnizării, la un punct fix, a serviciului de comunicații de voce sau a serviciului de acces la internet în bandă largă ori deconectarea de la rețeaua publică de comunicații electronice, în caz de neplată a facturii, se va realiza doar în urma notificării consumatorului de către furnizor. Deconectarea de la rețeaua publică de comunicații electronice nu poate avea loc mai devreme de 60 de zile de la suspendare, perioadă în care este permisă doar inițierea sau primirea de apeluri care nu presupun nicio plată de către consumator, precum și un nivel minim al serviciilor de acces la internet, în condițiile stabilite de ANCOM.

(13) Prin decizie, ANCOM poate impune furnizorilor de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și furnizorilor de serviciu universal obligația de a pune la dispoziția consumatorilor, la solicitarea acestora, informații referitoare la planuri tarifare alternative, cu tarife mai scăzute, dacă acestea există în cadrul unor oferte publice.

(14) Prin decizie, ANCOM poate impune furnizorilor de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și furnizorilor de serviciu universal obligația de a oferi consumatorilor opțiunea de a solicita ca factura pentru serviciile de acces la internet să nu fie utilizată de alți furnizori pentru facturarea propriilor servicii ori produse.

(15) Prin decizie, ANCOM poate impune furnizorilor de servicii de acces la internet și de comunicații de voce și furnizorilor de serviciu universal obligația de a oferi și alte facilități de control al costurilor, inclusiv transmiterea gratuită de mesaje de avertizare către consumatori în cazul unor modele de consum anormale sau excesive.

(16) În condițiile art. 77 alin. (1), măsurile prevăzute la alin. (3)-(15) pot fi stabilite și cu privire la utilizatorii finali reprezentând microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și organizații nonprofit, așa cum sunt acestea definite în legislația în vigoare.

(17) ANCOM poate decide să nu impună sau poate să retragă obligațiile prevăzute la alin. (3)-(16) pe întregul teritoriu național sau pe o parte a acestuia, în cazul în care aceste facilități sunt larg accesibile.

(1) ANCOM va determina costul net al furnizării serviciului universal, în acest scop putând recurge la următoarele metode:

(2) În cazul în care ANCOM decide că din furnizarea serviciului universal în condițiile art. 76-78 și art. 82 rezultă un cost net care constituie o sarcină injustă pentru furnizorii de serviciu universal, prin hotărâre a Guvernului se va stabili un mecanism de compensare a acestui cost net. Sumele necesare compensării vor fi acoperite din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM, în limita disponibilităților înregistrate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, reprezentând excedent din anii anteriori din fondul de serviciu universal și/sau din fonduri europene, dacă o astfel de sursă de finanțare este disponibilă și fezabilă. În situația în care necesarul de compensare a costului net total nu va putea fi acoperit din aceste surse de finanțare, diferența va fi compensată prin utilizarea următoarelor modalități de finanțare, în mod individual sau cumulativ:

(3) În vederea aplicării prevederilor alin. (2), în termen de 160 de zile de la primirea unei cereri de compensare a costului net corecte și complete, care va include și calculul costului net efectuat de solicitant, autoritatea de reglementare va comunica Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării decizia privind cuantumul costului net determinat în urma analizării acestuia, iar Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării are obligația de a iniția proiectul de hotărâre a Guvernului privind mecanismul de compensare.

(4) Guvernul stabilește modalitatea de compensare a costului net cu respectarea principiilor transparenței, al minimei atingeri aduse concurenței, al nediscriminării și al proporționalității.

(1) Costul net al obligațiilor privind serviciul universal se calculează ca diferență dintre costul net suportat de un furnizor de serviciu universal ca urmare a obligațiilor privind serviciul universal și costul net al aceluiași furnizor, în cazul în care și-ar desfășura activitatea fără a avea obligațiile privind serviciul universal.

(2) Calculul costului net ia în considerare toate elementele relevante, precum beneficiile furnizorului de serviciu universal, inclusiv beneficiile intangibile, gradul de dezvoltare a rețelelor la nivel național și principiul eficienței costurilor.

(3) Determinarea costului net se bazează pe următoarele categorii de costuri:

(4) Calcularea costului net pentru elementele obligațiilor privind serviciul universal se realizează în mod separat, astfel încât să se evite dubla contabilizare a anumitor beneficii sau costuri, directe sau indirecte.

(5) Pentru un anumit furnizor de serviciu universal, costul net total este determinat ca suma costurilor nete aferente elementelor individuale ale obligațiilor privind serviciul universal, luând în calcul toate beneficiile intangibile.

(6) Informațiile contabile și orice alte informații utilizate pentru calcularea costului net al obligațiilor privind serviciul universal, conform prezentului articol, se verifică de către ANCOM sau de către un auditor independent, auditul fiind aprobat de ANCOM. Rezultatele calculării costului și concluziile auditului vor fi puse la dispoziția publicului de către ANCOM.

(1) Abrogat.

(2) În situația partajării costului net în conformitate cu prevederile art. 86 alin. (2), ANCOM determină mecanismul de partajare a costului net al obligațiilor privind serviciul universal, cu respectarea principiilor obiectivității, transparenței, minimei atingeri aduse concurenței, nediscriminării și proporționalității. În acest scop, ANCOM stabilește prin decizie:

(2^1) Cuantumul contribuțiilor datorate, prevăzut la alin. (2) lit. b), va fi stabilit astfel încât să acopere costul net al obligațiilor privind serviciul universal care trebuie finanțat din contribuțiile furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice potrivit hotărârii Guvernului emise în temeiul art. 86 alin. (2).

(3) ANCOM poate stabili ca furnizorii având o cifră de afaceri sub un anumit prag să nu contribuie la compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal.

(4) Orice contribuție la compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal trebuie identificată separat pentru fiecare furnizor.

(5) Prin intermediul mecanismului de compensare prevăzut la alin. (2) nu pot fi finanțate decât serviciile furnizate în condițiile prevăzute la art. 77 alin. (2)-(6).

(1) ANCOM face public și comunică Comisiei Europene mecanismul de compensare a costului net stabilit în conformitate cu prevederile art. 88.

(1^1) ANCOM pune la dispoziția publicului principiile de calculare a costului net, inclusiv detaliile privind metodologia care trebuie utilizată.

(1^2) În cazul în care este stabilit mecanismul de partajare a costului net al obligațiilor de serviciu universal prevăzut la art. 88 alin. (2), ANCOM pune la dispoziția publicului principiile de partajare a costului și de compensare a costului net.

(2) În cazul în care s-a realizat compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, ANCOM publică un raport anual privind acest cost, contribuțiile efectuate de către furnizorii de rețele și de servicii de comunicații electronice stabiliți potrivit art. 88 alin. (2), precum și avantajele comerciale care au putut fi realizate de furnizorul de serviciu universal în legătură cu serviciile din sfera serviciului universal pe care este obligat să le presteze.

(1) Contribuțiile datorate de către furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice pentru compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal constituie creanțe bugetare administrate de ANCOM, fiind aplicabile în mod corespunzător dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care prin lege specială se dispune altfel.

(2) Dacă, în termen de 60 de zile de la data scadenței, furnizorul nu achită contribuția și accesoriile acesteia, ANCOM îi poate suspenda sau retrage dreptul de a mai furniza rețele sau servicii de comunicații electronice pe baza autorizației generale.